Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

2 plusuri 1 minus
27.5k vizualizari

Principiul al III-lea al mecanicii (Principiul acțiunii și reacțiunii) spune că atunci când un corp acționează asupra altui corp cu o forță (numită forță de acțiune), cel de-al doilea corp acționează și el asupra primului cu o forță (numită forță de reacțiune) de aceeași mărime și de aceeași direcție, dar de sens contrar.

Dar cum vine asta? Dacă eu acţionez asupra unei pene de porumbel de care mă lovesc în alergare cu o anumită forţă, pana de porumbel acţionează asupra mea cu o forţă egală şi de semn contrar? Atunci de ce nu mă opresc în pana de porumbel?

Senior (11.9k puncte) in categoria Fizica
1 3
Intrebarea ar fi trebuit sa inceapa cu "scuzati-ma ca am chiulit de la scoala , sau ca am dormit in timpul orei de fizica !" sau se mai poate ca si profesorul sa fie suplinitor sau mare consumator de lichide tari !
2 0
Se poate să ai dreptate. Dar ţi se pare o chestiune simplă? Îţi propun să dai şi tu un răspuns, chiar dacă sunt deja două răspunsuri.
Am dubii că răspunsul e chiar unul la îndemâna oricui. De fapt din răspunsurile date până acum e clar că nu e chiar o chestiune simplă.
0 1
din principiu reies urmatoarele :
-Actiunea si reactiunea apar simultan, formand o pereche de forte ;
-Actioneaza fiecare asupra altui corp ;
-Sunt forte coliniare si de sensuri opuse ;
-Au intensitati egale.

Exemplu : Atunci cand un mar cade, este atras de Pamant si ii imprima o acceleratie orientata spre acesta. O forta egala dar de sens opus imprima pamantului o acceleratie orientata in sus. Nu poti vedea Pamantul miscandu-se in sus fiindca este mult mai mare decat marul. Pentru forte atat de mici miscarea Pamantului nu se poate observa dar ea exista.

4 Raspunsuri

4 plusuri 0 minusuri
Exemplul cu pana este oarecum confuz deoarece el nu trateaza apasarea cu o forta asupra respectivei pene ci ciocnirea dintre pana si om.

  Singurul lucru care te-ar putea face sa te opresti in contactul cu pana de porumbel ar fi impulsul. Vorbim asadar de ciocniri perfect elastice(pentru ca atat tu cat si pana de porumbel va veti pastra forma dupa ciocnire). In cazul impulsului este relevanta atat masa cat si viteza( p=m*v). Diferenta de masa dintre tine si pana este enorma, asadar impulsul penei este virtual 0.

 Daca e sa vorbim de principiul 3 al mecanicii, un exemplu mai adecvat ar fi cel al unui obiect aflat pe o masa. Daca el manifesta forta numita greutate de 20 de N, atunci si masa va raspunde cu o apasare asupra obiectului numita forta de apasare normala de tot 20 de N.

 Sau,revenind la pana, sa zicem ca tu apesi (nu vorbim de ciocniri la forte,ci la impulsuri) cu degetul cu o forta de 6 N capatul ascutit al acelei pene,adica osul acela solid sau ce o fi care fixeaza pana in piele. In acest caz, acel capat se poate deforma  sub actiunea fortei. Dar, si tu la randul tau vei simti cum respectivul varf te impunge  cu o forta respondenta de 6 N.

 PS. Cand am vorbit despre faptul ca ciocnirile se leaga de impuls si nu de forta, am fost perfect constient de faptul ca impartind impulsul la timp se obtine forta. Cu toate acestea,pentru schimbarea unei directii sunt relevante in special masa si viteza,nu forta.
Novice (262 puncte)
4 plusuri 0 minusuri
La interacțiunea dintre două corpuri e util să vă gîndiți din perspectiva unui punct material aflat la contactul dintre corpuri. De exemplu, să așezăm un obiect pe masă. Gîndiți-vă acum la un strat foarte subțire de molecule din materialul mesei sau al obiectului, aflat în zona de contact. Sau, și mai concret, gîndiți-vă că avem o foaie de hîrtie așezată între obiect și masă. Toate forțele care se transmit între masă și obiect se transmit numai prin intermediul stratului de molecule sau al hîrtiei. Acum, dacă forțele care acționează din partea obiectului (în jos) și din partea mesei (în sus) n-ar fi exact opuse, atunci hîrtia ar fi accelerată în direcția forței rezultante. Chiar și un dezechilibru foarte mic între cele două forțe ar însemna ca hîrtia să fie accelerată foarte rapid (pentru că are o masă foarte mică). Principiul al treilea e în realitate o constatare a faptului că hîrtia stă pe loc, dovadă că forțele care acționează de o parte și de alta se echilibrează exact.

