Ca să răspundeți la un comentariu apăsați pe cuvîntul „Răspunde” scris sub comentariul respectiv.
Nu vorbesc despre simboluri. Zero există în realitate, în sensul că există fapte reale care nu se pot descrie fără noțiunea „zero”. Lipsa elefantului din casa dumneavoastră este un astfel de exemplu (în afară de cazul în care chiar aveți cel puțin un elefant în casă). Nu e nevoie de prea multă abstractizare ca să constatați lipsa elefantului. Tot noțiunea de zero o folosesc și oamenii care nu sînt conștienți de ea, dar care spun, de exemplu, „Ion și Maria nu au copii”, „șarpele nu are aripi” etc. Cuvinte ca „lipsește”, „nimic”, „absent”, „gol” reflectă noțiunea de zero, iar frecvența lor în uz arată că operăm mult cu noțiunea asta.
Prin comparație, noțiunea infinitului cere un nivel relativ înalt de abstractizare: recurență, extrapolare etc. Deși există cuvinte și exprimări care sugerează infinitul, de fapt sensul lor nu este același cu infinitul din matematică, ci sînt doar exagerări. De exemplu: „copilul plîngea la nesfîrșit”, „dacă mănînci așa încet nu mai termini niciodată”.
Pentru mine e clar că diferența de abstractizare între „ceva” și „nimic” e infimă, dar diferența dintre „cîtva” și „infinit” e mare. Nimicul e adesea ușor accesibil și concretizabil, dar infinitul nu.
