Fazele luniiŞtim cu toţi că Luna este orientată întotdeauna cu aceeaşi parte spre Terra, deoarece perioada de rotaţie în jurul propriei axe este egală cu cea a revoluţiei sale în jurul Pământului. Totuşi, forma sub care o percepem diferă radical de la o perioadă la alta. De ce se întâmplă aşa (video)?

Comentarii -

Deplasare spre rosuAm auzit cu toţi de efectul Doppler. Îl "simţim", în varianta undelor sonore, la trecerea pe lângă noi în viteză a vehiculelor sau trenurilor. Ştiaţi însă că acelaşi fenomen se petrece şi cu undele electromagnetice, adică şi cu lumina? Detalii, în materialul video următor.

Comentarii -

Planeta pitica PlutoCare este originea cuvântului "planetă"? Când au fost descoperite Uranus şi Neptun? Cine a fost Giuseppe Piazzi şi pentru ce a rămas în istorie? Care este povestea retrogradării lui Pluto la statutul de planetă pitică? Aflaţi răspunsurile din materialul video care urmează.

Comentarii -

Galaxia AndromedaRăspunsul la întrebarea cu privire la cea mai apropiată galaxie de Calea Lactee nu este atât de simplu pe cât unii dintre noi am fi tentaţi să credem. Să fie aceasta galaxia Andromeda? Pentru a afla cum stau lucrurile de fapt, urmăriţi materialul video de mai jos.

Comentarii -

Serghei Koroliov în cabina unui avion fără motorProbabil că pentru mulţi va fi surprinzător să afle că programul spaţial rusesc s-a bazat, în esenţă, pe un singur om, Serghei Koroliov, o figură puţin cunoscută până şi ruşilor până la data morţii acestuia, la 14 ianuarie 1966. Citiţi aici extraordinara sa poveste...

Comentarii -

Eclipsa de SoareDe ce eclipsele de Soare sunt vizibile doar în anumite zone? Cum se face că Luna acoperă în întregime Soarele pe perioada unei eclipse totale, dar doar atât cât să putem vedea corona solară? Iată două din întrebările la care veţi primi un răspuns în continuare (video).

Comentarii -

Analogie expansiune UniversPutem compara Big Bang-ul cu explozia unei bombe? Dacă da, ar trebui ca expansiunea spaţiului să aibă loc faţă de un singur punct, iar toate galaxiile să se depărteze de acel reper. Dar oare chiar aşa stau lucrurile? Urmăriţi videoclipul pentru a afla opinia unui specialist al NASA.

Comentarii -

Gaura neagraGăurile negre sunt unele dintre cele mai stranii obiecte din Univers. Deşi nu le putem observa în mod direct din cauza influenţei pe care o au asupra luminii, putem totuşi detecta efectele pe care acestea le au asupra materiei din imediata lor vecinătate. Detalii, în videoclip.

Comentarii -

Stele. GalaxieDintotdeauna oamenii şi-au ridicat privirile spre bolta cerească, urmărind noaptea mişcarea stelelor. În antichitate se credea că Pământul e fix şi că stelele se rotesc în jurul lui în interiorul unei sfere gigantice. Cum stau lucrurile de fapt? Ce ne învaţă ştiinţa în prezent?

Comentarii -

Mediul interstelarProbabil aţi auzit că în spaţiul cosmic ar fi vid, dar v-aţi întrebat vreodată ce înseamnă asta de fapt? În cazul spaţiului cosmic vorbim cel mai adesea de o densitate a "vidului" de o moleculă de gaz ori praf pe centimetru cub. Detalii, în continuare (video inclus).

Comentarii -

Constelatia OrionConstelaţia Orion, cunoscută şi sub numele de Vânătorul, este una dintre cele mai cunoscute constelaţii din toate timpurile şi de toate culturile. Orion este o constelaţie a emisferei nordice, vizibilă şi de pe teritoriul României din noiembrie până în aprilie.

Comentarii -

Constelatia ScorpionuluiScorpionul este una dintre constelaţiile zodiacale. Asta înseamnă că se află pe "drumul" pe care, aparent, centrul Soarelui îl parcurge pe bolta cerească în timpul unui an, drum ce poartă numele de ecliptică. Detalii despre această constelaţie, în continuare...

