Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

2 plusuri 1 minus
919 vizualizari

M-a preocupat mult timp dilema asta: cum se face ca exista persoane inteligente / informate, si mai mult, profesand in domenii stiintifice - care cred versiunea biblica ?

Uite aici un exemplu jumatate caraghios, jumatate alarmant - tipul asta fiind medic si congresmen:

http://www.adevarul.ro/life/Congresman_american-_Big_Bang_si_teoria_evolutionista_sunt_-minciuni_izvorate_direct_din_iad_0_787721227.html

Senior (8.7k puncte) in categoria Religie
0 0
Indoctrinarea religioasa este mai profunda decat cea stiintifica...
0 0
Mai fratilor, am si eu vreo doua opinii in relatie cu intrebarea de mai sus:
-  in primul rand cred ca extindem prea mult domeniile profesionale considerate stiintifice ! Daca esti medic de spital sau biolog intr-un laborator de analize medicale, utilizezi metoda stiintifica de cercetare ? NU, pentru ca nu faci cercetare, ci exerciti o profesie - fie ea bazata pe rezultatele cercetarii stiintifice ! Si acest lucru nu te impiedica sa crezi in dumnezeu, iehova sau mos craciun !
- o alta cauza sunt "smecheriile" religioase moderniste, care ofera un debuseu pseudostiintific intrebarilor incomode. Biserica catolica, de pilda, vazand ca nu poate lupta cu adevarurile stiintei, este pe un curent de acceptare ale acestora - avand ca acoperire ca "totul este lucrarea Domnului" si reinterpretari ale textelor biblice. Nu m-as mira sa descopere in curand ca Biblia a fost gresit "interpretata" si ca dumnezeu a facut intreg Universul, ca Pamantul nu are doar 6000 de ani, etc.
0 0
Sînt mulți oameni de știință, dar, oameni de rațiune sînt mai puțini. Una e să știi, alta e să gîndești.
0 0
Studiu personal : dacã unui purice îi rupi toate picioarele, nu mai aude.
Desi bancul e vechi, se potriveste de minune studiului amintit mai sus.
Si multor altora.

5 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

În ultimă instanţă este vorba despre capacitatea personală de a accesa, mânui şi structura ideile la care are acces. Aici apar două direcţii majore de manifestare în utilizarea informaţiilor: credinţa, în sensul de a reacţiona conform unor prescriţii fără a solicita dovezi, şi convigerea, în sensul de a lua în considerare doar informaţiile dovedite. În timp ce credinţa apelează la analogii, emoţii şi subiectivism, convingerile sunt "impuse" prin forţa dovezilor, chiar dacă subiectivismul personal este contrazis.

Inteligenţa este capacitatea de a identifica, abstractiza şi rezolva probleme. Deoarece acestea sunt de mai multe tipuri putem vorbi de inteligenţe multiple (Gardner), respectiv logico-matematică (IQ), emoţională şi socială (EQ), muzicală, motrică, lingvistică, vizual-estetică etc. În aceast sens unii identifică un tip de inteligenţă "spirituală" (SQ) sau "existenţială" a căror tipuri de probleme sunt în sfera filosofiei, a marilor întrebări despre cine suntem şi de ce suntem ceea ce suntem, respectiv capacitatea de a avea conştiinţa că avem o conştiinţă. Astfel sunt persoane ce sunt inteligente logico-matematic, dar slabe din puncte de vedere a relaţiilor interpersonale. Anumite studii nu implică automat şi capacitatea de a fi inteligent pe deplin, iar o pregătire ştiinţifică (care este o unealtă, în ultimă instanţă) nu garantează capacitatea de a discerne între o idee eronată şi toxică de evidenţele ştiinţifice ce poate contrazic "bunul simţ comun".

O abordare eronată a ceea ce înseamnă inteligenţa sirituală este demontată în articolul meu de aici: http://profudereligie.blogspot.ro/2012/06/inteligenta-spirituala.html

