Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Contul se valideaza de admin in cel mult 24 de ore.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
362 vizualizari
Daca expansiunea universului se face cu o viteza mai mica decat cea a luminii, imposibil sa mai putem vedea lumina initiala de la marea explozie, pentru ca ne-a depasit deja.
Observam corpuri care se departeaza de noi, dar de unde stim daca noi suntem mai aproape de centru(de big-bang) sau mai departe, decat obiectul observatiei ?
Dar daca nu e vorba de expansiune ci de un fenomen diferit, ceva legat de timp, un fel de actiune, un fel de miscare existentiala...
Sau o iluzie...poate ca si noi de la nivelul particulelor elementare suntem de asemenea in expansiune, deci pe undeva proportiile raman aceleasi...
Mi s-ar parea normal sa putem observa si corpuri cu miscare in sens invers directiei initiale de explozie, altfel cum ar putea lua nastere galaxii sau stele ?
.... Etc....
Novice (152 puncte) in categoria Terra-Univers

1 Raspuns

1 plus 0 minusuri
Expansiunea universului nu trebuie vazuta ca pornind dintr-un punct in sensul clasic al termenului ci ca o inflatie a universului in orice punct al sau.

Exista si corpuri care se misca in sensul invers al expansiunii - spre exemplu galaxia Andromeda se indreapta catre Calea Lactee. (datlorita atractiei gravitationale)

Si gravitatia (si cu atat mai mult cea generata de materia neagra) face posibila existenta stelelor, a galaxiilor sau a clusterelor de galaxii.
Junior (526 puncte)
0 0
Ar mai trebui completat cu urmatoarele: Inflatia s-a produs intr-o etapa foarte indepartata din trecutul Universului, mai precis intre fractiunea de timp 10e-33 sec si 10e-25 sec. (daca mai tiu minte bine cifrele). Universul s-a dilatat prin dublarea spatiului insusi la fiecare 10e-43 secunde. Fiecare cuanta de spatiu s-a divizat. Apoi s-a produs ruperea de simetrie care a separat gravitatia si care a umplut Universul de particule, mai precis de bosonii X si Y, bosonii campului unificat. Micile neuniformitati din distributia materiei din acea perioada, in timp, au generat structurile de tip cluster si supercluster; structurile de tip galactic, pe care le vedem noi azi indepartandu-se de noi si distantandu-se intre ele, sunt neuniformitatile din cadrul superclusterelor. Galaxiile se indeparteaza si intre ele, dar in general mai slab in cadrul unui cluster sau supercluster, datorita franarii produse de gravitatia clusterului.
...