Comentarii -

Pluto si CharonDe la descoperirea sa în anul 1930, ca urmare a nevoii de a explica perturbaţiile observate în orbita planetei Neptun, şi până la retrogradarea în anul 2006 la stadiul de planetă pitică, Pluto a avut o existenţă tumultuoasă, dar fascinantă. Vă invităm să o citiţi în continuare.

Comentarii -

Arheologia este o ştiinţă care în ultimele decenii s-a ales cu ceva popularizare din partea unor filme ca Indiana Jones, Tomb Raider sau The Mummy, deşi nu este chiar publicitatea de care are nevoie, fiind vorba de o întreprindere mult mai complexă decât simpla "obţinere" de artefacte. În principiu este un domeniu care combină diverse discipline precum geografia, istoria, geologia, chimia, biologia, arhitectura, lingvistica şi multe alte domenii. Se ocupă cu studiul evoluţiei omului de la începuturile acestuia şi până în prezent, dar şi cu studierea societăţilor şi civilizaţiilor din trecut. Fiind o ştiinţă vastă, are o metodologie mai aparte. În principiu, se studiază terenul pentru a se găsi orice indiciu ce ar putea duce la o descoperire.



Sit arheologic din Israel
Beit She'an. Sit arheologic din Israel
credit: Wikimedia Commons


În prezent se folosesc metode mult mai eficiente şi sofisticate din punct de vedere tehnologic, survolări aeriene fiind realizate prin camere ataşate unor avioane sau baloane cu aer cald ori chiar elicoptere. Un alt exemplu ar fi examinarea geofizică, metodă care se dovedeşte a fi de departe cea mai eficientă, cel puţin deocamdată. Următorul pas? Situl arheologic. Este stadiul în care sunt vizibile obiectele apărute pe "scannere", în acelaşi timp putând fi observată şi stratificarea solului. De aici încolo începe o muncă de detaliu pentru recuperarea de artefacte, ca apoi să urmeze o analiză aprofundată a acestora. Şi cu puţin noroc se va descoperi ceva de valoare, obiecte care în majoritatea cazurilor vor fi expuse pentru public la muzeele de arheologie.

 

Comentarii -

Spaţiul cosmicÎn acest articol vorbim despre cele mai reci obiecte din Univers, cea mai rece zonă şi cea mai mică temperatură realizată în laborator de către om. Spaţiul nu este nici rece, nici cald în sine. În absenţa unor substanţe cu vibraţii termice, temperatura nu are înţeles.

Comentarii -

Coliziune galaxiiÎn acest articol vorbim despre giganţii din Univers, cea mai mare planetă, cel mai mare obiect creat de om, aflat în spaţiu, cea mai mare galaxie descoperită, cea mai mare planetă şi... cea mai mare întindere de spaţiu gol cunoscută astronomilor.

Comentarii -

SupernovaV-aţi întrebat vreodată ce s-ar întâmpla dacă una dintre stelele cele mai apropiate de sistemul nostru solar s-ar transforma în supernovă? În acest articol vom explora împreună în cadrul unui experiment imaginar implicaţiile unui asemenea eveniment cosmic.

Comentarii -

SeismografÎn contextul dezastrului de astăzi, 11.03.2011, din Japonia, provocat de un tsunami care a a avut drept cauză un cutremur în Oceanul Pacific, vă oferim un articol privind prognoza seismică. Vorbim despre ce sunt cutremurele şi dacă acestea pot fi prevăzute.

Comentarii -

Energie si materie intunecateOamenii de ştiinţă cunosc multe despre cei 4% din Univers care sunt constituiţi din materie obişnuită, vizibilă, precum cea care formează oamenii şi planetele, Pământul şi Soarele. Însă restul, 96% din Univers, rămâne un mister. Detalii, în cele ce urmează...

Comentarii -

Exoplanete. Sistem solarCum arată miliardele de stele şi planete care se află dincolo de sistemul nostru solar? Oare se comportă într-un mod asemănător cu planeta şi Soarele nostru sau noi suntem o ciudăţenie a naturii? Citiţi articolul care urmează pentru a afla detalii...