La fel se întîmplă și la ciocniri, nu numai la fenomene statice, atîta doar că punctele materiale aflate în zona de contact se află în general în mișcare (accelerată), deci lucrurile se complică puțin. În orice caz, forța cu care loviți pana este egală și de sens contrar cu forța cu care reacționează pana, altfel punctul material aflat în zona de contact dintre pană și picior ar suferi o accelerare imensă. Efectul forței e foarte diferit asupra penei și asupra piciorului, din cauza maselor foarte diferite. Dacă însă creșteți progresiv masa obiectului lovit --- pană, minge, bolovan, clădire --- efectul reacțiunii devine tot mai important și mai dureros.

(Nu-mi asum responsabilitatea pentru eventualele accidente...)
Expert (12.9k puncte)
0 0
Parcă nu m-am lămurit definitiv...
Un alt exemplu, care poate mă luminează: pe masă se află o carte, pe care o împing spre marginea mesei cu mâna. Dacă forţa cu care eu acţionez asupra cărţii este egală cu forţa cu care cartea acţionează asupra mâinii mele, de ce se mişcă totuşi cartea spre marginea mesei?
1 0
Pentru că forța pe care o simte cartea e cea venită din exterior (cea aplicată de mînă, forța de frecare din partea mesei, greutatea, reacția mesei la greutate). Cartea nu simte forțele pe care le aplică ea însăși altor corpuri.

Faptul că rezultanta tuturor forțelor din sistem e zero nu înseamnă că rezultanta forțelor pe care le simte cartea e și ea tot zero.
0 0

Cred că esenţa răspunsului - şi partea din textul lui AdiJapan care răspunde la întrebarea mea - este umătoarea: "Efectul forței e foarte diferit asupra penei și asupra piciorului, din cauza maselor foarte diferite".

Cele două forţe egale şi de sens contrar acţionează asupra unor obiecte diferite. De aici forţa netă în favoarea masei mai mari.

 

0 plusuri 0 minusuri
Salutare!

Nuanta simpla, dar esentiala pe care nu o intelegi este faptul ca lovind pana de porumbel in timp ce alergi, nu actonezi asupra ei decat cu o forta infima, care este egala cu masa penei inmultita cu acceleratia pe care i-o produci. Aceasta este forta pe care ti-o intoarce pana ca efect descris de legea a treia a lui Newton. De aceea sunt importanta masele obiectelor in discutie.

In alte cuvinte mai putin academice, nu "cedezi" toata forta ta penei (mai corect ar fi sa zic nu cedezi toata energia ta cinetica).

In legatura cu exemplul al doilea, cel cu cartea impinsa pe masa, daca ne referim doar la sistemul mana-carte-masa DUPA CE ACTIUNEA A INCEPUT (si presupunem ca mana impinge cu viteza constanta cartea), princiliul al 3-lea al mecanicii se aplica asa: forta ce actioneaza asupra cartii (actiunea) de catre mana este egala in modul cu forta de frecare dintre masa si carte (reactiunea). Daca ne referim la MOMENTUL IN CARE ACTIUNEA INCEPE, respectiv cand mana incepe sa inpinga cartea, relatia este astfel: Forta ce actioneaza asupra cartii de catre mana este egala cu forta de frecare dintre carte si masa PLUS masa cartii inmultita cu acceleratia pe care i-o imprima mana.
Novice (106 puncte)
0 plusuri 0 minusuri
Da! Așa-i!  Numai că acest principiu e valabil atît timp cît punctul de aplicare a celor două forțe, rămîne nemișcat, adică nu se deplasează în spațiu. Cînd forța care acționează e mai mare (mai mică nu poate fi), punctul de aplicare se deplasează pe sensul forței ce acționează. Daci: cînd forța de acțiune este strict egală cu forța de reacțiune, punctul de aplicare rămîne pe loc.
Experimentat (3.3k puncte)
...