@Syntax, planta absoarbe CO2 ziua si elimina O2 (pastreaza carbonul), iar noaptea absoarbe O2 si elimina CO2. Acel CO2 e folosit ziua inapoi. Este un ciclu al carbonului practic. Evident, daca am vorbi despre un copac, nu ar mai fi suficient carbonul provenit din respiratia plantei, ar fi nevoie de aditie de CO2, altfel planta nu ar putea produce lemn. Dar fiind vorba despre o planta fara sectiuni lemnoase, CO2-ul existent deja in borcan a fost suficient. Incercam sa subliniez faptul ca plantele consuma apa, fier, pamant (au nevoie de ele, dar ca si oamenii, nu consuma apa in adevaratul sens al cuvantului). Plantele absorb apa, transpira ca si oamenii, o folosesc din nou si tot asa. Dar pentru ca masa plantei sa creasca, e nevoie de lumina. Care lumina inseamna energie, nu masa. Deci, dupa parerea mea, plantele au capacitatea de a transforma energia in masa. Acelasi lucru se intampla si in acceleratoarele de particule, atunci cand 2 particule de masa m1 si m2 se ciocnesc, masa unei potentiale particule rezultante este mai mare decat suma maselor celor 2 particule componente. Asta pentru ca m3=m1+m2+Mec, unde Mec reprezinta masa rezultata din conversia unei parti din energia cinetica a particulelor in masa. Deci, asa cum spuneam mai sus, POATE ca masa e doar o stare de agregare a energiei. Trebuie sa recunosti ca pana la urma nu se stie exact ce naiba e cu masa asta. Care e definita ei?E ceva ce poti sa atingi? Sa pipai? Cand pui pana pe o piatra, singurul motiv pentru care nu treci cu mana prin piatra aia este datorita fortelor electromagnetice de respingere dintre particule. Particulele nu se ating niciodata. De fapt, nimic nu atinge nimic niciodata. Atomii sunt aproape vid, nucleul fiind infim fata de volumul atomului. In nucleu e aproape vid, protonii si neutronii fiind mici si neatingandu-se niciodata. Practic, piatra aia e practic vid.