Aparent, cam tot ce e in univers tinde spre o structura stabila. Galaxiile au forma plata, sau spiralata, sau alta forma, care le confera stabilitate. Pana in prezent nu s-au identificat galaxii in forma de ponei. Si umanitatea tinde spre o structura stabila. De-aia exista legi scries si legi nescrise ("codul moral"). Daca ar fi, rpin absurd, de maine, anarhie totala, dupa ce populatia ar fluctua putin de la crime si violuri, ar exsita mai mault ca sigur un punct in care ambele tabere ar decide sa construiasca din nou un sistem stabil, asupritorii sa isi asigure ce au agonisit prin abuz si violenta, iar asupritii sa aiba mai multa liniste. Umanitatea cauta stabilitatea inaintea progresului. Iar legile, fie ele scrise sau nu asigura neaparat o evolutie in bine, ci stabilitate. Moralitatea, ca si concept, este ceva pozitiv, este necesar un cod moral, de conduita etc. Problema e ca acest termen nu mai semnifica ce ar trebui. Daca un iranian, de exemplu, mi-ar spune ca vrea o sotie morala, imi permit sa cred ca isi doreste un animal supus, o prelungire a tigaii, sau un obiect pe care el sa-si exercite puterea. Este un caz extrem, stiu, dar conceptul de moralitate este atat de diferit in functie de individ, incat a afirma ca apreciezi o conduita morala e o vorba in vant, nu spune nimic. Pentru o femeie iranianca e imoral sa conduca si chiar ilegal. Moralitatea romanului e in contradictie cu a americanului, cu a chinezului etc. Dar moralitatea unui roman se contrazice deseori cu ea insasi. E imoral sa furi, dar avem nenumarate povesti cu haiduci. Si furtul e imoral, dar nu si sa descarci de pe internet.
Ah, si stiu ca nu am fost suficient de concret acolo, nici nu am intentionat sa dau exemple si nici nu vreau sa mai polemizam mult pe tema asta. Daca orice act ilegal e imoral, ma mandresc cu imoralitatea mea.