Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
338 vizualizari

Am folosit o terminologie apropiata de lumea calculatoarelor, fiindca alta nu cunosc, dar sper ca m-am facut inteles...


Întrebare republicată din vechea secțiune Q&A

a intrebat in categoria Corpul uman

1 Raspuns

0 plusuri 0 minusuri

Nu cred ca stiinta a decodificat incă mecanismele de care vorbesti. Am citit recent despre descoperirea unui mecanism care se numeste potenţare pe termen lung (long-term potentiation - LTP). Este vorba despre stabilirea unei comunicări de durată între doi neuroni atunci când sunt stimulaţi simultan. Când creierul unei persoane procesează o informaţie, impulsuri electrice, un soi de semnale chimice, sunt transmise între neuroni vecini prin intermediul sinapselor. Se declanşează un proces în cascadă în care sunt implicaţi mai mulţi neuroni vecini şi astfel se creează o reţea de conexiuni de diverse tării. Ulterior, acest model al conexiunilor stabilite între neuroni, care reprezintă, spun oamenii de ştiinţă, amintirea însăşi, se păstrează în cadrul reţelei de neuroni care au procesat evenimentul, tocmai datorită acestui efect numit LTP.

Deşi multe zone ale creierului conţin sinapse capabile să dea naştere unor conexiuni foarte puternice şi unor modele de interconectare foarte solide, s-a descoperit că o zonă a creierului numită hipocamp este în mod special propice "stocării amintirilor", dacă formularea nu e prea pretenţioasă. Hipocampul joacă un rol important în procesele de învăţare, în memorarea detaliilor spaţiale, dar şi în transformarea amintirilor pe termen scurt în amintiri pe termen lung (căci, da, lucrurile pe care ni le amintim pentru doar câteva ore sau zile şi amintirile de-o viaţă sunt 2 lucruri complet diferite, procesate în mod independent de creier).


Amintirile generate la nivelul hipocampului sunt foarte detaliate deoarece integrează date provenind de la mai multe zone ale creierului şi, mai mult, hipocampul prezintă o densitate foarte mare de neuroni. S-a constatat că vătămarea acestei zone a creierului şi a celor vecine cauzează amnezii profunde şi permanente, cât şi imposibilitatea de a stoca amintiri noi, fenomen observat şi la bolnavii de Alzheimer.
 

Bibliografie suplimentara:
 

Scientific American Mind 2010, numărul din ianuarie-februarie


Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

a raspuns
0 0
Pe mine m-ar interesa de ce si cum uitam lucrurile.

Am un exemplu care pe mine m-a bulversat, incep mai mult sa cred in Efectul Mandela, pentru ca am impresia cateodata ca nu traiesc in aceeasi lume ca ieri.

Acum 1 luna m-am uitat la primul sezon dintr-un serial numit "Orphan Black". Dupa primul minut, mi-am dat seama ca l-am mai vazut. Am continuat sa-l vad si aveam deja-vu din 2 in 2 minute dar n-am putut sa-mi amintesc nimic ca sa prezic ce se va intampla, absolut nimic! Dupa 3 episoade zice mama: "Pai l-ai vazut deja" si am continuat pana l-am vazut pe tot. N-am avut niciun moment in care puteam sa zic "Aaaa, acum o sa se duca acolo si o sa vina ala si o sa faca nu stiu ce". N-am putut sa prezic nimic! Totul a fost ca si cum l-am vazut pentru prima data! Totul a fost sters practic din mintea mea, a fost destul de "creepy" experienta asta. Adica am amintiri de acum 20 de ani ca lumina zilei,dar nu-mi amintesc un serial vazut acum 2 ani ? Ca idee am revazut unele filme/seriale mai vechi si n-am mai avut acest efect de deja-vu.

De ce uitam practic ce am mancat ieri, dar nu uitam niciodata mirosul sau gustul a ceva ce-am gustat chiar in copilarie ?

Amintirile n-au nicio legatura cu stocarea in binar. Creierul nu e un decodor. Este doar rezultatul unor interactiuni chimice si fizice.

...