Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
6.1k vizualizari
Ce se petrece când turnăm berea în pahare? De ce apare spuma şi de ce aceasta îşi măreşte volumul? Contează temperatura berii în cadrul procesului care are loc?
Senior (8.1k puncte) in categoria Fizica

2 Raspunsuri

0 plusuri 0 minusuri

Reactia fermentatiei alcoolice datorata drojdiei de bere.( in lipsa oxigenului)

Reactia fermentatiei alcoolice

In prezenta oxigenului , cand  deschidem sticla de bere si incepem turnam  din ea , drojdia degradeaza glucidele in apa si CO2.

Pentru a intelege de ce spuma isi mareste volumul trebuie sa stim ca in timpul procesului de preparare a berii auloc mai multe etape: In mare ar fi: fierberea, urmata de o prima fermentare( in bere se adauga culturi pure de drojdie de bere)si a doua fermentare in timpul careia berea este saturata cu dioxid de carbon .

Diferenta de presiune realizata in recipientul etans unde se pastreza berea (umplerea lor se face dupa principiul izobarometric cu masini automate) si aer va mari volumul moleculelor de Co2 ce vor iesi printre primele, impreuna cu uleiurile volatile si aromele folosite.

Interesant este ca  berea in contact cu peretii paharului isi modifica culoarea si gustul.Unii spun ca anume a fost creat acest efect  "eye-candy"  ca sa stimuleze vizual. In plus ca o "curiozitate" nu se bea bere in pahare racite sau inghetate pentru ca in contact cu peretii paharului berea se dilueaza , deci conteaza temperatura chiar si a paharului.

O bere de calitate va pastra o spuma consistenta timp de aprox 3 minute cu bule mici si compacte, si va lasa la urma o usoara dunga dantelata.

Am experimentat si eu, cred ca si altii, berea desfacuta si lasat in frigider, nu mai face spuma! Deci prietenii stiu de ce nu trebuie lasat pe maine ce poti face azi! smiley

Experimentat (1.5k puncte)
2 plusuri 0 minusuri
Ca se degaja CO2 nu mai este niciun secret. Insa la fel se intampla si la sampanie, bauturi carbogazoase sau cidru. Si spuma acestora din urma ori nu exista ori dispare repejor. Seretul consta in faptul ca berea contine si anumite proteine in drojdie (in special albumina) care au o structura chimica complexa si care fac ca bulele sa nu se "sparga" asa de repede precum la sifon. Apoi un rol important il are si PH-ul. As mai adauga si concentratia alcoolica. Berile alcoolizate (peste 10 grade) si cele slab alcoolizate (sub 3 grade) nu fac o spuma asa intensa precum cele care au 5 grade. Conteaza si in ce torni berea. Am citit pe undeva cum ca halbele nu ar trebui spalate cu detergent. Ci doar cu apa. Cica detergentul ramas pe halba (chiar si dupa ce ar fi clatita foarte bine) ar duce la o spuma de proasta calitate si in exces (la urma urmelor detergentul este creat sa faca si el spuma lui). In plus zgarieturile microscopice din interiorul halbei faciliteza crearea bulelor de CO2. Toate astea fac ca noi sa ne bucuram de cele 1,5-2 milioane de bule cam cate ar trebui sa faca o bere buna.
Junior (984 puncte)
0 0
Mulţumesc pentru răspuns.

Deci să înţeleg că albumina face cumva să crească forţele de tenisune superficială asociate bulelor, de unde şi durata lor de viaţă crescută? Ori altul e fenomenul?

Cât priveşte procesul de dilatare a spumei, după turnarea berii în pahar, ce se petrece de fapt acolo?

De fapt întrebarea ar fi: de ce dacă agit berea îi creşte presiunea (asta se întâmplă şi cu sticla sigilata)? Ori, altfel spus, de ce dacă torn încet şi pe marginea paharului, nu mai apare spuma?

