Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Vf. folderul Spam după înregistrare.
Pune o întrebare

Newsletter


3.6k intrebari

6.7k raspunsuri

15.3k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
813 vizualizari
Sunt curios cum sta treaba cu aceste planete;Jupiter de exemplu. Inteleg ca o planeta ca Terra sa isi pastreze satelitul pe orbita datorita atractiei gravitationale ,dar planetele gazoase cum o fac?

Daca gravitatia Lunii afecteaza oceanul planetar si scoarta terestra,satelitii lui Jupiter cum ii afecteaza atmosfera ?

Eu imi imaginez ca satelitii lui Jupiter ar trebui sa il dezintegreze,sa il sfasie pentru ca e doar o masa sferica de gaz,dar nu se intampla asa.

Scuze daca nu sunt coerent si am pus prea multe intrebari odata.
Junior (538 puncte) in categoria Terra-Univers

2 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Cred că ați pornit de la ideea că dacă Jupiter e o planetă „gazoasă” atunci atracția gravitațională pe care o exercită asupra sateliților ar fi prea mică. În realitate Jupiter are o masă mult mai mare decît a Pămîntului, de peste 300 de ori. Sateliții lui Jupiter nu știu ce anume îi atrage, dacă e un solid, un lichid sau un gaz. Ei simt doar prezența unei mase imense. Gravitația asta îi ține pe orbită.

De fapt Jupiter nu este o planetă gazoasă, ci o planetă fluidă. Termenul „gazoasă” induce în eroare. Planeta este doar formată din substanțe care, în condițiile de pe Terra, ar fi gazoase: hidrogen în primul rînd, apoi heliu și în sfîrșit resturi din alte substanțe. Dar cantitatea imensă de masă din Jupiter face ca presiunile și temperaturile din interior să fie enorme, mult peste punctul critic al „gazelor” componente. Și știm că peste punctul critic diferența dintre gaz și lichid dispare. Densitatea materiei din Jupiter este cea a unui lichid ceva mai dens decît apa, deci merge să vă imaginați că hidrogenul din interior se află în stare lichidă. În păturile superioare ne putem imagina că e sub formă gazoasă, dar tranziția între „lichid” și „gaz” se face continuu, fără un salt undeva.

Nu știm sigur dacă Jupiter are și un nucleu „tare”, format din „pietre”. Dacă are atunci nucleul nu reprezintă decît cîteva procente din masa planetei. În jurul nuceului ar putea exista un strat de hidrogen lichid „metalic”. Atributul de metalic nu înseamnă că e solid, cum crede Nelu, ci doar că e într-o stare în care conduce curentul electric.

Materia din Jupiter nu se sinchisește de sateliți. Atracția gravitațională reciprocă din interiorul planetei e mult mai mare decît pot exercita sateliții de la distanță. Ar putea exista niște efecte mareice din partea lor, dar mici (în schimb sateliții simt efecte mareice puternice din partea planetei). Să nu uităm că Jupiter e atît de masiv încît centrul de masă al sistemului Soare-Jupiter este în exteriorul Soarelui.

Așadar, pe scurt, Jupiter își păstrează forma compactă din cauza gravitației reciproce puternice din materia care îl compune, iar sateliții nu pot afecta gravitația asta decît eventual foarte slab. În schimb Jupiter are o masă imensă care ține sateliții pe orbită. Nu degeaba Jupiter este supranumit „aspiratorul Sistemului Solar”: masa lui imensă atrage rapid corpurile din zonă, dacă nu au o orbită cuminte în jurul planetei, și le înghite.

Expert (12.8k puncte)
editat de
1 plus 1 minus
Chear dacă Jupiter ar fi 100% hidrogen și In centru, datorită presiunilor enorme acesta s-ar găsii într-o stare solidă (metalică). Deci nucleul planetei ar fi solid. Vrei să zici că sateliții ar trebuii lă-l dezmembreze.  Adică țînțarul pe armăsar? Care-i raportul de masă între Jupiter și sateliți?
Experimentat (3.2k puncte)
0 0
ai scris de pe tableta? :))
...