Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
2.1k vizualizari
Încercând să-mi cumpăr un dicţionar al limbii române, am dat de o mulţime. Şi m-am întrebat dacă e ok să-mi cumpăr ultimul apărut ori în funcţie de editor ori în funcţie de numărul de cuvinte...
Senior (11.9k puncte) in categoria Limba Romana

1 Raspuns

1 plus 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Nu știu care sînt cele mai recente dicționare, așa că nu pot decît să răspund la restul întrebării.

Nu există dicționare oficiale, deci nu există nici neoficiale. Există dicționare mai bune sau mai slabe, dicționare care poartă ștampila unei instituții mai mult sau mai puțin prestigioase, dicționare făcute de lexicografi profesioniști sau amatori etc. Dar în ultimă instanță dicționarele sînt făcute de oameni, deci chiar și cele mai bune dicționare vor fi inevitabil imperfecte.

Cine împarte dicționarele în oficiale și neoficiale (de exemplu băieții de la Dexonline) are o privire juridică asupra limbii, vede dicționarul ca pe o lege emisă de un legiuitor. În realitate dicționarele reflectă uzul. În funcție de tipul dicționarului poate fi vorba de uzul general, uzul îngrijit (la dicționarele care se vor normative), uzul colocvial, uzul arhaic, uzul regional, uzul din anumite domenii etc. Dicționarele românești obișnuite de tipul DEX-ului sînt un fel de corcitură: ele reflectă uzul general (adică și îngrijit, și arhaic, și regional, și colocvial), dar dau prioritate uzului îngrijit.

Calitatea unui dicționar se judecă după fidelitatea cu care reflectă uzul respectiv, după cît de complet și detaliat este, după cîte exemple de utilizare dă, după cît de bune și detaliate sînt informațiile auxiliare pe care le oferă despre pronunție, etimologie, morfologie etc.

Sînt de preferat dicționarele scrise de lexicografi competenți, care de obicei la rîndul lor sînt angajați în instituții de prestigiu. La noi probabil în frunte e Institutul de Lingvistică Iordan-Rosetti din București, dar dicționare bune scot și alte echipe. În schimb parafa Academiei Române e pur simbolică, pentru că Academia de fapt nu face nici un fel de verificare a calității (nu are pe nimeni care s-o facă), deci faptul că îi apare numele pe copertă nu e în sine o dovadă de calitate, ci eventual chestie de marketing. E drept totuși că institutele de lingvistică principale se află în subordinea Academiei.

Numărul de cuvinte e un indicator important, dar nu exclusiv. Eu aș merge mai degrabă pe cantitatea de text, care reflectă nivelul de detaliu și numărul de exemple. Într-un dicționar cu ceva mai puține cuvinte lipsesc acele cuvinte folosite foarte rar, de care probabil oricum n-o să aveți nevoie. Apoi și așa un dicționar nu poate fi niciodată complet și la zi, ci întotdeauna cu cel puțin cîțiva ani în urma uzului, deci cuvintele foarte rare sau cele foarte noi va trebui oricum să le învățați din altă parte.

Eu unul nu am de gînd să mai cumpăr dicționare de hîrtie. Îmi este arhisuficient serviciul oferit de situri ca Dexonline sau Dexx.ro, iar cuvintele rare sau noi le aflu de pe internet. Un dicționar de hîrtie e deja vechi în ziua în care a fost tipărit. Apoi deși sînt obișnuit cu utilizarea celor de hîrtie, un dicționar digital oferă avantaje foarte mari: căutare foarte ușoară și rapidă, căutarea avansată a unor cuvinte cu anumite proprietăți, căutarea în corpul definițiilor, tot felul de listări, posibilitatea de a copia citate din definiție, cuplarea cu alte aplicații, flexibilitate în afișare etc. În plus un dicționar online are cel puțin potențialul de a fi actualizat permanent.

Fără îndoială lexicografii vor trece curînd la a lucra direct pe dicționare online, încît cuvintele noi  și definițiile actualizate (corectate, completate) vor fi accesibile imediat. Că vor fi accesibile gratuit sau contra cost, asta e altă problemă; eu sînt gata să plătesc dacă mi se oferă o calitate mai bună decît a dicționarelor online gratuite, care nu sînt rele deloc.

Expert (12.9k puncte)
0 0
un dictionar avizat/aprobat/parafat de Academia Romana sau membrii sai are mai multa greutate ca si un dictionar compus de mine sau de tine. De aici si expresia oficial/neoficial, cred eu.
  Citat din wikipedia: "...rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române...Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române..."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Română
0 0
Ce înțelegeți prin „are mai multă greutate ca și”? Bineînțeles că un dicționar făcut de mine n-are nici o valoare, în afară poate de una umoristică, dar aici comparăm dicționare publicate de edituri, care nu strică hîrtia pe absolut orice. De exemplu comparăm un dicționar scos la București și unul scos la Iași, scrise de către colective formate amîndouă din lexicografi profesioniști. Unul are parafa Academiei, celălalt nu. Care are „mai multă greutate ca și” celălalt?

