Fetiţă pe plajăStaţia meteorologică Summit din Groenlanda este situată la peste 3000 de metri deasupra vastei banchize de gheaţă a ţării. Temperatura măsurată într-o zi normală de vară este una scăzută, de doar -10 grade Celsius. În această vară lucrurile au fost diferite.

Comentarii -

La începutul acestui an, erau aşteptate recolte record în Statele Unite, ca urmare a faptului că fermierii cultivaseră mai mult pentru a beneficia de preţurile în creştere. Recoltele au fost reduse ca urmare a secetei şi a temperaturilor record.

Comentarii -

Vreme extremaŞtiam că încălzirea globală va aduce episoade de vreme extremă. Problema este că acestea sunt mai severe decât s-a crezut. De pildă, în 2010, Rusia s-a copt atunci când temperatura a ajuns la 40 de grade Celsius în mai multe oraşe. Iar acesta este doar un exemplu.

Comentarii -

Încălzire arcticăNu cu mult timp în urmă Oceanul Arctic era acoperit de gheaţă groasă veche de câţiva ani. Chiar şi la sfârşitul verii, mai mult de jumătate din suprafaţa oceanică era încă acoperită de gheaţă. Va dispărea acest strat de gheaţă definitiv pe timpul verii?

Comentarii -

Marele DezghetÎn timpul verii lui 2008, muncitorii care excavau Ground Zero în Manhattan-ul de Jos au ajuns până la nivelul patului de rocă. Au descoperit acolo o groapă uriaşă, cu o adâncime mai mare de 10 metri, crevasele care o înconjurau fiind ticsite cu diferite tipuri de roci.

Comentarii -

DinozauriPământul are 4,5 miliarde de ani şi viaţa a început să se dezvolte pe suprafaţa sa clocotitoare, saturată de metan, la 1 miliard de ani după ce planeta s-a născut. Dar cum s-a întâmplat asta? Iată 10 recomandări de lectură care te pot ajuta să înţelegi acest proces.

Comentarii -

Atmosfera planetei MarteMarte a avut parte de mulţi vizitatori de-a lungul anilor, fiecare dintre ei sosind cu instrumente din ce în ce mai sofisticate şi promiţând să descopere din ce în ce mai multe secrete despre Planeta Roşie. Cu toate acestea, istoria climatului său rămâne o enigmă.

Comentarii -

UniversulPovestea Universului este una de proporţii epice, dar deocamdată din acest film grandios lipsesc câteva din scenele importante de început. Astrofizicienii şi astronomii au dezvoltat însă metode pentru a scoate la iveală detalii despre adolescenţa Universului.

Comentarii -

GeoinginerieO modalitate de a depozita carbonul stocat de către plante este de a-l transforma în cărbune – cărbune-bio - şi de a-l îngropa. O alta este de a arde culturile în centrale electrice echipate cu tehnologia de captare a carbonului. Detalii, în continuare.

Comentarii -

GeoingineriaPentru a echilibra efectul încălzirii produs de o dublare a emisiilor de dioxid de carbon, ar trebui să pompăm până la 5 milioane de tone de dioxid de sulf pe an în stratosferă. Care ar fi costurile şi riscurile asociate unei asemenea întreprinderi?

Comentarii -

GeoingineriaDe la umbrelele solare la înmulţirea algelor până la densităţi uriaşe, există o mulţime de idei pentru răcirea planetei. Dar există oare şi pericole ascunse? Geoingineria - intervenţia pe scară largă asupra sistemului climatic planetar - poate oferi unele răspunsuri.

Comentarii -

Constelatia PegasusPegasus este una dintre cele 48 de constelaţii greceşti originale, catalogate de Ptolomeu în secolul 2. Se află la nord de constelaţiile zodiacale Aquarius şi Pisces, la declinaţii nordice, şi se învecinează cu Andromeda. Detalii, în cele ce urmează.

Comentarii -

Constelaţia SăgetătorConstelaţie zodiacală importantă, aflată între Scorpius şi Capricornus, Sagittarius include un model de stele uşor de recunoscut numit Ceainic, cu capac ţuguiat (λ) şi cu gură largă (γ, δ şi ε). Este constelaţia cu cel mai mare număr de obiecte Messier – 15.

Comentarii -

M101Charles Messier a fost unul dintre cei mai devotaţi astronomi în observarea pură şi directă a cerului. El s-a născut pe data de 26 iunie 1730 în Lorraine, Franţa. Messier a descoperit 13 comete ce-i poartă numele şi a realizat cel mai renumit catalog de obiecte deep sky.

