Dacă apreciezi Scientia, ajută-ne să continuăm!

O secțiune minimă de conductor, o limită a căderii de tensiune sau o regulă de legare la pământ are în spate un obiectiv concret: evitarea supraîncălzirii, limitarea riscului de șoc electric ori păstrarea funcționării unei instalații importante. Înțelegerea acestor mecanisme face mai ușoară pregătirea pentru examenul ANRE și ajută la recunoașterea situațiilor în care o regulă are condiții sau excepții.

Articolul de față reunește toate cele 201 întrebări, în ordinea originală, inclusiv întrebările repetate cu variante diferite, puse la dispoziția publicului de ANRE. Fiecare este urmată de cele trei variante, răspuns și o explicație tehnică sau fizică de cel mult două paragrafe. Valorile impuse prin normative sunt prezentate ca limite normative, nu ca constante universale deduse din legile fizicii.

Notă: răspunsurile reprezintă o rezolvare explicată, verificată prin raportare la documentele normative indicate. La variantele imprecise este precizat răspunsul urmărit de grilă și este explicată limita formulării. 

1. Protecția motoarelor electrice împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii de alimentare și restabilirea ei ulterioară este o protecție:

a) întotdeauna rapidă
b) întotdeauna temporizată
c) care poate fi temporizată în anumite cazuri

Răspuns corect: c).

Explicație: O cădere foarte scurtă de tensiune nu justifică întotdeauna oprirea motorului. Dacă procesul și siguranța mașinii permit, protecția poate aștepta restabilirea alimentării; dacă tensiunea rămâne insuficientă, deconectează. Temporizarea nu trebuie să împiedice oprirea de siguranță și nici să permită o repornire periculoasă.

2. În amplasamente cu risc de incendiu datorită prafului și /sau fibrelor, temperatura la suprafața corpurilor de iluminat, în caz de defect, trebuie să fie limitată la:

a) 200°C
b) 115°C
c) 80°C

Răspuns corect: b).

Explicație: Limita prevăzută pentru situația de defect este 115 °C; în funcționare normală, limita corespunzătoare este 90 °C. Praful și fibrele depuse rețin căldura și se pot aprinde. Valoarea de 115 °C este o limită normativă pentru această aplicație, nu temperatura de aprindere universală a tuturor pulberilor.

3. Rezistența de izolație a unui circuit (de joasă tensiune) cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. și trebuie să aibă o valoare:

a) mai mică de 0,5 MΩ
b) mai mare sau egală cu 1 MΩ
c) mai mare sau egală cu 2 MΩ

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru circuite de joasă tensiune cu tensiunea nominală peste 500 V, tabelul normativ cere Rᵢz ≥ 1 MΩ, la o tensiune de încercare de 1.000 V c.c. O rezistență mare limitează curenții de scurgere. Măsurarea se efectuează cu instalația deconectată de la alimentare și cu echipamentele sensibile tratate conform procedurii de încercare.

4. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă și de semnalizare:

a) dacă acestea funcționează la aceeași tensiune
b) întotdeauna
c) dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depășește 2 kW

Răspuns corect: a).

Explicație: Normativul permite folosirea aceleiași doze pentru aceste circuite dacă funcționează la aceeași tensiune. Astfel se evită amestecarea necontrolată a unor niveluri diferite de izolație și securitate. Circuitele își păstrează însă identitatea și protecțiile: o doză comună nu înseamnă unirea electrică a circuitelor sau a neutrelor lor.

5. Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuție formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:

a) 10 m
b) 3 m
c) 5 m

Răspuns corect: a).

Explicație: Pentru un șir de panouri cu lungimea totală mai mare de 10 m, accesul la ambele capete permite evacuarea și intervenția dacă o zonă este blocată de un defect sau incendiu. Textul normativ prevede și o excepție: două căi de acces nu sunt obligatorii când coridorul are lățimea mai mare de 3 m.