Junior (1.3k puncte)
selectat de
0 0
Domnu` PdeR, puteti clarifica "capacitatea de a fi inteligent pe deplin". Exista si credinta in stiinta (nu pricep dar parca sunt de acord cu....pentru ca sunt ateu)? "La inceput au fost intunericul si dorinta " (cred ca in Mesopotamia) este la limita dintre fantastic si stiintific?
0 0
Capacitatea de a fi inteligent pe deplin - de a avea valori peste medie în TOATE tipurile de inteligenţă (conform definiţiilor acceptate de teoria inteligenţelor multiple).
Ai dreptate în privinţa "credinţei în ştiinţă", dar la nivel superficial. Este mai mult credinţa în autoritate (în cazul de faţă omul de ştiinţă) şi nu trebuie confundată cu convingerea că metoda de cunoaştere ştiinţifică este cea mai performantă cale de a înţelege realitatea.
0 0
Profu', am regretat imediat ca am introdus in discutie vagul termen "inteligenta", asa cum mentionezi si tu, dilema este in a utiliza sau nu metoda stiintifica de cercetare a lumii - ceea ce mi se pare ca tine de abecedar in secolul in care traim. As fi vrut sa insistam pe cauzele care fac ca o multime de "intelectuali" sa nu vada evidenta si prefera sa creada orbeste in versiunea biblica - chiar si in conditiile in care profeseaza discipline ale caror cunostinte au fost obtinute prin metoda stiintifica de cercetare.
0 0
Ai pus "intelectual" în ghilimele, şi asta spune destul despre pretenţia termenului. A lucra cu intelectul nu presupune şi a lucra corect şi eficient cu el (şi preotul sau astrologul sunt intelectuali). Cunoştinţele corecte în ceea ce priveşte imaginea realităţii sunt într-un final cernute de trecerea timpului, iar aici cele obţinute prin metoda ştiinţifică sunt imbatabile, deoarece metoda în sine este perfectibilă şi oferă performanţă, erorile sunt eliminate fără rezerve deoarece sistemul ştiinţific permite şi cere acest lucru.
Accentul pe dualitatea gândirii - mistic versus raţional - este pus şi de alţi respondenţi, este foarte posibil ca misticismul să nu ne dispară prea curând, doar a favorizat existenţa speciei noastre în vremuri când cunoaşterea raţională nu era încă înmugurită. Limita la care apelăm la misticism în detrimentul raţiunii este o chestiune personală, individuală, la un moment dat nu mai suntem în stare a gândi raţional, pur şi simplu.
0 plusuri 0 minusuri
O parere. Intrebarea se putea continua cu "si nu cred in alte teorii stiintifice?" (foarte putine persoane stiu exact una din celelalte teorii asa ca tot prin credinta adera).Medicina este o stiinta in care te intalnesti foarte des cu "miracolul", cu inexplicabilul, cu Divinitatea. De altfel multi "ganditori" s-au intalnit cu "ceva" in planul inevidentei ( inspiratie ,fler, frica....).Si mai cred ca la un moment dat  s-au simtit si purtati, dusi.

O poveste. Un tip ajunge acasa si gaseste un pitic.Zice tipul:

- Cine esti si ce cauti in casa mea?

-Eu sunt Piticul care mai are sa-ti indeplineasca si cea de-a treia dorinta.

-Habar n-am ce spui!

-Bineinteles ca nu mai stii nimic pentru ca cea de-a doua ta dorinta a fost sa uiti tot. Si spune mai repede cea de-a treia dorinta .

-As vrea sa cunosc toate tainele si misteriile lumii !

-Curios, mormai Piticul, si prima ta dorinta a fost tot asta.
Junior (928 puncte)
0 0
Apropo de " jumatate caraghios, jumatate alarmant" cred ca bufonul de-a lungul timpului a fost mult peste privitorii si stapanii sai, un fel de intelepciune vesela.
0 0
Geniala parabola, atinge esentialul...
Cat despre bufon, intotdeauna vor exista lucruri ce ne vor distrage atentia de la treburile cu adevarat importante...
0 0
Salut !
Cum zicea si Profu' mai jos, problema nu este in "a crede" intr-o teorie sau alta, ci in a utiliza sau nu metoda stiintifica - lucru de mirare a nu fi facut de cei care profeseaza in domenii stiintifice. Eu cred ca pur si simplu se limiteaza la informatiile invatate, dar nu-si pun problema originii lor !

