Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
1.2k vizualizari
Uitați-vă la lună. Albă și strălucitoare, ne dă suficientă lumină pentru a putea merge noaptea pe un drum de țară neiluminat. Dar oare cît de albă e ea cu adevărat? Altfel spus, cît de bine se reflectă lumina pe substanța de la suprafața Lunii?

Alegeți în sondaj varianta sau variantele care credeți că aproximează cel mai bine reflectivitatea suprafeței Lunii. Ca răspuns explicați ce ați ales și de ce.
Expert (12.9k puncte) in categoria Terra-Univers
0 0
Eu am votat multiplu: ca nisipul uscat si ca hartia. Este dificil de ales nuanta exacta, atat lumina lunii cat si hartia sau nisipul uscat pot avea diferite nuante,,,
0 0
Întrebarea nu e de nuanță, ci de luminozitate: cît de bine reflectă Luna lumina venită de la Soare.
0 0
Stiu ca albedo-ul Lunii este de 10% (parca albedo se numeste rata de reflexie a Lunii). De la distanta - mie asa mi se pare: Luna reflecta ca si nisipul uscat sau ca si hartia.
0 0
Cu valoarea albedoului sînteți pe drumul cel bun, dar hîrtia și nisipul uscat reflectă clar mai mult de 10%.

3 Raspunsuri

1 plus 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns
Ca asfaltul. Luna reflecta un procent redus de lumina provenita de la Soare. Insa, in comparatie cu restul cerului din timpul noptii, ni se pare stralucitoare.
Junior (984 puncte)
0 0
Puteți pune „procent redus” în numere ceva mai concrete? Cam cît la sută? Bănuiesc că prin „un procent” nu vreți să spuneți fix un procent (adică 1%), ci un procentaj. Dar cît anume? Toate materialele înșirate în sondaj reflectă un procentaj redus din lumina incidentă, adică o fracțiune subunitară.
0 0
Da, intr-un procentaj redus. Cam 12%. Ce intrebati dumneavoastra nu se refera la notiunea de "albedo"? Asfaltul are 0.12, Luna tot 0.12. Raspuns final Luna are acelasi albedo ca si asfaltul (asfaltul pe care s-a rulat, nu cel proaspat).
0 0
Așa este. Albedoul Lunii este aproximativ 13,6%, iar reflectivitatea asfaltului uzat este cam tot pe acolo, undeva în intervalul 10-15% (depinde de cum a fost făcut și cît de uzat este).

Poate părea ciudat că luna e în realitate atît de neagră, cînd nouă ni se pare atît de strălucitoare. Explicația este că ochiul este foarte incapabil de a măsura valoarea absolută a intensității luminii, deși e foarte bun la a măsura diferențe mici între intensitățile a două zone învecinate. Cum pe cer Luna nu e vecină cu nici o suprafață de reflectivitate mare, ni se pare că e foarte luminoasă. Simțul văzului ne face să credem că luna e la fel de strălucitoare ca nisipul uscat, care reflectă circa 40% din lumina incidentă. Dar simțul văzului ne înșeală.

Eram în armată cînd am văzut un fenomen surprinzător. În centrala termică a unității era o grămadă de cărbune, negru ca... cărbunele. Centrala nu avea ferestre, dar printr-o gaură din perete intra o rază îngustă de soare care bătea în grămada de cărbune. În centrală era aprins tot timpul un bec, iar noaptea becul acela era suficient de luminos cît să faci treaba în centrală. Dar lumina soarelui reflectată de cărbune era mult mai puternică decît a becului, destul de puternică încît să poți citi comod o carte chiar dacă te aflai la mai mulți metri de cărbune. Cum cărbunele acela luminos era cel mai strălucitor obiect din încăpere, ai fi putut jura că e alb.
1 plus 0 minusuri

Ce culoare are suprafaţa Lunii? Fiind acoperită cu un strat de regolit [˂  Gr. ῥῆγος "pătură" și λίθος "piatră"], format din pietriş, roci etc., nu poate fi nici albă ca zăpada, creta ori hârtia, nici neagră precum vopseaua (mată ori lucioasă).

 

Următoarea întrebare: ce culoare să aibă regolitul? Acolo nu-s doar bolovani, roci (mai mici sau mai mari), ci şi praf selenar. Pe Pământ stratul de regolit include şi sol (mediu activ din punct de vedere biologic), dar pe Lună nu-i cazul. Aşa că elimin varianta de culoare "sol dezgolit". Elimin totodată şi nisipul, umed sau uscat, pentru că rocile bazaltice din care e compus regolitul - oricât de fragmentate - sau praful lor - oricât de fin granulat - nu iau culoarea nisipului (cuarţ colorat, siliciu etc.).

