Rezistența termică rămîne practic aceeași. Prin înghețare crește volumul și deci și suprafața de contact, dar creșterea este neglijabilă. Mai degrabă ar conta faptul că gheața are o conductivitate termică mult mai mare decît a apei (de vreo 4 ori), ceea ce înseamnă că straturile exterioare ale pungii de apă înghețată conduc mai bine căldura. Dar și asta e neglijabil în practică, pentru că grosul rezistenței termice e dat de aerul din jurul obiectului.
Da, experimentul vă va arăta cum evoluează lucrurile. Atîta doar că dacă citiți temperatura doar la fiecare 5 minute o să treacă neobservate fenomenele rapide de tranziție. De exemplu formula pe care v-am dat-o spune că temperatura începe să scadă rapid imediat ce introduceți obiectul în frigider, dar în realitate curba e puțin mai rotunjită, începe cu un mic palier, pînă cînd toate straturile de apă ajung la regimul de scădere a temperaturii (mai contează și poziția termometrului în apă). Dacă citiți temperatura mai des, de exemplu la fiecare 10 s sau măcar la fiecare minut, cel puțin la începutul experimentului, o să observați lucrurile astea. Și mai bine ar fi dacă ați putea înregistra temperatura automat, să zicem la fiecare secundă (nu e greu, puteți folosi de exemplu un Arduino legat la calculator și un sensor de temperatură ca LM35).