Vreau sa calculez debitul unei conducte de alimentare cu apa a unui iaz (l/s)...

Question

...diametrul este 300 mm, lungimea 200 m, iar diferenta de nivel la capete 2.5m.

Comments

Nu e nevoie de lungimea tevii. Ajung diametrul si diferenta de nivel.

---

Eu cred că are importanță și lungimea. Una e să ai o bucată de țeavă verticală, cu lungimea egală cu diferența de nivel, și alta e să ai kilometri întregi de țeavă, pe care apa să sufere frînări.

Nu am timp acum să citesc cu atenție, dar căutați pe internet „Moody chart”.

---

??????acesta e raspunsul!

---

Din ce am găsit căutând Moody charts rezultă că, pe lângă lungimea ţevii mai e nevoie şi de alţi parametri pentru a evalua efectul frecarilor la curgerea unui fluid printr-o ţeavă. Altfel, doar lungimea ţevii este este neutilizabila în vreun calcul. Intuitiv, cred că aplicarea conservării energiei şi folosirea ecuaţiei de continuitate ar duce la un rezultat satisfăcător din punct de vedere strict practic, mai ales că panta foarte lînă favorizează o curgere laminară a apei prin ţeavă. Pe internet sunt multe aplicaţii utile în proiectări de instalaţii de acest tip. Un exemplu aici: http://www.pneucon.co.kr/Techinform/vmd03.htm.

---

Din conservarea energiei ar ieși, de exemplu, că rîurile ar avea niște viteze uluitoare. Bine că energia nu se conservă.

---

Energia nu se conservă?

---

Energia mecanică, cinetică plus potențială, nu se conservă în cazul rîului. Practic toată energia mecanică se transformă în căldură. Dacă albia rîului ar fi foarte netedă atunci viteza apei ar fi ceva mai mare, dar tot nu atît cît ar ieși din conservarea energiei.

Ia să vedem. Legea conservării energiei spune că pătratul vitezei crește constant cu fiecare metru coborît în altitudine. De exemplu, un rîu care pornește de pe loc și coboară o diferență de altitudine de 1000 m ar trebui să capete o viteză de 360 km/h. Foarte multe rîuri vin de la o altitudine mai mare decît atît, dar nu cred că ați văzut asemenea viteze la vreun rîu. În realitate viteza atinge o limită, unde energia potențială devenită cinetică se pierde pe loc prin frecări cu albia și în viscozitatea apei.

---

Aveți dreptate. Pe o lungime de 200 de metri frecarea cu țeava și frecările interne datorate viscozității contează semnificativ.

---

am crezut sincer ca ma puteti ajuta!multumesc tuturor

---

In primul rand, sunt putine informatii.
Iazul il alimentezi prin cadere naturala, sau cu ajutorul unei pompe.
Ce fel de teava este (material)?
Daca alimentarea este prin cadere libera, atunci, nu mai conteaza lungimea si tipul tevii (nu la fel de mult). Lungimea si tipul tevii trebuie in momentul in care calculezi pierderea de presiune pentru o pompa (adica, daca teava este de mase plastice ai o pierdere de 4,6 mcol apa, iar daca e din fonta, pierderea este de 5,9 mcol apa - aici totul este pur teoretic, pt ca trebuie sa stiu si ce traseu ai, adica fitinguri pt pierderi locale). - deja debitez prea multe. Sper sa-ti fi facut o idee, totusi.
Sa revenim la debitul pe conducta :
pentru o viteza de 0,8 m/s a apei (care nu stiu daca e asigurata de sursa), o sa ai un debit de 55 l/s (adica, 198 mc/h).
Calculul este unul ideal, care trebuie verificat si in practica.

Answer 1

Simplu! Fără socoteli complexe! Ai un cromometru și un butoi de 100 litri?  Ce mai tura-bura. Vezi în cîte secunde s-a umplut.

Comments

De obicei astfel de întrebări inginerești apar în faza de proiectare, cînd nu poți face măsurători. După ce ai construit deja obiectul bineînțeles că poți măsura ușor, dar în general fie e prea tîrziu ca să mai poți corecta ceva, fie poți corecta dar te costă.

---

Aaaa, tu vrei să-ți faci o instalație și vrei să ne pui pe noi la socoteli!

---

Nu știu cine e „tu”, dar care e problema dacă cineva vrea să construiască ceva și cere ajutor? Eu cred că din astfel de întrebări toată lumea iese cîștigată: și cel care primește răspunsul, și cei care se documentează și răspund, și cei care au citit discuția și au aflat ceva nou.

---

Mai întîi trebuie căutat prin tabele coeficientul de vîscozitate al apei, de unde se deduce rezistența la curgere a apei prin tubul respectiv/m  ori lungimea.  și care mai depinde de diferența de nivel. Eu nu am formula exactă. Poate o are careva de pe aici.

Answer 2

Se calculează totul la modul ideal, apoi rezultatul se trece printr-o ponderare cu coeficienţi de corecţie, care ţin de configuraţia reţelei de transport a apei, de materialele folosite în această instalaţie, de tipul şi compoziţia aproximativă a apei. Aceşti coeficienţi ar trebui să poată fi găsiţi în manualele de proiectare a acestui gen de instalaţii (nu e domeniul meu), de regulă în tabele. Eu pe partea de electrice şi mecanică foloseam "manualul inginerului" de profil, bănuiesc că există şi pe domeniul ăsta, se poate încerca la biblioteci. Nu ştiu, dar este foarte posibil să existe şi ceva software de proiectare în domeniul acesta, care să includă şi partea de calcul real (adică coeficienţii).

Answer 3

Vă prezint o modalitate de calcul culeasă din literatura de specialitare pentru dimensionarea țevilor sistemului de canalizare exterioară:

 

P.S. Relația folosită pentru determinarea debitului nu are un grad ridicat de precizie.