Să recitim împreună întrebarea: „De ce in fotografii elicea elicopterului care se invarteste se vede ca un cerc si nu ca si cum ar sta pe loc?”
De acolo vine treaba cu discul (pentru că evident aici „cerc” înseamnă de fapt „disc”, dar mulți fac confuzia asta). Și acum vă întreb din nou: din 100 de poze cu elicoptere în zbor, cîte se văd cu elicea sub formă de disc indistinct și la cîte se văd palele separat? Ca să vă parafrazez, nu am vești bune pentru dumneavoastră. Evident că de obicei palele se văd puțin mișcate, dar de la pale puțin mișcate pînă la un disc complet e cale mult mai lungă decît pînă la pale care par încremenite.
Viteza liniară nu contează, iar rezultatele dumneavoastră exprimate în centimetri sînt inutile în contextul întrebării puse, pentru că centimetrii respectivi sînt obligatoriu relativi la lungimea palei, nu contează în mod absolut. O pală pare mai mult sau mai puțin mișcată în funcție de UNGHIUL cu care s-a rotit pe durata expunerii, nu de distanța absolută. Pentru un elicopter miniatură cu palele de un cot cei 40 cm pe care i-ați calculat fac ca elicea să se vadă ca un disc, în timp pentru un elicopter militar cu palele de 10 m aceiași 40 cm nu înseamnă decît o imagine puțin mișcată a palei.
Ceea ce contează este, repet, viteza unghiulară. Iată și formula: pentru ca elicea să se vadă ca un disc trebuie ca pe durata expunerii palele să se rotească cu un UNGHI minim de
alfa_min = 360°/n,
unde n este numărul palelor. De exemplu, pentru un elicopter la care elicea se rotește cu v = 5 rot/s și care are n = 2 pale, timpul de expunere necesar pentru ca elicea să se vadă ca un disc este:
t_min = 1 / (v*n) = 0,1 s.
O fotografie obișnuită, făcută cu un timp de expunere de 0,01 s, va arăta astfel: palele vor ocupa 10% din unghiul dintre ele, iar restul de 90% va fi gol. Și am fost darnic, pentru că avînd în vedere luminozitatea mare a cerului timpul de expunere obișnuit este de fapt de ordinul milisecundei sau mai scurt. Asta e situația majorității pozelor de pe internet, unde palele se văd doar puțin mișcate, nicicum sub formă de disc, cum zice întrebarea.
Observați că în calcule nu intră nicăieri lungimea palelor și nici distanța de deplasare.
În fine, presupun că ați înțeles de la bun început cum stau lucrurile, dar l-ați luat pe „nu” în brațe și n-o să ajungem nicăieri.
Există totuși ce-i drept un alt aspect al fotografiei la care contează distanța cu care s-au mișcat palele pe timpul expunerii, și anume cît de „transparentă” pare imaginea mișcată a palei, adică cît de bine se vede cerul (sau ce e dincolo de elice) „prin” pală. Transparența asta e dată de raportul dintre lățimea aparentă a palei și distanța aparentă de deplasare a ei. De exemplu dacă pala e lată de 25 cm și pe timpul expunerii s-a mișcat cu 50 cm, transparența în zona cea mai opacă este de 50% (adică cerul se vede bine, doar pe jumătate amestecat cu culoarea palei). Dar întrebarea nu privea chestiunea transparenței, deci rămîne cum am stabilit: distanțele și lungimile absolute sînt irelevante.
Elicopterul Robinson R22 are lungimea palelor de vreo 3,8 m, deci diametrul elicei e de vreo 7,6 m. E de două ori mai mare decît mi-l descrieți dumneavoastră. Vedeți aici broșura elicopterului, unde scrie că palele au lungimea de 151 țoli:
http://www.sloanehelicopters.com/images/uploads/pdf/r22_brochure.pdf