- Detalii
- Scris de Robert T. Gonzalez
- Categorie: Cosmos
- Accesări: 4607
Este canibalism… în spaţiu! Vă uitaţi la o imagine cu două găuri negre absolut colosale recent descoperite, care se luptă în prezent în inima unei galaxii numite NGC3393. Ei bine, poate că ”se luptă” nu e chiar cuvântul potrivit – pentru că una dintre ele o mănâncă pe cealaltă.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 8691
Denumite şi cutremure de pământ, seismele sunt mişcări ale scoarţei terestre care produc mari pagube, atât materiale, cât şi umane. Ştiinţa care studiază cutremurele este seismologia, o ramură a geofizicii. Mai multe despre cutremure, în continuare.
- Detalii
- Scris de Duceac Irina
- Categorie: Cosmos
- Accesări: 15024
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a fost fascinat de fenomenele naturii şi ceea ce nu a reuşit să explice, de la boli la erupţii vulcanice, a pus pe seama divinităţii. Fenomene mai rare, eclipsele de Soare, au fost greu de înţeles, considerându-se a fi manifestări ale zeilor.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Cosmos
- Accesări: 24144
Purtând numele celui mai important zeu roman (numit Zeus în mitologia greacă), Jupiter este cea mai mare în diametru, dar şi cea mai masivă planetă din Sistemul Solar. Planeta Jupiter are un volum de 1 300 ori mai mare decât al Pământului.
- Detalii
- Scris de Michael Le Page
- Categorie: Terra
- Accesări: 5111
Un Pământ mai cald, mai umed, cu un nivel de CO2 mai ridicat ar putea susţine viaţa – dacă ar exista timp pentru adaptare. Problema pentru planetele, animalele şi oamenii din ziua de astăzi o constituie faptul că s-au adaptat climatului neobişnuit de stabil al ultimelor mii de ani.
- Detalii
- Scris de Michael Le Page
- Categorie: Terra
- Accesări: 6064
Pe măsura ce se încălzesc, oceanele se extind. Când gheaţa de pe uscat se topeşte şi ajunge în mare, aceasta creşte, de asemenea, nivelul oceanelor. Dacă toată gheaţa din Groenlanda şi Antarctica s-ar topi, mările s-ar ridica cu mai mult de 60 de metri.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 6714
Era neozoică începe acum aproximativ 60 de milioane de ani şi se continuă şi în prezent. Neozoicul cuprinde două perioade: terţiarul şi cuaternarul. Terţiarul are cinci epoci: paleocen, eocen, oligocen, miocen şi pliocen.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 6623
Era mezozoică începe acum aproximativ 250 de milioane de ani şi se termină acum aproximativ 60 de milioane de ani. Mezozoicul are trei perioade: triasic, jurasic şi cretacic. Triasicul începe acum aproximativ 250 de milioane şi se încheie acum 200 de milioane de ani.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 8784
În acest articol vom studia principalele evenimente care au avut loc în fanerozoic, mai precis în prima sa era: paleozoicul. Era denumită paleozoic cuprinde 6 perioade: cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer şi permian.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 7353
Dacă în articolul anterior am descris istoria Universului până la naşterea Terrei, începând cu acest articol vom studia istoria Terrei. Perioada pe care o vom prezenta în articolul de faţă este precambrianul, perioada scursă dintre naşterea Terrei şi Cambrian.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 7437
Terra, formată acum 4,56 miliarde de ani, nu a fost mereu aşa cum o ştim azi. În trecut, Terra a fost lovită de meteoriţi de dimensiuni mari, pe suprafaţa sa au fost create forme de relief care astăzi nu mai există, au dispărut şi au apărut diverse specii vegetale şi animale.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 8164
Fosilele sunt resturi sau urme ale unor organisme, mai vechi de 10.000 de ani. Urmele sunt reprezentate de diferite dovezi care atestă existenţa anumitor organisme, precum cărbunii, ţiţeiul, gazele naturale, chihlimbarul, excremente pietrificate (coprolite).
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 92044
Scoarţa terestră este alcătuită din roci formate din unul sau mai multe minerale. Rocile variază mult datorită proceselor geologice de milioane de ani, ca eroziunea, erupţiile vulcanice, dezagregarea sau depunerea de sedimente, ce au influenţat proprietățile rocilor.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 30702
În acest articol vom prezenta în detaliu clasele de minerale, cu accent pe proprietăţile fizice şi chimice ale celor mai importante minerale din fiecare grupă. Veţi citi despre aur, diamant, turcoază, magnetit, sarea gemă, cuarţ şi multe altele.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 9713
Mineralele sunt elemente naturale care intră în alcătuirea rocilor din care este alcătuită Terra şi alte corpuri cereşti. Mineralele au structură cristalină. Au fost descoperite cam 4000 de minerale. La suprafaţa Terrei pot fi întâlnite mai frecvent aprox. 30 dintre ele.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 18162
În acest articol vom discuta despre relieful specific bazinelor oceanice. Trecerea dinspre continente spre bazinele oceanice se face prin marginile litorale. Marginile continentale prezintă trei componente: şelful, abruptul continental şi glacisul continental.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 87335
Dealul este o formă de relief mai joasă decât muntele, cu înălţimi cuprinse între 200-800 m. Podişurile sunt platouri formate prin eroziunea munţilor. Câmpia este caracterizată prin altitudini joase (până în 300 m), deci mai joase decât munţii, podişurile sau dealurile.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 15735
În episodul cu nr.11 al seriei noastre vorbim despre munţi şi vulcani. Munţii reprezintă cele mai înalte forme de relief terestre. O clasificare a munţilor se poate baza pe tipul plăcilor continentale implicate în formarea acestora.
- Detalii
- Scris de Bădescu Alina Mihaela
- Categorie: Cosmos
- Accesări: 7965
Pământul este bombardat continuu de raze cosmice de energii foarte mari. Această radiaţie a fost descoperită în 1912 de fizicianul german Victor Hess care a obţinut premiul Nobel pentru fizică în 1936. Nu există o teorie unanim acceptată privind razele cosmice.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Terra
- Accesări: 39366
Insulele sunt suprafeţe de uscat, de dimensiuni mai mici decât continentele, înconjurate din toate părţile de apă. Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Istmurile sunt porţiuni mici de uscat care leagă între ele două porţiuni mai mari de uscat.
Pagina 8 din 18