Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-au revizuit mai multe conventii privitoare la legile razboiului ( pe langa alte lucruri, s-a stabilit ca este interzis ca o armata sa ucida populatia civila, obiective culturale, etc., lucruri care inainte de izbucnirea razboiului acestea nu erau foarte bine definite), de asemenea au luat fiinta aliante care si-au definit scopul, si anume acela de a preveni un dezastru asemanator cu cel provocat de nazisti ( vezi ONU care are 193 tari membre, organizatie denumita si jandarmul global; vezi interventiile din Congo, Haiti, Somalia, Djibuti, Libia, Irak, Afganistan, in general in tarile din lumea a 3-a ale caror populatii, pe langa cultura primitiva pe care o au, prezinta o slabiciune in fata unor abuzuri din partea anumitor grupuri de interese). Cu aceasta ocazie a luat fiinta o noua ramura a dreptului international ( care de altfel nu i s-a acordat o mare importanta pana atunci, acesta reglementa relatiile dintre tari in termeni generali), si anume dreptul international umanitar.
Daca tu consideri ca acestea au fost lucruri bune ce au derivat din atrocitatile ce s-au petrecut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial ( nu numai din timpul Holocaustului) le poti considera ca atare, dar din punctul meu de vedere acestea puteau fi rezolvate si fara a porni un razboi.