 

Ultima variantă: culoarea bazaltului, cenușie închisă cu nuanțe până la negru, se apropie de cea a bitumului (brună-neagră); or, asfaltul este amestec de bitum şi pietriş.

Novice (343 puncte)
0 0
N-am înțeles ce variantă ați ales din cele date în sondaj.

Dar observ că ați răspuns la altă întrebare, nu la a mea. Eu nu întrebam ce nuanță de culoare are Luna, ci cît de bine reflectă lumina. Așadar nu mă interesează dacă Luna e mai gălbuie sau mai verzuie, ci cît de strălucitoare e, integrat pe tot spectrul. Intenționat am ales ca variante numai materiale care nu au o culoare prea intensă, ci sînt mai apropiate de ceva neutru. Am evitat de exemplu să pun vegetația (pajiști, păduri de conifere etc.) printre nivelurile de reflectivitate, pentru că lumea ar fi evitat-o instinctiv numai pe baza culorii prea verzi.
0 0
Am ales varianta asfalt . Credeam ca afiseaza optiunea selectata si nu am mai precizat-o.
0 plusuri 0 minusuri

Doar ca să-mi dau cu părerea, un soi de defulare din cauza unor jigniri ale unui user lipsit de "common sense":

"Creta"- carbonat de calciu, are cel mai apropiat indice de refracţie de cel al Lunii 

Mărunţişuri:

1. Luna cînd se uită la mine pare galbenă.

2. Remarc că au apărut noi afecţiuni, mai bine spus tulburări: sondajomania, şi ca efect secundar, sondajofobia.

Senior (5.0k puncte)
0 0
Indicele de refracție nu prea are legătură. Un obiect alb poate să aibă un indice de refracție mic sau mare. La fel și un obiect negru sau gri sau colorat.

1. Întrebarea nu e de culoare, ci de luminozitate. Cînd spunem „galben” nu e clar la cîtă reflectivitate ne referim.

2. Sondajul nu l-am făcut de bolnav, ci pentru că reflectă mai multe păreri decît apar în răspunsuri (în momentul de față avem 8 opțiuni în sondaj și numai 3 răspunsuri). În plus are avantajul că prezintă situația părerilor într-un mod grafic. Iată, acum putem observa că opțiunile se împart în două grupe distincte: a celor care au răspuns potrivit impresiei vizuale și a celor care cunosc mai bine realitatea. Mie asta mi se pare foarte sugestiv și util de știut.
0 0
Dar ce anume testezi prin sondaj? Crezi ca cei care "cunosc mai bine realitatea" o cunosc pe baza perceptiei directe sau pentru ca au citit despre asta inainte?

Nu e clar daca doar pe baza senzatiei vizuale se poate determina natura suprafetei.

Poate daca am avea experienta cumva cu diferite suprafete luminate noaptea, in contrast cu fondul intunecat al noptii. Asa vedem ceva stralucitor, auriu acolo sus.
0 0
Nu, doar pe baza senzației vizuale nu se poate aprecia reflectivitatea suprafeței Lunii. Ochiul nu permite asta, e nevoie de măsurare cu aparate. Așadar sondajul arată cît știe lumea din citite.

Uite, legat de asta am o nouă întrebare: folosind un aparat foto (digital sau cu film) cum se poate măsura albedoul Lunii?
0 0

D-ul mircea_p s-a apropiat de un fapt pe care cu drag îl precizez: nu este un sondaj, este un fel de test-grilă care are unul sau mai multe răspunsuri corecte, şi în plus mai trebuie şi argumentate. Erată: "Indice of reflectivity" de la minte la mînuţe s-a transformat în altceva.

0 0
Intamplator, chiar acum (14:11) privesc luna si soarele aflate cam la aceeasi inaltime fata de linia orizontului si constat:
 -e mai stralucitoare decat un deal pe a carui suprafata razele soarelui cad aproape perpendicular; decat vegetatia, pomii, un drum asfaltat, vreo doua pietruite, cateva cladiri, un avion albastru bleumarin, cateva formatiuni noroase.
 -mai putin stralucitoare decat un norisor aflat la orizont, cateva portiuni din cladiri, doua avioane argintii aflate la cca. 1 si 4 km.
 Ma intreb: daca n-ar exista atmosfera, tot asa le-as percepe?! inclin sa cred ca da.
 Daca e mai stralucitoare decat un drum cenusiu-deschis catre alb sau decat cerul bleu, unde este eroarea de perceptie?
0 0
Pot exista în continuare erori de percepție. Cu ochiul puteți compara corect strălucirea a două suprafețe numai dacă vedeți suprafețele în contact una cu alta și dacă diferența de culoare dintre ele nu e prea mare. Altfel percepția poate da informații cu totul aberante.

