Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Contul se valideaza de admin in cel mult 24 de ore.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.4k comentarii

2.4k utilizatori

3 plusuri 0 minusuri
439 vizualizari
Avand in vedere ca in prezent soarele are in compozitia sa Hidrogen 74% si 25 % Heliu, ce raport avea acum 4-5 miliarde de ani ?

Stim ca din cauza presiunii extrem de mari atomii de hidrogen se grupeaza cate patru transformandu-se in heliu. Sa inteleg ca spre finalul vietii soarele isi va consuma tot hidrogenul raportul de heliu ajungand undeva la peste 99% ?

Dar dupa ce se va transforma intr-o pitica alba, ce compozitie va avea ?
Senior (6.9k puncte) in categoria Terra-Univers

2 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Buna seara !

Incerc sa completez raspunsul Gabrielei insistand pe nucleosinteza. Recapitulare:

- Faza 1: protosteaua este o acumulare aproape exclusiv de Hidrogen. In urma concentrarii gravitationale, ca urmare a cresterii temperaturii si presiunii, Hidrogenul "se aprinde" si se transforma progresiv in Heliu. Cu cat este mai mare steaua, cu atat va trai mai putin, generand cantitati de energie mai mari;

- Faza 2: Hidrogenul este pe terminate si miezul se contracta, in timp ce straturile gazoase exterioare se extind foarte mult = Giganta rosie. In jurul miezului se formeaza o crusta care ofera un nou echilibru dinamic interiorului - unde continua reactii de fuziune nucleara cu transformare a hidrogenului ramas in Heliu si a Heliului in elemente mai grele, in special Carbon si Oxigen.

- Faza 3 depinde numai de masa stelei:

  1. Stelele cu masa peste 10x Soare, explodeaza ca supernove generand si elemente chimice foarte grele (peste Fier, pana la Uraniu), iar ulterior urmeaza un scenariu diferit functie de masa: cele cu mase intre 10-20 S devin stele neutronice, cele cu masa intre 20-40 S devin gauri negre.
  2. Stelele cu masa peste 50S devin direct gauri negre la epuizarea Hidrogenului (implozie);
  3. Stelele cu masa peste 1,4 S (limita Chandrasekhar) devin pitice albe stabile, avand temperatura necesara sa transforme total Carbonul in elemente mai grele, pana la Fier. Ele se racesc foarte foarte lent pana in faza de pitica neagra, cu temperatura egala cu cea a radiatiei de fond. S-a calculat  ca acest proces ar dura 10 la puterea 37 ani, deci trebuie sa asteptam inca de 4 ori cat a trecut de la Big-Bang pentru a putea "vedea" o pitica neagra !
  4. Stelele cu masa mai mica de 1,4 S devin pitice albe instabile - miezul ramane in stadiu de Carbon si Oxigen. O astfel de pitica, in cazul in care "fura" masa de la un alt astru si depaseste limita Chandrasekhar se reaprinde ca supernova printr-un proces numit "detonarea Carbonului", generand elemente mai grele. Acesta este cazul Soarelui nostru ! Acesta s-a nascut acum 4,5 mld. de ani si mai are Hidrogen pentru inca 5 mld de ani !
  5. In fine, stelele cu masa foarte mica, "ard" progresiv tot Hidrogenul in Heliu contractandu-se din ce in ce mai mult, pana se sting intr-o pitica alba degradata formata numai din Heliu - neputand genera temperatura necesara transformarii Heliului in Carbon.
Senior (8.7k puncte)
editat de
0 0
Protosteaua NU este o acumulare aproape exclusiva de hidrogen. Cum am mai spus, are si un sfert de heliu in cazul Soarelui, despre care era vorba in intrebare. Poate ca ai dat peste procente ce se refereau la numarul de atomi si nu la masa, asa cum se obisnuieste, si te-au dezorientat.
2 plusuri 0 minusuri
O intrebare interesanta, dar cu un raspuns foarte complicat. Soarele nu are o compozitie omogena peste tot. Straturile de suprafata au mai multe elemente usoare, iar cele din interior mai multe elemente grele, asta pe de o parte datorita "caderii" elementelor mai grele in interior, iar pe de alta parte pentru ca reactiile nucleare au loc in special adanc in interior, unde presiunea e fantastica, deci acolo apar mai multe elemente grele.

Initial se estimeaza ca Soarele a avut, pe cand era protostea, o compozitie de 71% hidrogen, 27% heliu si sub 2% elemente mai grele. In prezent in coroana are mai mult hidrogen decat initial, elementele mai grele migrand in interior. In nucleu, unde intensitatea reactiilor de fuziune este cea mai mare, heliul deja atinge 60%, iar elementele mai grele in continuare nu trec de 2%.

Elementele mai grele decat heliul, asa numitele metale in astronomie, vor incepe sa creasca in catitate atunci cand hidrogenul se va termina si heliul va incepe la randul sau sa fuzioneze.

Cat despre pitica alba care va insemna ultimul stadiu al stelei, in general piticele albe nu prea au hidrogen, ci in special heliu si un procent de elemente mai grele. Evident, nu tot hidrogenul Soarelui va fuziona, cel de la suprafata neavand conditiile pentru acest proces, insa va fi aruncat in spatiu cand steaua isi va da ultimele suflari, si va forma o frumoasa nebuloasa planetara.
Experimentat (2.6k puncte)
...