6. Protecția circuitelor împotriva supracurenților electrici, care se prevede pe toate conductoarele de fază, trebuie să producă deconectarea:

a) neapărat a tuturor conductoarelor active
b) de regulă numai a conductorului în care este detectat supracurentul
c) întotdeauna numai a conductorului în care este detectat supracurentul

Răspuns corect: b).

Explicație: Regula generală cere întreruperea conductorului pe care a fost detectat supracurentul, fără să impună în orice situație întreruperea tuturor conductoarelor active. Există însă excepții: la un motor trifazat, pierderea unei singure faze poate provoca supraîncălzire, deci trebuie asigurată deconectarea trifazată. De aceea varianta «întotdeauna numai» este greșită.

7. Pentru verificarea rezistenței de izolație a pardoselii trebuie efectuate cel puțin trei măsurări în același amplasament; una din aceste măsurări se efectuează la o distanță de orice conductor extern accesibil din amplasament de:

a) cca. 0,5 m
b) cca. 1 m
c) cca. 2 m

Răspuns corect: b).

Explicație: Una dintre cele cel puțin trei măsurări se face la aproximativ 1 m de un conductor extern accesibil, iar celelalte la distanțe mai mari. Se verifică astfel izolația amplasamentului în mai multe puncte, inclusiv într-o zonă relevantă pentru contactul simultan cu un element conductor. Distanța este o condiție a metodei de verificare.

8. Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecție în cazul motoarelor se face ținându-se seama:

a) numai de sarcinile în regim normal de funcționare
b) numai de sarcinile de pornire
c) de simultaneitatea sarcinilor în regim normal și de pornire

Răspuns corect: c).

Explicație: La pornire, motorul poate absorbi un curent mult mai mare decât în regim stabil. Protecția trebuie să permită pornirea normală, dar să întrerupă suprasarcinile și scurtcircuitele. Într-o instalație cu mai multe motoare se ia în calcul și funcționarea celorlalte receptoare în timpul pornirii unuia dintre ele.

9. Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:

a) la borna din interior
b) la oricare dintre borne
c) la borna conectată la partea filetată a duliei

Răspuns corect: c).

Explicație: Partea filetată a duliei poate fi atinsă mai ușor la schimbarea lămpii, de aceea se conectează la neutru, iar contactul central, mai puțin accesibil, la fază. Această dispunere reduce riscul de atingere a fazei, dar nu înlocuiește deconectarea alimentării înaintea intervenției.

10. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ținându-se seama:

a) numai de sarcinile în regim normal de funcționare
b) numai de sarcinile de pornire
c) de simultaneitatea sarcinilor în regim normal și de pornire

Răspuns corect: c).

Explicație: Conductoarele trebuie să suporte încălzirea din funcționarea normală și solicitarea de scurtă durată de la pornire. În plus, curentul de pornire produce o cădere de tensiune care poate împiedica accelerarea motorului. Se verifică situația reală de simultaneitate: motoare deja în funcțiune plus motorul care pornește.

11. Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare al receptoarelor electrice cu putere nominală până la:

a) 0,5 kW
b) 1 kW
c) 2 kW

Răspuns corect: c).

Explicație: Pragul cerut de întrebare este 2 kW. Totuși, aceeași prevedere permite și receptoare peste 2 kW, alimentate prin prize dedicate unui singur receptor sau prin racorduri fixe. Așadar, nu trebuie reținută concluzia greșită că un aparat de peste 2 kW nu poate avea fișă și priză; contează circuitul dedicat și dimensionarea sa.

12. Corpurile de iluminat care se instalează în depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie să fie întotdeauna:

a) echipate cu lămpi fluorescente
b) prevăzute cu grătar protector
c) prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor

Răspuns corect: c).