Comentarii -

Sistemul Solar

Planeta Pământ este o parte a Sistemului Solar, în centrul acestuia aflându-se Soarele, ce ocupă 99,86% din întreaga masă a acestui sistem, cu planetele Jupiter şi Saturn înglobând 90% din masa materiei rămase.

Planeta pe care trăim este a 3-a de la Soare şi face parte din cele 4 planete solide. Prima, cea mai apropiată de Soare, este Mercur, iar cea de-a doua este Venus, ultima din cele 4 planete solide fiind Marte. Cele 4 planete gazoase ce fac parte din sistemul nostru solar sunt: Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Micuţa Pluto, recent scoasă din categoria planetelor şi încadrată în categoria planetelor pitice (plutoizi) este în general cea mai depărtată de Soare (în general, deoarece câteodată orbita sa se apropie de Soare mai mult decât Neptun).

Pământul are un singur satelit natural, Luna, iar singura planetă solidă care mai are sateliţi naturali este Marte, cu Phobos şi Deimos. În schimb, giganţii gazoşi nu au doar un singur satelit sau doi, ci au o întreagă familie, în timp ce Pluto are doar unul.

Alţi membrii ai Sistemului Solar sunt asteroizii stâncoşi ce se încadrează în principal între orbitele lui Marte şi Jupiter. Chiar dacă există un număr mare de asteroizi, aceştia nu formează decât 4% din masa Lunii. Centura lui Kuiper este o zonă formată din asteroizi îngheţaţi şi este situată dincolo de orbita lui Neptun. Trebuie menţionat şi Norul lui Oort, format din miliarde de nuclee de comete ce înconjoară Sistemul Solar.

Comentarii -

De la Big Bang până în zilele noastre (11)

 

În ultima parte a seriei "Made easy" Peter Hadfield încearcă să localizeze un element comun al dovezilor ştiinţifice, şi anume consistenţa şi compatibilitatea acestora. Caracterul solid şi compatibilitatea mărturiilor transformă observaţiile în dovezi. Cu toţi ne folosim de aşa ceva, de pildă pentru a deduce ce s-a întâmplat în trecut.

Toate dovezile prezentate de-a lungul acestei serii, care a purtat asistenţa de la momentul naşterii Universului până la migraţia omului din estul Africii, sunt caracterizate, asemenea milioanelor de dovezi individuale care formează sutele de teorii din diversele domenii ale ştiinţei, de soliditate, compatibilitate reciprocă, de consecvenţă, atât în ceea ce priveşte perioada de timp la care fac referire, cât şi unele faţă de altele.


 

Ştiinţa nu deţine toate răspunsurile şi nici nu pretinde că răspunsurile sale sunt definitive. Autorul pune în balanţă anumite informaţii revelate de cărţile sfinte cu dovezile pe care ştiinţa le oferă în anumite domenii. Cosmologii admit că încă nu ştiu ce a cauzat Big Bang-ul. Numai că oamenii de ştiinţă au descifrat cu destul de mare succes ceea ce s-a petrecut în Univers după această explozie primordială. Există dovezi covârşitoare privitoare la faptul că animalele au evoluat de-a lungul a sute de milioane de ani. Oamenii de ştiinţă au forat în roci vechi de miliarde de ani. Nu au găsit dovezi cu privire la vreun potop global petrecut în urmă cu aproximativ 4000 de ani, la fel cum nu există dovezi care să susţină ideea că lumea ar fi fost creată în doar câteva zile. Universul are aproape 14 miliarde de ani şi putem observa galaxii atât de îndepărtate că lumina provenind de la ele are nevoie de miliarde de ani până să ajungă la noi. La fel putem deduce şi că zeităţile descrise de cărţile sfinte sunt mituri, modalităţi folosite în urmă cu mii de ani pentru a oferi explicaţii unor fenomene complet neînţelese pe atunci.

De ce rezistă aceste credinţe în continuare, în ciuda progresului fantastic al ştiinţei ? Explicaţia dată de Peter Hadfield face trimitere la faptul că aceste scrieri au fost crezute de aşa multă vreme, încât oamenilor le e foarte greu să renunţe la ele. Mitul ancestral este mai puternic decât raţiunea care are la bază sute de ani de progres ştiinţific şi tehnologic.

