Universul vazut de telescopul spatial HubbleÎn a patra şi ultima parte a seriei de articole dedicate evoluţiei Universului şi constantei lui Hubble vom examina cum putem măsura valoarea acestei constante, de ce este ea importantă şi vom prezenta câteva concluzii pe marginea ideilor introduse aici.

Rasad1Iranul a reuşit miercuri 15 iunie lansarea celui de-al doilea satelit din istoria sa. Lansarea a avut loc de la baza spaţială iraniană din apropierea oraşului Semnan în jurul orei 09:15 UTC. O rachetă de tip Safir a lansat micul satelit de 15.3 kg Rasad-1 (Observation-1).

Satelitul SAC-D - reprezentare artisticaVineri, 10 iunie 2011, baza Vandenberg din California a găzduit o nouă lansare a unei rachete Delta 2 în configuraţia 7320-10C. Pasager la bord a fost al patrulea satelit din seria SAC, echipament care va realiza observaţii amănunţite asupra oceanelor terestre.

NaturaHolocenul, cu al său climat moderat, remarcabil de potrivit pentru noi, oamenii, s-a încheiat. Am alterat climatul, geologia şi hidrologia Pământului atât de masiv, profund şi de durabil, încât geologii propun o desemnare formală a unei noi epoci geologice: antropocenul.

Nibiru, atât de la modă în ultimii ani, cu siguranţă nu este primul şi probabil nu va fi nici ultimul corp ceresc despre care unii cred cu tărie că există, deşi nu s-a găsit nicio dovadă ştiinţifică în acest sens. Vorbim în acest articol despre o serie de corpuri cereşti ipotetice.

Herschel-PlanckInspirat de numele astronomului William Herschel (1738-1822), cel care a devenit celebru prin descoperirea lui Uranus, satelitul destinat studiului originilor şi evoluţiei stelelor şi galaxiilor va purta în spaţiu cel mai mare telescop Cassegrain utilizat vreodată acolo.

Herschel-PlanckLa 14 mai s-au împlinit 2 ani de când Europa, prin agenţia spaţială ESA, reuşea să trimită în spaţiu cea mai mare misiune din istoria sa, atât prin prisma bugetului, cât şi a complexităţii proiectului. Se speră că misiunea va revoluţiona astronomia şi înţelegerea Universului.

Telescopul spatial SpitzerInstrumentele care lucrează în domeniul infraroşu trebuie să fie foarte reci pentru a opera corect, astfel că e posibil să fiţi surprinşi de faptul că un telescop ca Spitzer este vopsit în culoarea negru. Aflaţi în continuare de ce NASA a ales această soluţie...

AsteroiziDacă pentru astronomi localizarea pe cer a stelelor sau galaxiilor este o sarcină destul de uşoară, nu la fel stau lucrurile în cazul asteroizilor, ale căror orbite nu sunt la fel de facil de prezis ca cele ale planetelor. Aflaţi aşadar cum procedează astronomii în acest caz.

Coliziune intre 2 galaxiiPoate vă miră să aflaţi că atunci când două galaxii intră în coliziune, probabilitatea ca stelele din componenţa acestora să se ciocnească este una infimă. Mult mai spectaculoase sunt procesele prin care trece gazul interstelar. Detalii, în continuare.

Poster Dumitru Prunariu SpaceAlliancePe 14 mai 1981, la ora 18:16 UTC, cosmodromul din Baikonur găzduia a 40-a misiune a unei capsule spaţiale Soyuz, capsulă ce avea să fie lansată de o rachetă Soyuz-U. Aceasta era a 31-a misiune ce deservea modulul spaţial Solyut 6 şi al 78-lea zbor internaţional cu echipaj uman.

Galaxie spiralaŞtiaţi că braţele spirale ale galaxiilor sunt structuri aparente care se rotesc cu viteză (unghiulară) constantă în jurul centrului galactic? Dar că ele conţin multe stele foarte tinere? Cum apar însă aceste structuri impresionante? Ce rol joacă gravitaţia în producerea lor?

Naştere steaÎn cea de-a doua parte a articolului dedicat naşterii şi evoluţiei stelelor, vorbim despre moartea stelelor, despre stelele cu masă mică, stelele medii şi stelele masive. Continuăm, deci, călătoria în fascinanta lume a stelelor, aruncând o privire în profunzimile acestora...

ExoplaneteDeoarece planetele nu emit lumină, ci doar o reflectă pe cea provenind de la sorii lor, acestea se pierd în lumina orbitoare a stelelor părinte, neputând fi observate în mod direct. Totuşi, cum ştim că există şi alte planete în afara sistemului nostru solar? Cum detectăm exoplanetele?

Planetele telurice. Venus si TerraSistemul solar este format din opt planete care se învârtesc în jurul Soarelui, sateliţi naturali care se află în jurul planetelor, asteroizi, comete, precum şi o serie de obiecte pe o orbită situată dincolo de Neptun. În acest articol vom vorbi despre planetele telurice.

Pitica maroPiticele brune, adesea numite şi pitice maro, sunt entităţi aflate la graniţa dintre planete şi stele, un soi de "ornitorinci cosmici", care prezintă atât unele trăsături ale stelelor, cât şi câteva din caracteristicile planetelor. Detalii, în materialul video următor.

Naştere steaTot ce ne înconjoară şi toate elementele din care suntem formaţi, exceptând hidrogenul şi heliul, plus urme de litiu şi beriliu, a fost produs cândva de stele. Noi am făcut parte cândva dintr-o stea, iar moartea sa a făcut posibilă existenţa noastră.

Geometria UniversuluiUniversul s-a născut, susţin fizicienii, acum fix 13,73 miliarde de ani printr-o explozie primordială denumită Big Bang. De atunci Universul este în continuă expansiune. Dar ce formă are Universul astăzi? În ce fel a evoluat acesta după momentul naşterii sale?

Apus de soriDacă sunteţi pasionaţi de filme ştiinţifico-fantastice cu siguranţă aţi văzut cum îşi imaginează creatorii acestora apusul sorilor pe o planetă locuită dintr-un sistem solar binar. Dar care sunt oare condiţiile necesare evoluţiei vieţii inteligente pe o asemenea planetă?

Ciclul de viata al stelelorŞtiaţi că masa iniţială a stelelor influenţează ciclul lor de viaţă: felul în care acestea evoluează şi dispar? Urmărind videoclipul de mai jos veţi afla de ce stelele similare Soarelui se transformă în pitice albe, pe când cele mai masive devin stele neutronice sau găuri negre.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro