Utilitatea tehnologiei RSS e mai simplu de prins în cuvinte atunci când aducem în discuţie tandemul feed (flux) RSS - cititor (reader) RSS.
Să zicem că ai un site web pe care îl actualizezi frecvent şi vrei ca aceste actualizări să fie disponibile oricui are la dispoziţie un cititor de fluxuri RSS.
Practic nu faci altceva decât să publici (asta e terminologia, dar procesul nu e manual, de obicei operaţia fiind automatizată şi având loc periodic) actualizările în cadrul unui fişier formatat conform unor reguli ştiute de cititorul RSS şi standardizate (eu ştiu de existenţa a 2 standarde: RSS şi Atom, dar poate au mai apărut şi altele).
Fişierul poate conţine intrări pentru titlul asociat conţinutului nou apărut, o parte a textului (de obicei un paragraf introductiv), numele autorului, linkul către articolul de pe site-ul sursă etc.
Dacă apare conţinut nou pe un site web, feed-urile RSS asociate lui sunt actualizate (să zicem din 10 în 10 minute, dar perioada poate fi stabilită de administratorul site-ului), iar oricine posedă un cititor RSS (inclus în orice browser ori client de email mai răsărit) poate avea acces la fluxul tău RSS (se poate abona la fluxul tău RSS, ca să respectăm terminologia) şi poate vedea actualizările fără a accesa site-ul în browser (eventual sunt generate şi notificări din cititorul RSS cu privire la noutăţi apărute pe paginile la care eşti abonat, nu ştiu exact, dar bănuiesc că se poate).
Mai mult, aceste feed-uri RSS pot fi citite în mod automat şi incluse în cadrul unui alt site web, astfel că, de pildă, dacă administratorul site-ului X vrea ca noutăţile de pe site-ul Y să fie vizibile constant pe pagina X, include un flux RSS publicat de Y într-o zonă foarte vizibilă a site-ului său.
Atâta vreme cât sursei i se "întoarce" astfel trafic de pe web, lucrurile sunt ok pentru ambele părţi. Site-ul X generează conţinut, care conţinut trimite către cel care a publicat fluxul RSS (site-ul Y).