In jur de 40 de grade ar fi poate la un equinox. Ceea ce trebuie (poate) cautat pe internet e latitudinea Brasovului. E putin mai sus de 45 de grade, ca celebrul restaurant de la paralalea 45 e pe drumul din Bucuresti la Brasov, nu?
La echinoctii soarele are o altitudine egala cu complementul unghiului de latitudine. Deci pentru 45 de grade ar fi 90-45 = 45 de grade. La ecuator latitudinea e zero deci soarele are o altitudine de 90 de grade la echinoctiu, deci chiar deasupra capului. Iar la poli va fi la orizont.
Pentru solstitii intervine unghiul de inclinare al axei, 23 grade (si jumatate). La solstitiul de vara e mai sus fata de echinoctiu cu 23 de grade. La cel de iarna e mai jos cu 23 de grade. Deci la solstitiul de iarna, la Brasov, ar avea o altitudine de aproximatic 45-23=22 grade (deasupra orizontului).
La poli ar fi cam 23 de grade sub orizont. Noaptea polara, deh.
Si o alta marime legata de acelasi unghi de 23.5 grade: latitudinea tropicelor e acelasi unghi de 23.5 grade. Nu intamplator. La echinoctiu, la tropice, soarele are o inaltime de (90-23.5) iar la solstitiul de vara (90-23.5)+23.5 =90. Deci este chiar deasupra capului o data pe an, la solstiul de vara. La latitudini mai mari asta nu se intampla niciodata. La latitudini mai mici, se intampla mai des.
Cum variatia inaltimii soarelui se datoreaza inclinarii axei pamantului fata de ecliptice (planul orbitei), e firesc sa ne gandim la acel unghi "special" .