Apoi despre care membri ai Academiei Române vorbiți? Aveți în vedere că lingviștii din Academie se numără pe degetele de la o mînă și deci nu pot, omenește vorbind, să verifice un întreg dicționar în timp rezonabil (și nici nu sînt neapărat specializați în lexicografie). De-asta spun că ștampila Academiei nu valorează în sine de fapt nimic. Verificarea o fac tot lingviștii din institute sau facultăți, nu ai Academiei. De obicei verificarea o fac autorii înșiși. Academia e menționată pe copertă pentru aura ei de prestigiu, care ajută la vînzări. Atît.
0 0
aplicand aceeasi regula de 3 simpla, inseamna ca diploma unei facultati de prestigiu din lume nu valoreaza mai nimic din moment ce ea este...avizata sa spunem asa, de un profesor care...ma rog, poate sa greseasca sau sa nu citeasca cap coada o teza de doctorat, sa verifice autenticitatea si veridicitatea ei, s.a.m.d.
  Intre doua dictionare, unul parafat de Academia Romana si altul facut doar de profesionisti in domeniu, daca exista diferente majore in continutul acestora, voi prefera cel al Academiei Romane, prin simplul fapt ca ei sunt cei care dicteaza regulile limbii romane, nu pentru altceva. Este ca si cu produsele alimentare: fabricat pentru Lidl, sau pentru Carrefour...nu conteaza cine l-a fabricat ci ca marca respectiva, in cazul nostru Academia Romana, garanteaza calitatea produsului, fiind nu cel care respecta regulile ci cel care chiar face regulile.
2 0
Ați scos porumbelul, m-am lămurit. Pentru informarea dumneavoastră, nici Academia Română și nici altcineva NU dictează regulile limbii române. Iar dicționarele NU reprezintă o cale de impunere a acelor reguli.

Analogia cu diplomele facultăților e greșită din start, nici nu-mi pierd timpul s-o demontez.
0 1
Bine-nteles ca nu, gramatica limbii romane o fac învățătorii in clasele I-IV. De aceea, fiecare are dreptul sa scrie si sa se "esprime cum ii vine la pix, ca de ce sa fie altfel daca toti este romani si poate sa zica toti cum vrea de ce sa se bage altii sa le zica ca cum se scrie corect romaneste".
Pa!
 PS: am uitat sa mentionez; nu te obosi sa raspunzi, ai castigat! Uite, iti dau si un punct! ;)

  1953[modificare]

În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri. Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei â din alfabetul limbii române, scriindu-se cu î peste tot, inclusiv în romîn, Romînia și derivatele lor.
1964[modificare]

Se revine la â pentru cuvântul român și derivatele lui.
 
Dicţionarul enciclopedic român: primele două volume au pe copertă scris romîn.

Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate Dicționar enciclopedic romîn, sub egida Academiei Republicii Populare Române. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), romîn și derivatele nu au putut fi modificate.[1] Spre exemplu:
Vol. 1
„Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)”
„Dicționarul enciclopedic romîn cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)”
„Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)”
„Aaron, Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)”
Vol. 2
„Ghiață, Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)”
„Justinian Marina, patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)”

De asemenea: Decorații ale Republicii Populare Romîne, Frescă romînească, Grafică romînească.
1993[modificare]

În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera  în loc de Î în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor sunt, suntem, sunteți în loc de sînt, sîntem, sînteți. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: Ion Coteanu, care s-a abținut, și Emanuel Vasiliu, care a votat împotrivă.[2]
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ortografia_limbii_române

Nimeni nu dicteaza regulile, "viva la democracia"
2 0
V-aș fi explicat unde greșiți, dar aveți atitudinea celui care le știe pe toate fără să le învețe, așa că ar fi o pierdere de timp.

Vă spun doar foarte pe scurt că faceți confuzie între regulile gramaticii și regulile scrisului, și că regulile gramaticii nu le face nimeni, ci se constată în manifestarea limbii (tot așa cum legile fizicii nu le fac, ci le descoperă fizicienii).

Mulțumesc și pentru citatul din Wikipedia. O parte din textul acela a fost scris de mine însumi, așa că îl cunosc bine. Îi vindeți castraveți grădinarului, cum ar veni.
0 4
sunt alergic la.....aerele de superioritate. Nu stiu cauza, dar toate forumurile romanesti sunt pline de personaje ca tine. "tine" , pentru ca D-voastra nu se aplica/foloseste in spatiul virtual.
Uite un exemplu:
...