Salut Truth!
Şi eu am avut vise în care făceam calcule, raţionamente, iar în momentul în care m-am trezit şi am conştientizat visul, spre surprinderea mea erau calcule logice, corecte. Am avut şi vise în care la un anumit moment dat mi-am dat seama că visez, dar nu puteam să mă trezesc, parcă eram blocat pur şi simplu, iar corpul nu asculta dorinţa mea de a mă trezi, dar într-un final mi-am deschis singur ochii cu mâna, ca să-mi intre lumina în ochi şi astfel m-am trezit. Acestea sunt exemple personale prin prisma cărora înţeleg că se pot strecura şi mici momente de conştienţă într-un vis, dar cred că de aici până la o percepţie asupra timpului într-un vis, e cale cam lungă. Aşa cred eu, e o convingere personală, cred că e necesar un nivel ridicat de conştienţă ca să poţi percepe timpul.
Deci, într-adevăr visul poate fi o stare de conştienţă afectată, dar poate fi şi profund inconştientă. Totuşi de la mici calcule şi raţionamente în vis şi până la o stare de conştienţă care să permită o percepţie asupra timpului e o distanţă ceva cam mare. Nu afirm că e absolut imposibil, că ar fi o bariera de netrecut, dar e foarte, foarte greu să menţii un asemenea nivel de conştienţă încât să ai cât de cât o percepţie asupra timpului, motiv pentru care am făcut afirmaţia "nu cred să existe om pe lumea asta..." Şi bun treaz e greu să menţii cât de cât o percepţie corectă asupra timpului, după cum şi tu bine ai zis, în anumite situaţii mai stresante timpul pare să treacă mai repede sau mai încet de aici şi subiectivitatea percepţiei timpului, dar în situaţii de conştienţă diminuată sau chiar inconştienţă, percepţia timpului practic se opreşte.
În altă ordine de idei, 80 de milisecunde sau o picosecundă scursă de la producerea unui eveniment până la perceperea lui, strict logico-matematic este trecut, dar la nivel uman, la nivelul percepţiilor psihologice este necesară o convenţie (şi matematica are convenţiile ei) că timpul necesar percepţiei şi conştientizătii unei informaţii să reprezinte un timp prezent. Până la urmă timpul este "acel ceva" care se scurge între două sau mai multe evenimente şi pe care omul la nivelul său de conştienţă îl percepe. Eu mă îndoiesc că un animal, oricât de "inteligent" ar fi el, poate să conştientizeze faptul că a mai trecut o zi...
Dacă o fracţiune de timp de o picosecundă sau orice "delta t" nenul scurs între două evenimente este trecut, înseamnă că nu există prezent, cel puţin matematica îl exclude şi totul e o sumă de evenimente trecute. La nivel psihologic eu trăiesc timpul prezent pentru că nu sunt capabil să percept fracţiuni de timp de o picosecundă, deci pentru mine timp prezent este fiecare moment "acum" această "clipă", deci minimum de timp necesar pentru a conştientiza un eveniment şi în consecinţa timpul.