În plus problema este nu neapărat de percepție, ci poate fi de interpretare. De exemplu, dacă luna este realmente (prin măsurare cu aparate) la fel de strălucitoare ca un obiect aflat la orizont, asta nu înseamnă deloc că reflectivitatea celor două suprafețe e aceeași. Trebuie făcute o mulțime de corecții care să țină cont, de exemplu, de următoarele:

- lumina venită de la Lună trece prin atmosferă sub un anumit unghi și se atenuează într-o anumită măsură;
- strălucirea aparentă a Lunii include și strălucirea cerului (la observații pe timp de zi);
- obiectul aflat la orizont e și el iluminat de Soare, dar prin intermediul atmosferei, care absoarbe o parte;
- la lumina obiectului se adaugă lumina împrăștiată de aer;
- unghiurile de iluminare nu sînt neapărat egale.

Întrebasem mai sus într-un comentariu cum se poate măsura strălucirea Lunii folosind un aparat foto. N-a răspuns nimeni, așa că iată aici o soluție. Iei un aparat foto (digital, că e mai ușor de analizat imaginea) și faci o poză ziua pe vreme senină, la un obiect iluminat de soare, de exemplu o piatră din curte. Apoi mai faci o poză la același obiect noaptea, tot pe vreme senină, la lumina lunii pline, cînd luna e aproximativ în aceeași poziție pe cer unde era soarele la prima poză. Evident, va trebui să crești foarte mult timpul de expunere (și diafragma etc.) pentru ca obiectul să apară în poză cu aceeași luminozitate. Din cele două poze poți calcula de cîte ori e mai slabă lumina lunii de cît a soarelui. Cu puțină geometrie poți calcula și de cîte ori ar fi luna mai slabă decît soarele în condițiile în care luna ar fi făcută din cretă albă sau alt material care reflectă și difuzează toată lumina căzută pe suprafața lui. De acolo poți calcula reflectivitatea Lunii. Deci nu e nevoie de instrumente foarte complicate și nici nu ne păcălește percepția ochiului.
0 0
Multumesc pentru precizari, as dori inca o lamurire referitor la o alta intrebare mai veche si pe care nu o mai gasesc:
 spuneati printre altele ca zgomotul facut de declansarea blitz-ului provine de la impactul fotonilor cu o suprafata (a oglinzii, nu mai retin...). Fotonii pot genera unde acustice la impact?
0 0
Da, fotonii pot transfera impuls dacă sînt absorbiți într-o suprafață sau reflectați de ea. Iar impulsul transferat se poate manifesta ca sunet dacă este la rîndul lui transmis aerului și ajunge la ureche. Cred că vorbiți de răspunsul acesta:

http://www.scientia.ro/qa/15131/aplica-lumina-presiune-asupra-lucrurilor-cu-care-vine-in-contact?show=15133#a15133
0 0
In cazul blitzului zgomotul provine chiar de la descarcarea electrica in gazul interior (xenon). In legatura cu zgomotul produs de fotoni am avut o experienta interesanta prin anii '60. Am urmarit cu ochiul liber, ziua, trecerea unui mare bolid prin atmosfera superioara de la sud la nord, In acest timp se auzea un zgomot ca un fasait care s-a oprit cand bolidul a iesit din atmosfera. Nu putea fi zgomotul transmis prin aer, deoarece ar fi ajuns la mine mult mai tarziu, dupa disparitia bolidului.
0 0
Descărcarea în xenon produce și ea zgomotul ei, dar experiența mea îmi arată că e foarte mic, cel puțin la blitzul pe care îl foloseam eu. Schimbînd materialul care absoarbe sau reflectă lumina, zgomotul se schimbă radical, ceea ce înseamnă că materialul respectiv are contribuția cea mai mare la însușirile zgomotului. Am dat detalii la locul potrivit.

La povestea cu bolidul nu pot comenta nimic, pentru că nu mi se pare verosimilă. O lumină care produce un fîsîit audibil ar trebui să fie orbitoare (la propriu) acolo unde se aude fîsîitul, mult mai puternică decît lumina soarelui. Bănuiesc că nu ați orbit, deci ceva nu e în regulă cu relatarea.
...