Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
703 vizualizari
Aţi observat că atunci când puneţi apă la fiert, pornesc din josul vasului să se formeze băşici, ce urcă rapid către suprafaţă. Cu ce sunt umplute aceste băşici? Ce gaz conţin? Ori ce au în ele?
Senior (11.8k puncte) in categoria Fizica

1 Raspuns

2 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns
Bulele din apa clocotindă se compun din vapori de apă, adică apă devenită gazoasă. După aspect ai zice că sînt bule de aer, dar de fapt nu conțin aer.

Fără mare legătură cu întrebarea, am observat un lucru curios. Oamenii în general știu că apa poate fi lichidă, solidă sau gazoasă, dar cînd le vorbești de vaporii de apă ei se gîndesc adesea la abur. Or aburul (partea sa vizibilă) nu se compune din vapori de apă, ci din picături mici de apă lichidă suspendate în aer, la fel ca ceața sau norii. Vaporii de apă sînt la fel de invizibili ca aerul.
Expert (12.8k puncte)
selectat de
2 0
Sper sa nu zic o prostie, stiam ca bulele care se formeaza cel putin la sucurile acidulate sau apa minerala, au vid in interiorul lor. Cand acestea se sparg, aerul care incearca sa cuprinda acel loc neocupat, depaseste viteza (bariera) sunetului producand zgomotul care se aude de sfarait.

Am facut completarea pt ca ati specificat ca nu contine aer dar nu ati spus ce contine in schimb.
1 0
Cum nu am spus?! Dar cu asta am început, și am avut și grijă să fiu chiar mai explicit decît e nevoie: „Bulele din apa clocotindă se compun din vapori de apă, adică apă devenită gazoasă.”. Uite, mai fac un pas și scriu același lucru și în notație tehnică: bulele conțin H2O(g).

La sucuri și la apa minerală bulele nu sînt vide, ci conțin dioxid de carbon, adică CO2. Dacă ar fi vide ar dispărea imediat, din cauza presiunii atmosferice. N-ar mai avea timp nici să urce la suprafață, ar dispărea pur și simplu.

Legat de asta vă propun un experiment, care să vă sugereze cît de mare e presiunea atmosferică. Luați o seringă, neapărat de plastic, mică și fără ac. Ungeți garnitura pistonului ca să alunece foarte ușor. Împingeți pistonul pînă la capăt, acoperiți gaura (unde ar veni acul) cu un deget și apoi trageți pistonul cîțiva centimetri. Forța pe care trebuie s-o aplicați este dată de presiunea atmosferică. Observați cît de mare e? Pentru fiecare cm2 din secțiunea seringii trebuie să trageți pistonul aproximativ cu aceeași forță cu care ridicați un obiect de 1 kg. Bulele de vid n-ar rezista la o asemenea presiune și ar colapsa imediat. Nu există nici o altă forță opusă care să încerce să umfle bulele de vid, deci colapsarea lor e un drum fără întoarcere.

Neglijînd puținul aer care a rămas în seringă, prin tragerea pistonului ați obținut vid. Acum dacă dați drumul la piston (și dacă garnitura alunecă foarte ușor), presiunea atmosferică va împinge pistonul așa de puternic încît îl va lovi violent de corpul seringii, iar acesta va împinge în deget, dureros (partea asta a experimentului o faceți numai dacă aveți curaj; durerea este totuși suportabilă la o seringă mică).

Revenind la bulele din apa minerală, dacă ar fi vide s-ar micșora și ar dispărea imediat, cu forță, așa cum și volumul de vid din seringă s-a micșorat foarte rapid. Și de fapt în primul rînd presiunea atmosferică ar împiedica de la bun început formarea și creșterea oricăror bule de vid.

Puteți continua experimentul. Trageți apă minerală (adică carbogazoasă) în seringă, cam 1-2 cm din lungimea ei, pe cît posibil fără să rămînă aer. Acoperiți din nou gaura cu degetul și trageți pistonul. Micile bule de gaz din apă vor crește foarte mult. Dacă dați voie pistonului să se întoarcă bulele se vor micșora la loc.
0 0
Multumesc pt explicatie.
...