Am postat comentariul la răspunsul dvs., dar el se adreseză şi lui Syntax...trebuia să postez undeva, aşa că am ales să fie aici...
0 2
Inteleg ca sunt 3 aspecte:
1.fortele de tensiune superficiala asociate bulelor
2.de ce creste presiunea in sticla cand o agitam
3.de ce cand turnam incet nu face spuma
Incerc sa explic punctul 2.
Cand sticla de bere sigilata nu este miscata asupra lichidului din interior este exercitata o presiune constanta numita presiune hidrostatica.
Adica berea este in repaus relativ fata de peretii sticlei si exercita o forta de apasare constanta perpendiculara pe peretii recipientului si pe orice suprafata din interiorul sticlei(presiunea fiind de fapt forta /suprafata)
In momentul in care agitam sticla noi modificam unii parametri.
Volumul ramane constant.Temperatura sa spunem ca la fel.
Conform legii lui Pascal ,daca exercitam asupra sticlei o presiune exterioara atunci aceasta presiune se transmite prin lichid in toate directiile si cu aceeasi forta asupra tuturor suprafetelor din interiorul sticlei.
Tinand cont de dinamica fluidelor care spune ca in timpul miscarii un fluid nu se comporta ca un tot unitar ci ca straturile de fluid aluneca unele pe langa altele ne putem da seama ce se intampla la nivel molecular.(acest lucru este posibil deoarece sticlele de bere nu sunt umplute perfect)
Cu cat forta cu care agitam sticla e mai mare cu atat presiunea exercitata in interior asupra peretilor sticlei  va creste.
Legat de celelalte 2 puncte parerea mea este ca au legatura cu fortele de tensiune superficiala.( asta explica de ce in pahare de sticla se formeaza mai putin spuma decat in cele de plastic de ex)
0 0
Nu prea pricep ce spuneti. Explicatia dvs. ar trebui sa fie valida si in cazul apei si totusi sticlele de apa nu patesc nimic cand le agitam...
0 0
Aveti dreptate. Am omis un lucru foarte important.
Diferenta dintre sticla cu apa si cea de bere este VASCOZITATEA.
Aceasta este proportionala cu  viteza dintre  straturile de fluid.
Forta de frecare care se realizeaza la nivel molecular (si care se opune miscarii berii in sticla) va crea o energie mecanica particulelor de bere transferand-o acestor molecule.
In plus deoarece in procesul berii se produce si o saturatie de Co2 se aplica si legea Boyle-Mariott aplicata GAZELOR.
Aceasta se scrie pV=nRT
p-presiunea
V-volumul
n- nr de moli
R-constanta gazului(co2 in caz de fata)
T- temperatura
Deoarece prin prin miscarea straturilor de fluid se produce energie si GAZELOR din sticla , temperatura creste si conform acestei legi creste si presiunea.
0 0
Ca să fiu cârcotaş, m-aş întoarce totuşi la apa carbogazificată. Cum stăm cu vâscozitatea în acest caz?
1 0
Nu va multumeste legea Boyle-Mariott? :)
Am mentionat vascozitatea numai pentru a arata ca forta  de frecare in cazul berii este mai mare ceea ce va produce o energie mecanica mai mare.(datorita ingredientelor)
Implicit va creste proportional si temperatura deci si presiunea.
Si ca sa fiu si eu "carcotas" as vrea sa intreb ce se intampla cand o sticla este agitata dar nu este deschisa? :)
In momentul in care  stratul de fluide se opreste , nu se mai efectueaza lucru mecanic si energia se disipa, iar berea revine la presiunea initiala de imbuteliere.
O fi bine? :)
0 0
Deci să înţeleg că după ce agităm o bere ori a sticlă cu sifon, dacă nu o deschidem, am putea capta ceva energie de pe pereţii săi exteriori, în cadrul procesului de disipare (să presupunem că berea e la temperatura  camerei înainte de agitare)?
0 0
Mă bag puţin şi eu în discuţie.. :).. e interesantă!
Din câte ştiu eu, doxidul de carbon este solubil în apă, în anumite condiţii se formează acid carbonic (H2CO3), dar care este instabil în condiţii naturale, se descopune uşor-uşor, CO2-ul iese prin acele bule specifice. Apa minerală, berea, şampania (cam tot ce înseamnă carbogazos) conţin şi ele acest acid carbonic, dar care fiind închis în sticlă nu este în condiţii normale, este restricţionat ca volum, iar presiunea care se formează în interior îl menţine stabil. Prin scuturare are tendinţa de descompunere (motivele le-a descris Syntax), creşte mult presiunea în recipient şi dacă ar fi deschis în acest moment, descompunerea acestui acid s-ar produce cu viteză foarte mare rezultând aproape o explozie în tot volumul lichidului (cred că ştiţi la ce mă refer...). Dar dacă recipientul rămâne închis, acidul se re-echilibrează, fragilele legături chimice se refac, iar presiunea scade spre valoarea iniţială scuturării.
...