Comentarii -

Constelaţia LyraLyra este o constelație compactă pe cerul nordului, aflată lângă Cygnus, la marginea Căii Lactee. O include pe Vega – a cincea stea ca mărime de pe cer și o componentă a “Triughiului de Vară“, alături de Deneb (din Cygnus) și Altair (din Aquila).

Comentarii -

Constelaţia CygnusUna dintre cele mai importante constelații de pe cerul nordului, Cygnus conține numeroase obiecte interesante. Privind toate stelele din constelație, este ușor de imaginat o lebădă cu aripile deschise, în zbor de-a lungul Căii Lactee.

Comentarii -

Constelatia AquilaConstelaţia Aquila a fost catalogată pentru prima dată de către astronomul grec Ptolomeu în secolul al II-lea și conține steaua Altair, un colț al Triughiului de Vară din emisfera nordică și a 12-a cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții.

Comentarii -

Constelaţia GemeniVorbim astăzi despre constelaţiile Auriga şi Gemeni. Identificată de obicei cu regele Atenei, Erichthonius, Auriga este o constelaţie uşor de identificat pe cerul nordului datorită prezenţei stelei Capella (α) - cea mai nordică stea de magnitudine 1.

Comentarii -

Constelaţia LeoNe continuăm periplul prin Univers, discutând astăzi pe scurt despre alte trei constelaţii: constelaţia Cepheus, constelaţia Leo şi constelaţia Leo Minor. Şi acestea au poveştilor lor venind din Antichitate, pe care vă invităm să le citiţi în continuare.

Comentarii -

PerseusAnterior, am vorbit despre Cassiopeia, o constelaţie grecească originală, foarte uşor de observat datorită familiarei forme de W de pe cerul nopţii. Vom vorbi în acest articol despre două constelaţii vecine ale acesteia - Perseus şi Andromeda.

Comentarii -

Parseidele 2007An de an, Perseidele brăzdează cerul verii impresionându-ne cu cei mai minunaţi meteori. De la apariţie, curentul meteoric "Perseide" a avut o prezenţă spectaculoasă într-o perioadă propice observaţiilor, în lunile iulie şi august.

Comentarii -

MeteorStelele căzătoare, denumite ştiinţific meteori, apar atunci când particule de praf sau chiar mici meteoriţi, la intrarea în atmosferă, se aprind din cauza frecării care apare la contact cu aceasta, lăsând în urmă dâre luminoase.

Comentarii -

Constelatia BootesBootes o  conține pe Arcturus  (Alpha Bootis), a treia cea mai strălucitoare stea pe cerul nopții. Este cea mai strălucitoare stea aflată la nord de ecuatorul ceresc. Odată descoperită pe cer, putem trasa imaginar forma de zmeu a constelației Bootes.

Comentarii -

Constelatia ScorpionuluiLuna iulie reprezintă cea mai bună perioadă din timpul anului pentru a admira constelaţia sudică Scorpius în emisfera boreală. Aceasta este una dintre cele 12 constelaţii zodiacale. Se poate observa în sud, după apusul Soarelui. Detalii, în articol.

Comentarii -

Dezvoltarea tehnologică din a doua jumătate a secolului XX şi lupta acerbă pentru cucerirea spaţiului cosmic au avut ca efect extrapolarea multor activităţi de cercetare în spaţiul extraatmosferic. Au apărut astfel domenii noi de cercetare ştiinţifică şi tehnologică. Printre acestea, vremea şi meteorologia spaţiale.

Comentarii -

Subcategorii

Spaţiul, acest infinit, această aglomerare de stele şi planete în continuă expansiune, a constituit atracţia oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Grecii şi chiar egiptenii l-au studiat şi observând că stelele sunt poziţionate într-un anumit fel, unele formând anumite figuri, le-au dat câte un nume fiecăreia. Aceste grupări sunt numite constelaţii. Ele se află la mii de milioane de kilometri de Terra şi deoarece distanţa lor nu se poate măsura în metri se foloseşte anul-lumină. Această unitate reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an de zile. Constelaţiile au fost studiate încă din antichitate, însă explozia de descoperiri s-a produs după inventarea telescopului de către sir Isaac Newton în 1670. În secolul al XX-lea spaţiul şi cercetarea lui a fost efectuată prin intermediul călătoriilor în spaţiu, dar şi prin cel al radiotelescoapelor şi cel al telescoapelor gigant amplasate pe crestele înalte ale munţilor (Telescopul Keck 1, Very Large Telescope, Very Large Array etc.). Totodată, spaţiul este cercetat cu ajutorul telescoapelor spaţiale (Hubble) sau al sondelor care au vizitat planetele sistemului solar, unele dintre ele depăşind chiar limitele acestuia (Voyager 1, 2).

 

Telescop spatial