Probabil libertatea este o iluzie, oamenii au fost dependenti de conditia lor. Suntem o specie profund nemultumita de cea ce suntem.
Nu putem parasi planeta pamant ca pestii dintr-un acvariu, desi, in imensitatea universului planeta este ca o particula de nisip pe fundul unui ocean. Nu ne putem depasi prea mult capacitatile fizice sau cognitive, depindem de buna functionare a corpului nostru, avem un timp limitat de viata , eu as zice destul de scurt.
In plus consumam din acest timp, mult timp dormind, lucrand sau pt. necesitati bazice.
Depindem de nivelul cultural, si tehnologic pe care il are societatea in epoca in care ne-am nascut si de resursele disponibile.
Fara sa vrem suntem cea ce genetica noastra ne da, calitati si defecte, deasemenea suntem un produs cultural al societatii in care ne-am nascut.
Anumite mecanisme sociale tind sa uniformizeze indivizii, descoperirea agriculturii a insemnat o revolutie sociala si genetica , indivizii care pana atunci erau apreciati in grup si aveau mai posibilitati sa procreeze, erau vanatorii violenti si plini de curaj, in momentul descoperirii agriculturii si sedentarizarii, au fost apreciati mai mult indivizii linistiti, monotoni si constanti, capabili sa se integreze intr-un grup, sa dezvolte o munca unde violenta si curajul nu erau calitati necesare.