Nu vă contrazic și nici nu vă confirm concluzia. S-ar putea să aveți dreptate. Vreau doar să fac un comentariu general.
Psihologii știu bine că oamenii au un handicap psihic major cînd încearcă să compare situațiile vechi, din copilărie sau tinerețe, cu cele noi, de la vîrsta adultă. Practic întotdeauna oamenii vor spune „Înainte era mai bine” și aproape niciodată „Înainte era mai rău”, deși știm în mod obiectiv că omenirea merge de fapt spre bine, în proporție covîrșitoare, în toate țările și în toate privințele. Regresul nu lipsește, dar e categoric mai rar decît progresul.
Ce vreau să spun este că, de cîte ori sîntem pe punctul de a spune „Înainte era mai bine”, ar trebui să ne oprim și să ne gîndim dacă nu cumva se produce acest fenomen psihic.
Explicația e destul de simplă. Cînd facem astfel de comparații ar trebui să ne luăm același reper, dar de fapt avem două repere foarte diferite: eul de atunci și eul de acum. Copilul se adaptează rapid la realitatea curentă, o consideră automat ca fiind lucrul cel mai normal cu putință. Cu vîrsta scade capacitatea de îmbrățișare deplină a realităților schimbate și ca urmare eul de acum are tot mai puternic impresia că lucrurile merg spre rău. În plus, cu vîrsta crește volumul de cunoștințe, crește maturitatea judecății, crește exigența.
Văd frecvent afirmații precum: înainte se vorbea mai corect, se muncea mai cu spor, oamenii erau mai cinstiți etc. etc. Luate la bani mărunți toate afirmațiile astea sînt false.
Legat direct de ce spuneți despre elevii de atunci și de acum, aș avea cîteva întrebări de control:
- În viața reală cine e mai avantajat, cineva care știe să folosească un calculator sau cineva care face rapid înmulțiri mintal?
- Era mai bine cu cărți bine organizate care susțineau exclusiv punctul de vedere oficial al PCR sau e mai bine acum cu Wikipedia, unde articolele sînt scrise adesea prost dar cel puțin nu încearcă să forțeze gîndirea cititorului spre o anumită atitudine politică?