În finalul videoclipului autorul face referire şi la câteva dintre pericolele inerente unei lumi în care credinţele religioase exercită o atât de mare influenţă. Dincolo de primejdiile asociate intoleranţei religioase, Hadfield vorbeşte şi despre problemele de mediu, unele fără precedent, cu care se confruntă planeta la începutul secolului XXI. Părerea autorului, pe care nu o împărtăşim, este că ignoranţa umanităţii cu privire la acest gen de provocări, legate de protecţia mediului înconjurător, ar trebui pusă fie pe seama faptului că omenirea se bazează pe protecţia unei fiinţe superioare, binevoitoare, fie pe seama vreunei cărţi sfinte care ne spune că distrugerea mediului înconjurător e voinţa vreunei zeităţi invizibile, iar salvarea nu stă în remedierea stricăciunilor, ci în rugăciune. O astfel de abordare a problematicii protecţiei mediului sună destul de fantezist, cel puţin pentru o ţară ca România. Explicaţiile pentru lipsa de reacţie a oamenilor în faţa pericolelor reprezentate de modificările climatice sunt, în opinia noastră, cu totul altele.

În încheiere fostul ziarist al New Scientist vorbeşte şi despre planurile sale de viitor, materializate în timpul care a trecut de la realizarea acestui clip, dar dă şi câteva replici destul de incisive celor care au avut un anume tip de obiecţii la ideile prezentate în această serie. Vă lăsăm să descoperiţi singuri despre ce este vorba, urmărind ultimul episod al seriei "De la Big Bang până în zilele noastre":

 

 

 

Sfârşit

 

 

Videoclipurile sunt guvernate de principiile licenţei Creative Commons, putând fi copiate şi distribuite gratuit, cu condiţia menţionării autorului, în scopuri exclusiv necomerciale şi fără modificări. Canalul Youtube al lui Peter Hadfield poate fi accesat la această adresă. Varianta însoţită de subtitrarea în limba română este disponibilă pe canalul Youtube al utilizatorului FluxMagnetic.

Comentarii -

Design inteligent"Pot creaţionismul ştiinţific şi designul inteligent să fie considerate ştiinţă?", iată întrebarea la care încearcă să ofere un răspuns jurnalistul Peter Hadfield în acest nou episod al seriei "Made easy", episod intitulat "Creaţionismul ştiinţific pe înţelesul tuturor"...

Comentarii -

Metoda stiintificaÎn cel de-al zecelea episod al seriei "Made Easy", intitulat "Metoda ştiinţifică pe înţelesul tuturor", Peter Hadfield vorbeşte despre felul în care ştiinţa acumulează informaţii şi ajunge la teorii despre univers şi lumea în care trăim.

Comentarii -

Migratiile umaneÎn episodul anterior Peter Hadfield se oprea asupra originilor africane ale speciei umane. În continuare veţi putea afla prin ce metode genetice determină oamenii de ştiinţă rutele pe care homo sapiens a migrat din estul Africii, populând întreaga planetă.

Comentarii -

Subcategorii

Spaţiul, acest infinit, această aglomerare de stele şi planete în continuă expansiune, a constituit atracţia oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Grecii şi chiar egiptenii l-au studiat şi observând că stelele sunt poziţionate într-un anumit fel, unele formând anumite figuri, le-au dat câte un nume fiecăreia. Aceste grupări sunt numite constelaţii. Ele se află la mii de milioane de kilometri de Terra şi deoarece distanţa lor nu se poate măsura în metri se foloseşte anul-lumină. Această unitate reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an de zile. Constelaţiile au fost studiate încă din antichitate, însă explozia de descoperiri s-a produs după inventarea telescopului de către sir Isaac Newton în 1670. În secolul al XX-lea spaţiul şi cercetarea lui a fost efectuată prin intermediul călătoriilor în spaţiu, dar şi prin cel al radiotelescoapelor şi cel al telescoapelor gigant amplasate pe crestele înalte ale munţilor (Telescopul Keck 1, Very Large Telescope, Very Large Array etc.). Totodată, spaţiul este cercetat cu ajutorul telescoapelor spaţiale (Hubble) sau al sondelor care au vizitat planetele sistemului solar, unele dintre ele depăşind chiar limitele acestuia (Voyager 1, 2).

 

Telescop spatial