Explicație: Globul sau difuzorul realizează o separare între sursa de lumină și materialele combustibile și limitează posibilitatea căderii unor fragmente fierbinți. Dacă există și pericol de șocuri mecanice, se adaugă grătar protector. Grătarul nu este cerut în toate cazurile, iar utilizarea lămpilor fluorescente nu constituie singura soluție admisă.

13. În încăperi de locuit și similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereți să fie distanțate față de plafon la:

a) 1 m
b) 0,5 m
c) circa 0,3 m

Răspuns corect: c).

Explicație: Distanța recomandată este de aproximativ 0,3 m față de plafon. Un traseu previzibil și ordonat ușurează identificarea instalației la intervenții și reduce riscul găuririi accidentale a conductoarelor. Este o recomandare de amplasare, nu o distanță obținută printr-un calcul electric.

14. În instalațiile de joasă tensiune aferente clădirilor, rezistența electrică a izolației trebuie măsurată:

a) numai între două conductoare active
b) numai între conductoarele active luate 2 câte 2
c) între conductoarele active și conductorul de protecție conectat la rețeaua de legare la pământ

Răspuns corect: c).

Explicație: Încercarea indicată verifică izolația dintre părțile active și sistemul de protecție legat la pământ, deoarece un defect între acestea poate pune sub tensiune o carcasă. Pentru această măsurare, conductoarele active pot fi reunite. Variantele a și b sunt greșite prin limitarea «numai», care ar exclude verificarea esențială față de PE.

15. În mod special se prevăd conductoare din cupru la circuitele electrice pentru alimentarea de sisteme și instalații de prevenire și stingere a incendiilor, atunci când secțiunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mică de:

a) 16 mm²
b) 25 mm²
c) 10 mm²

Răspuns corect: c).

Explicație: Prevederea generală indicată de întrebare fixează pragul la 10 mm² pentru secțiunea care ar rezulta în aluminiu. Cuprul permite conexiuni robuste și stabile la secțiuni mici, importante pentru alimentările esențiale. Pentru instalațiile de securitate la incendiu trebuie respectate și cerințele speciale din capitolul 7.22, care impun cupru pentru anumite coloane și circuite; pragul nu le înlătură.

16. La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanță deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranță etc.) materialul conductoarelor este:

a) întotdeauna aluminiu
b) întotdeauna cupru
c) cupru sau aluminiu, condiționat

Răspuns corect: c).

Explicație: În prevederea generală, alegerea este condiționată: se cere cupru când secțiunea rezultată pentru aluminiu ar fi sub 10 mm², precum și în alte situații speciale. Fiabilitatea contactelor și rezistența mecanică sunt decisive. Formularea nu autorizează însă aluminiul în orice instalație importantă: cerințele particulare ale destinației pot impune cupru indiferent de secțiune.

17. Legăturile barelor se execută:

a) numai prin sudare
b) numai cu ajutorul șuruburilor
c) cu ajutorul șuruburilor, clemelor sau prin sudare

Răspuns corect: c).

Explicație: Îmbinarea barelor poate fi demontabilă, prin șuruburi ori cleme, sau permanentă, prin sudare. În toate cazurile trebuie obținute continuitate electrică, rezistență mecanică și o rezistență de contact redusă. La un contact slab, puterea disipată P = I² × R poate produce o încălzire locală puternică.

Reper normativ: I7, 5.2.6.1 și 5.2.6.10

18. Legăturile conductoarelor de protecție trebuie executate:

a) numai prin sudare
b) numai prin înșurubări, cu contrapiulițe și șaibă elastică
c) prin sudare sau prin înșurubări cu contrapiulițe și inele de siguranță (șaibă elastică)

Răspuns corect: c).

Explicație: Legătura de protecție trebuie să rămână continuă inclusiv în condiții de vibrații și solicitări mecanice. Sudarea sau o îmbinare cu șuruburi asigurată împotriva desfacerii poate îndeplini această cerință. Elementele contra deșurubării previn pierderea contactului care ar lăsa carcasa fără calea necesară de evacuare a curentului de defect.

19. Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex. tub varniș, bandă izolantă, capsule izolante etc.):

a) numai dacă sunt accesibile
b) opțional
c) întotdeauna

Răspuns corect: c).

Explicație: Zona dezizolată a îmbinării trebuie să aibă protecție electroizolantă, pentru a împiedica atingerea și contactul accidental cu alte conductoare sau cu părți metalice. Izolarea poate fi asigurată și de accesoriul de conexiune conceput pentru acest scop; o clemă izolată corespunzător nu trebuie învelită arbitrar cu bandă suplimentară.

20. Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivații se fac:

a) în interiorul tuburilor sau țevilor de protecție
b) în interiorul golurilor din elementele de construcție
c) numai în doze sau cutii de legătură

Răspuns corect: c).

Explicație: Dozele și cutiile oferă spațiul și protecția necesare pentru conexiuni și permit verificarea lor, conform tipului de accesoriu. O îmbinare improvizată în tub poate fi solicitată la tragerea firelor, poate deteriora izolația și este dificil de inspectat. Normativul vorbește mai larg despre accesorii special prevăzute pentru îmbinări sau derivații.

Notă: Tipuri de doze electrice
După funcție, sunt patru categorii uzuale, cu suprapuneri constructive:
- doza de aparat
- doza de derivație (ramificație)
- doza de trecere
- doza de tragere.
Doza de aparat găzduiește priză, întrerupător ori alt aparat.
Doza de derivație găzduiește conexiuni între conductoare, prin cleme adecvate.
Prin doza de trecere conductoarele trec fără a fi neapărat întrerupte.
Doza de tragere ajută la instalarea conductoarelor pe trasee lungi sau cu curbe.
Aceeași piesă poate îndeplini simultan funcția de trecere și de tragere, iar uneori și de derivație, dacă este dimensionată și utilizată corespunzător.
Alte clasificări:
- îngropată/aparentă;
- pentru zidărie, beton, gips-carton;
- rotundă/pătrată/dreptunghiulară;
- după gradul IP și amplasare.
Denumirile nu desemnează întotdeauna obiecte complet diferite.
 

21. Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil al echipamentelor electrice cu grad de protecție inferior IP54 se aplică:

a) numai la montarea aparentă a elementelor de instalații electrice
b) numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalații electrice
c) atât la montarea aparentă cât și la montarea îngropată

Răspuns corect: c).

Explicație: Riscul de aprindere există atât pentru un aparat montat aparent, cât și pentru unul îngropat într-un suport combustibil. Tencuiala de la suprafață nu garantează că spatele aparatului este separat de lemn sau de alt material combustibil. Protecția trebuie realizată la interfața efectivă dintre echipament și suport.

22. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protecție inferior IP54:

a) este strict interzisă
b) este admisă fără restricții
c) se face interpunând materiale incombustibile între acestea și materialul combustibil sau elementele de distanțare

Răspuns corect: c).

Explicație: Un strat incombustibil sau o distanțare corespunzătoare reduce transferul de căldură și posibilitatea aprinderii suportului. Normativul stabilește și grosimi, depășiri laterale ori distanțe minime pentru aceste soluții. Simplul fapt că un echipament funcționează la joasă tensiune nu elimină riscul de incendiu prin arc electric sau contact supraîncălzit.

23. Montarea tuburilor de protecție a conductoarelor electrice de j.t. pe pardoseala combustibilă a podurilor:

a) este strict interzisă
b) este admisă fără restricții
c) trebuie evitată; se poate face excepție pentru tuburi metalice

Răspuns corect: c).

Explicație: În poduri, traseele de pe pardoseală pot fi lovite, călcate sau acoperite cu materiale depozitate. De aceea montarea trebuie evitată. Dacă este necesară, tubul metalic oferă o protecție mecanică și o separare față de suportul combustibil mai potrivite pentru situația prevăzută de normativ.

24. Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:

a) numai cu dispozitiv de protecție la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW
b) numai cu protecție la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW
c) de regulă, cu dispozitive de protecție la scurtcircuit și dispozitive de protecție la suprasarcină

Răspuns corect: c).

Explicație: Scurtcircuitul produce curenți foarte mari și necesită deconectare rapidă; suprasarcina produce o încălzire excesivă pe o durată mai lungă. Cele două fenomene cer funcții de protecție distincte, chiar dacă sunt integrate în același aparat. Există aplicații speciale, precum pompele de incendiu, pentru care continuitatea funcționării impune reguli particulare.

25. Ramificațiile din distribuțiile cu conductoare electrice libere montate pe izolatoare în interiorul clădirilor se fixează astfel încât:

a) conductoarele electrice din traseul principal să poată suporta eforturile de tracțiune suplimentare
b) să solicite cu tracțiune redusă conductoarele electrice din traseul principal
c) să nu solicite la tracțiune conductoare electrice din traseul principal

Răspuns corect: c).

Explicație: Derivația trebuie susținută astfel încât greutatea și tracțiunea ei să fie preluate de elementele de fixare. Dacă efortul se transmite conductorului principal sau conexiunii, contactul poate slăbi ori conductorul se poate rupe. Se separă astfel rolul mecanic al suportului de rolul electric al îmbinării.

26. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de putere de aceeași natură și destinație (de ex. motoare) prin același circuit de j.t. prevăzut cu protecție comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depășește:

a) 8 kW
b) 10 kW
c) 15 kW

Răspuns corect: c).

Explicație: Pentru receptoare de aceeași natură și destinație, prevederea admite o protecție comună la scurtcircuit când puterea totală instalată nu depășește 15 kW. Limita este normativă. Ea nu elimină dimensionarea circuitului și nici protecțiile individuale la suprasarcină necesare receptoarelor, de exemplu fiecărui motor.

27. Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor electrice:

a) este interzisă
b) este permisă în anumite condiții
c) este permisă, dar nu se recomandă

Răspuns corect: a).

Explicație: În sensul întrebării, este vorba despre aparate cu dielectric combustibil, precum uleiul mineral. Un defect intern poate produce degajare de gaze, presiune și incendiu, afectând întregul tablou. Nu trebuie confundate acestea cu excepțiile reglementate separat pentru anumite condensatoare cu impregnant ignifug garantat de producător.

28. Amplasarea instalațiilor electrice de conexiuni și distribuție în interiorul încăperilor de cabluri:

a) este interzisă, cu unele excepții
b) este permisă întotdeauna
c) nu există în prescripțiile energetice o prevedere în acest sens

Răspuns corect: a).

Explicație: Încăperile și subsolurile de cabluri concentrează multe trasee, iar un arc produs de aparataj poate afecta simultan mai multe alimentări. Regula este interzicerea amplasării instalațiilor de conexiuni și distribuție în aceste spații, cu excepțiile prevăzute expres de normativul pentru cabluri. O excepție trebuie justificată prin acele condiții, nu prin simpla disponibilitate a spațiului.

29. Căile de curent ce nu se pot realiza în execuție etanșă, în încăperi și în spații din exterior cu mediu coroziv, pot fi realizate întotdeauna din:

a) Cu
b) Al
c) oțel

Răspuns urmărit de întrebare: a).

Explicație: Cuprul este soluția vizată atunci când aluminiul sau oțelul nu au stabilitate chimică suficientă în mediul respectiv și nu se poate asigura o execuție etanșă. Totuși, «întotdeauna» este o simplificare a grilei: cuprul nu rezistă oricărui agent coroziv, iar compatibilitatea chimică trebuie verificată pentru substanțele efectiv prezente.

30. Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

a) se recomandă să fie grupate pe același panou (dulap)
b) este interzisă gruparea pe același panou (dulap)
c) este admisă gruparea pe același panou (dulap), în anumite condiții

Răspuns corect: c).

Explicație: Circuitele de naturi sau tensiuni diferite pot exista în același tablou dacă sunt organizate, separate și marcate corespunzător. Scopul este evitarea atingerii unui circuit considerat în mod greșit fără tensiune, a conexiunilor eronate și a solicitării unei izolații la o tensiune pentru care nu a fost aleasă.

31. Puterea instalată pe un circuit monofazat de prize din clădirile de locuit și social - culturale este de:

a) 1 kW
b) 1,5 kW
c) 2 kW

Răspuns corect: c).

Explicație: I7 stabilește 2 kW ca putere instalată de referință pentru acest circuit. Această valoare nu este puterea maximă fizică a oricărei prize de 16 A: la 230 V și factor de putere unitar, 16 A corespund aproximativ la 3,68 kW. Proiectarea circuitului și alimentarea receptoarelor mari se tratează potrivit regulilor specifice.

„5.4.7. Puterea instalată pe un circuit monofazat de prize din clădirile de locuit și social - culturale este de 2kW.  În locuințe, pentru receptoare cu puteri de peste 2 kW (de ex. mașini de spălat, aparate de climatizare etc.), trebuie prevăzute circuite de priză separate.”.

32. În cazul în care temperatura minimă este sub valorile stabilite de norme, montarea aparatelor înglobate în echipamentul de joasă tensiune:

a) se admite dacă se prevede o încălzire locală
b) nu se admite
c) se admite în cazul în care aparatele au ulei

Răspuns corect: a).

Explicație: La temperaturi prea scăzute, mecanismele, materialele izolante și aparatele de măsurare pot ieși din domeniul lor de funcționare garantat. O încălzire locală controlată poate menține echipamentul în limitele admise și poate reduce condensul. Soluția trebuie să respecte caracteristicile producătorului și să nu creeze supraîncălziri.

33. Întreruperea conductorului de protecție prin aparate de comutație

a) este permisă
b) nu este permisă
c) de regula nu este permisă, cu excepția anumitor cazuri

Răspuns corect: b).

Explicație: Conductorul PE trebuie să fie disponibil permanent pentru conducerea curentului de defect. Un întreruptor montat în serie cu acesta ar putea lăsa carcasa neprotejată în timp ce faza rămâne conectată. Sunt admise îmbinări demontabile pentru încercări, desfăcute cu scule; acestea nu reprezintă aparate de comutație în exploatare.

34. La realizarea tablourilor și barelor de distribuție de j.t., distanța minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum și între acestea și părți metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puțin:

a) 10 mm
b) 15 mm
c) 20 mm

Răspuns corect: b).

Explicație: Valoarea cerută este 15 mm pentru distanța de izolare prin aer; distanța de conturnare pe suprafața izolantului este de minimum 30 mm în prevederea respectivă. Separarea limitează descărcările între faze și către pământ. Pentru ansambluri prefabricate se aplică și standardele de produs și verificările lor, nu se extrapolează această cifră la orice aparat miniatural.

35. Montarea siguranțelor de j.t. pe conductoarele instalației de protecție:

a) este interzisă
b) este întotdeauna permisă
c) este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecție este folosit drept conductor de nul

Răspuns corect: a).

Explicație: O siguranță fuzibilă pe PE ar putea întrerupe tocmai calea de protecție în timpul unui defect. Carcasa ar rămâne sub tensiune, fără ca alimentarea prin fază să fie neapărat întreruptă. Dispozitivele de protecție se dispun pe conductoarele active în condițiile normativului, păstrând continuitatea PE și PEN.

36. Siguranțele cu capac filetat trebuie să fie montate în așa fel încât:

a) conductoarele de alimentare să fie legate la șuruburile de contact
b) conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la șuruburile de contact
c) conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate

Răspuns corect: a).

