Da, sunt îngrijorări privind viitorul antibioticelor, care, deşi îşi mai schimbă numele, în ultimii 20 de ani nu s-au prea schimbat din perspectiva principiului activ.
Dar îngrijorările sunt mai degrabă averstismente: dacă nu trecem la un uz raţional, ne batem joc de avantajul pe care-l avem. Nu cred că vom ajunge chiar acolo, să nu mai avem antibiotice, mai ales că sunt în desfăşurare multiple cercetări în domeniul medical, mai multe ca niciodată, care, probabil, în 5-10 ani, se vor transforma în succese şi în noi moduri de a aborda medicina.
Pe de altă parte, acest averstisment nu va prinde decât parţial în câteva ţări. În România, mă tem, sunt prea mulţi doctori doar cu numele, care nu simt că ar avea vreo misiune pe lumea asta, alta decât aceea de a strânge bani ca să-şi facă o pensiune la munte şi o casă la marginea oraşului. Prea mulţi doctori recomandă medicamente homeopate, acupunctura, sunt, cică, specializaţi în medicină alternativă (e drept, Ministerul Sănătăţii sprijină, din prostie, aşa ceva, prin programe de studii), recomandă medicamente pe baza înţelegerilor cu furnizorii, fără a citi vreun studiu şamd. Mult prea mulţi, încât atunci când dai de unul cu mintea întreagă, te minunezi.
Cât despre metodele naturiste, dacă ne întoarcem la ele... s-a ales praful.