- Nu sunt de acord ca in medicina ne confruntam cu aparitia "miracolului" si Divinitatii - pur si simplu exista evenimente fiziologice ale caror cauze momentan ne scapa, pentru ca este vorba de un sistem complex de variabile.
0 0
Va multumesc pentru comentariu
0 plusuri 0 minusuri
Nu vreau sa raspund la intrebare, dar vreau sa ridic la fileu o alta dilema. Cei care isi pun astfel de intrebari au studiat ambele variante (pro si contra) biblica? Pentru a putea extrage o concluzie, din logica se deduce ca ai nevoie de minim 2 variante.
Novice (105 puncte)
0 0
Paul, s-avem iertare, nu exista "doua variante", exista o poveste biblica - si il citez pe Einstein - "Cuvântul “Dumnezeu” nu reprezintă pentru mine nimic mai mult decât expresia şi rezultatul slăbiciunii umane, iar Biblia o colecţie de legende onorabile, dar primitive şi destul de infantile."
0 plusuri 1 minus
Hai sa privim problema din alt punct de vedere si poate atunci ai sa intelegi: cum se face ca exista  persoane inteligente/informate , si mai mult , profesand in domenii stiintifice , care sunt sustinatori convinsi ale unor teorii stiintifice prezente (printre altele teoria Big bang-ului , chiar si cea evolutionista) care NU sunt in general acceptate dar impuse ca adevar , atat in scoli cat si in comunitatile stiintifice (!!). In ceea ce priveste modelul "Big Bang" , " se bazeaza pe expansiunea observata din deplasarea spre rosu , pe radiatia centrimetica izotropa remanenta de 3k , care se observa acum , pe proportia heliului si deuteriului in univers , pe varsta celor mai batrane corpuri ceresti"..( C.Popovici si colab. 1977) . Mai mult , " Nu avem dovezi ca procesele fizice si fizico-chimice de expansiune a Universului s-au produs in acest fel. Raportat insa la legile fizice si fizico-chimice ale evolutiei masei si energiei din univers , cunoscute prin actualele cuceriri stiintifice , deocamdata nu sunt alte posibilitati de interpretare (!!!)" (Nestor Lupei , Dinamica terestra ) . Fiind o teorie care are la baza o observatie , cu siguranta aceasta are elmente care pot fi folosite ca evidente : deplasarea spre rosu a galaxiilor ( dovedeste expansiunea universului) , prezenta radiatiei cosmice de fundal ( un semnal omnidirectional de ordinul microundelor - suprafata ultimei imprastieri ) , abundenta elementelor primordiale . Folosind modelul Big Bang putem calcula concentratia de heliu-3 , heliu-4 , deuteriu , litium-7 ca rapoarte la cantitatea comuna de hidrogen. De notat este faptul ca aceasta teorie se bazeaza pe doua mari presupuneri : universalitatea legilor fizice si principiul cosmologic (care afirma ca la scara mare universul este omogen si izotrop. Dupa cum era de asteptat , aceasta teorie are multe probleme : http://metaresearch.org/cosmology/top10BBproblems.asp ; http://en.wikipedia.org/wiki/Big_Bang#Problems. In opinia mea teoria Big Bang-ului este o teorie care este eronata si din cauza faptului ca se afla in starnsa legatura cu teoria evolutionista la care am multe obiectii de facut . Pe scurt , iti recomand cartea " Asa a aparut lumea " de Willem J.J.Glashouwer . As vrea sa fie clar faptul ca fiecare teorie are elemente corecte , observatii veritabile . Problema care o gasesc este ca nu sunt interpretate in mod corect . Ceea ce cer este intelegerea faptului ca stiinta de azi nu si-a atins forma ei finala ,imbatabila si fiind constienti de acest lucru nu o sa mai avem vre-o dilema de genu.
Junior (565 puncte)
editat de
0 0
O alta dilema este: ce ne ramane acolo unde stiinta nu patrunde ?
Acolo unde inevitabil toti ajungem...
0 0
daca mergi pe calea cea dreapta nu mai ai dileme
0 0
Adevarat :) Pasim inainte cu incredere...
0 0
Adrian, acela era doar un exemplu, nu mi-am propus sa dezbatem aici despre veridicitatea Big-Bang. Discutam de principii, despre cum abordezi cercetarea lumii.
0 0
tu te-ai intrebat cum poate cineva educat sa creada in biblie. Eu am raspuns  cu o alta intrebare : cum poate cineva sa se increada doar in stiinta , in forma ei actuala , dand ca exemplu teoria Big Bang-ului.  Concluzia fiind ca pana cand stiinta ( prin diferitele teorii) nu o sa raspunda la intrebarile importante ale omului ( de unde venim , cine suntem , si ncotro ne indreptam ) nu ar trebui sa excludem alte surse . La urma urmei asta ar fi si atitudinea dorita de la un om de stiinta
1 plus 0 minusuri
Nu-i usor de raspuns,  persoanlele le-am putea imparti in cele cu gandire rationala si altele usor mistica, deci, si cele mistice pot avea o buna capacitate de invatare, dar folosesc mult intuitia si emotia.

Mai trebuie amintit, ca acele persoane au primit o educatie religioasa in copilarie, iar la maturitate sunt dependenti afectiv de ea. Nu-i usor pt. un credincios sa caute argumente care s-ai darme valorile si asa zisa salvare. In plus,  dogma religioasa considera ca este pacat sa te indoiesti, o smecherie care impiedica credinciosii sa-si puna intrebari incomode. Grupul religios ii da credinciosului sprijin psihologic, in interiorul grupului pesudo-argumentele sunt acceptate si laudate ca fiind adevarate.
Experimentat (3.3k puncte)
0 0
Marco, apreciez ca fiind la obiect raspunsul tau, cred ca ai identificat corect cateva cauze - "indoctrinarea" din copilarie, dificultatea de a renunta la ceva familiar care iti inspira siguranta chiar si intuit ca eronat, insasi "capcanele" religiei care te fac sa devii opac la abordari logice.

In plus, sugerezi ca persoanele au inclinatii din nastere catre gandirea logica sau, dimpotriva, spre abordarea emotionala. Eterna intrebare - cat este genetic si cat este deprins.
0 0
"indoctrinarea" din copilarie- majoritatea  au nu credință ci credulitate (nu știu, așa am apucat de la părinți, bunei....). adevărata credință se bazează pe dovezi temeinice, științifice, biblice, istorice.
...