Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.
Stelele neutronice sunt probabil cele mai exotice obiecte din Univers. Acestea sunt „excesive" aproape în toate aspectele: gravitaţie, tăria câmpului magnetic, densitate şi temperatură. Aţi putea spune că găurile negre sunt mai dense şi într-un anumit sens ar fi adevărat, dar, în fapt, noi nu putem determina structura interioară a unei găuri negre, care este definitiv ascunsă dincolo de orizontul evenimentelor.
- Detalii
- Scris de: Duncan Galloway
Astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au privilegiul de a observa Pământul de la sute de kilometri înălţime (între 330 şi 435 km). De acolo, diverse fenomene cu care suntem obişnuiţi par diferite. Iată câteva exemple: furtunile şi fulgerele ce le însoţesc, răsăritul şi apusul, mişcarea stelelor şi a galaxiei noastre, ploaia de meteori sau aurora polară. În plus, astronauţii de pe SSI, atunci când închid ochii, văd flashuri de lumină, cel mai probabil provocate de raze cosmice care interacţionează cu diverse părţi ale corpului implicate în actul vederii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Probabil că toţi cititorii acestui site ştiu că apa mărilor şi a oceanelor este sărată. În schimb apa râurilor şi a fluviilor nu este. Unele lacuri au apă dulce, altele apă sărată. Dar de ce este aşa? Ce generează aceste diferenţe? De unde toată sarea aceasta şi de ce ajunge doar în anumite ape?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Marginea exterioară a Sistemului Solar ar putea fi mult mai ospitalieră pentru găzduirea vieţii decât ne-am imaginat vreodată. Măsurătorile gravitaţionale efectuate de către sonda Cassini au confirmat că Enceladus, un mic satelit al lui Saturn, găzduieşte un ocean subteran în emisfera sa sudică. Astronomii afirmă că acesta ar putea găzdui viaţa.
- Detalii
- Scris de: George Dvorsky
Cercetătorii care utilizează telescopul Spitzer al NASA pentru a studia stelele aflate în curs de dezvoltare au încercat de mult timp să înţeleagă de ce aceste stele emană mai multă lumină infraroşie decât era de aşteptat. Discurile din care se formează planetele şi care înconjoară stelele tinere sunt încălzite de lumina stelelor şi emit lumină infraroşie, dar telescopul Spitzer a detectat un aport suplimentar de lumină infraroşie care provenea de la o sursă necunoscută.
- Detalii
- Scris de: NASA via Phys.org
O zi pe Luna este de aproximativ 29 1/2 zile terestre. Această perioadă de rotaţie coincide cu perioada de revoluţie în jurul Pământului astfel încât de pe Pământ vom vedea doar aproximativ 59% din suprafaţa Lunii. În momentul în care Luna s-a format viteza sa de rotaţie şi orbita ei au fost foarte diferite faţă de cum sunt acestea în prezent.
- Detalii
- Scris de: TodayIFoundOut
Pământul pare a fi un loc destul de stabil dacă nu luăm în considerare unele cutremure ocazionale sau unele erupţii vulcanice. Dacă voi credeţi asta, atunci trebuie să vă spun că această impresie este în totalitate greşită. Ne aflăm în permanenţă sub un bombardament constant. Din spaţiu! Dar cum ar putea afecta toate aceste resturi cosmice Pământul? În acest articol veţi afla răspunsul la această întrebare.
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg
Dacă există un multivers îl putem vedea? Credit: Flickr/Maciek Bielec, CC BY-NC-SA
Observaţiile recente anunţate de colaborarea BICEP2 (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarisation), adică identificarea modului B de polarizare a radiaţiei cosmice de fond, au generat reacţii din cele mai diverse, de la afirmarea faptului că acestea ar reprezenta o dovadă a Big Bangului şi a undelor gravitaţionale până la afirmaţia că acestea ar fi o dovadă a existenţei multiversului.
- Detalii
- Scris de: Luke Barnes, The Conversation
Nu există nimic în Univers mai uimitor sau mai misterios decât o gaură neagră. Din cauza gravitaţiei lor puternice de care nu poate scăpa nici măcar lumina, găurile negre sfidează încercările noastre de a le înțelege. Toate secretele lor se ascund în spatele vălului reprezentat de orizontul evenimentelor.
- Detalii
- Scris de: Fraser Cain, Universe Today
În primăvara anului 2010 spărgătorul de gheaţă Polarstern (n.t. în traducere Steaua Polară) s-a întors din apele Pacificului de Sud cu o comoară ştiinţifică - sedimente oceanice provenite dintr-o parte aproape neexplorată anterior din Marea Polară de Sud. Ceea ce pentru un nespecialist arată ca un eşantion de noroi care poate trece neobservat, pentru cercetătorii istoriei geologice reprezintă o arhivă valoroasă din care se poate reconstitui istoria climatică din zonele polare după mai mulţi ani de analize amănunţite.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Planeta noastră este destul de norocoasă deoarece are un satelit natural mare care orbitează nu prea departe de ea şi care determină ca cerul nopţii să fie destul de luminos. Dar pentru a avea o imagine spectaculoasă a cerului ar fi trebuit ca Pământul să aibă un sistem de inele precum cel al lui Saturn.
- Detalii
- Scris de: Ron Miller
Lanţul muntos Himalaya se întinde pe o distanţă de 2.900 km între India, Pakistan, China şi Nepal şi el este cel mai înalt lanţ muntos de pe planetă. În afară de Muntele Everest, care are o înălţime de 8.848 metri, acest lanţ muntos mai conţine, de asemenea, mai multe vârfuri care depăşesc 8.000 de metri înălţime.
- Detalii
- Scris de: Emily Upton
Atunci când vă curăţaţi casa cu ajutorul unui aspirator, foarte probabil aspiraţi şi praf din spaţiul cosmic. Nu glumesc. Este vorba despre acelaşi praf care cândva a făcut parte din comete şi asteroizi. Puteţi vedea acest praf în lumina slabă de dinainte de răsărit şi de după apusul Soarelui. Se estimează că mai mult de 40.000 de tone de praf din spaţiu ajung pe Pământ în fiecare an.
- Detalii
- Scris de: Natalie Starkey, The Conversation
Marea Pată Roşie a planetei Jupiter reprezintă unul dintre cele mai misterioase locuri din sistemul solar. În conformitate cu ceea ce oamenii de ştiinţă au înţeles despre dinamica fluidelor, această furtună uriaşă, care este destul de mare pentru a putea înghiţi două sau trei planete ca Pământul, ar fi trebuit să dispară cu secole în urmă.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Pe măsură ce învăţăm tot mai multe despre ecosisteme devine tot mai evident că noi nu vom salva Pământul până când nu recunoaştem că planeta noastră este o maşină uriaşă, incredibil de complexă, care poate fi programată. Şi în urma unui studiu intens ea poate fi, de asemenea, reprogramată.
- Detalii
- Scris de: Annalee Newitz