Explicație: Alimentarea se conectează la contactul central al soclului, denumit «șurub de contact» în întrebare. Astfel, după scoaterea patronului, partea filetată accesibilă nu rămâne legată direct la faza de alimentare. Este același principiu de reducere a accesibilității părților active folosit la duliile lămpilor.

37. Tabloul de distribuție de j.t. trebuie montat:

a) în plan orizontal
b) perfect vertical și bine fixat
c) nu există prevederi speciale cu privire la modul de montare

Răspuns corect: b).

Explicație: Montarea verticală și fixarea sigură mențin poziția aparatelor, distanțele de izolare și stabilitatea ansamblului. Greutatea cablurilor, vibrațiile și manevrarea aparatajului nu trebuie să deplaseze tabloul sau să solicite conexiunile. Se respectă și instrucțiunile de montaj ale producătorului.

38. Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracțiune:

a) este permisă întotdeauna
b) este permisă în cazul conductoarelor de cupru
c) este interzisă

Răspuns corect: c).

Explicație: Ca regulă, legătura electrică nu trebuie folosită drept element de susținere mecanică: tracțiunea poate slăbi contactul și produce încălzire. I7 prevede excepții pentru legături special realizate, precum anumite linii de contact și conductoare montate liber pe suporturi dimensionate. Varianta c exprimă regula generală, nu absența absolută a oricărei excepții.

39. Tablourile de distribuție din locuințe se pot instala astfel încât înălțimea laturii de sus a tablourilor față de pardoseala finită să nu depășească:

a) 2 m
b) 2,3 m
c) 2,5 m

Răspuns corect: c).

Explicație: Pentru tablourile din locuințe se admite ca latura superioară să ajungă la cel mult 2,5 m. Limita generală pentru tablouri este 2,3 m, ceea ce explică prezența acestei valori ca variantă greșită aici. Sunt limite de amplasare; accesibilitatea comenzilor și condițiile de exploatare rămân cerințe distincte.

40. Tuburile și țevile metalice sau din material plastic din instalațiile electrice de j.t. se instalează:

a) numai aparent
b) numai îngropat
c) aparent sau îngropat, în anumite condiții

Răspuns corect: c).

Explicație: Montajul aparent și cel îngropat sunt ambele posibile, dacă tipul tubului, rezistența mecanică, comportarea la foc și condițiile de construcție permit. Tubul trebuie ales pentru mediul și procedeul de instalare. Acceptarea montajului îngropat nu autorizează afectarea arbitrară a elementelor structurale.

41. Conductoarele coloanelor electrice:

a) trebuie sa aibă aceeași secțiune pe toată lungimea lor
b) pot avea doua secțiuni dacă lungimea coloanelor depășește 20 m
c) pot avea doua secțiuni dacă lungimea coloanelor depășește 10 m

Răspuns corect: a).

Explicație: Regula pentru coloanele din PE 155 cere secțiune constantă pe întregul traseu. Astfel nu apare o porțiune mai slabă care să fie supraîncărcată de protecția aleasă pentru secțiunea mai mare. Nu se admite schimbarea secțiunii doar fiindcă traseul depășește 10 sau 20 m; în alte tipuri de circuite, schimbările de secțiune au reguli proprii de protecție.

42. Conductorul de protecție al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:

a) numai dacă secțiunea conductorului este mai mică de 10 mm²
b) în cazul tablourilor de distribuție ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor
c) doar dacă secțiunea conductorului nu are valoare constantă pe toată lungimea coloanei

Răspuns corect: b).

Explicație: Legarea PE la borna destinată protecției pune rama metalică a tabloului în legătură cu sistemul de protecție. Dacă faza atinge rama, curentul de defect trebuie să aibă o cale controlată, iar protecția să deconecteze alimentarea. Obligația nu depinde de faptul că secțiunea conductorului este mai mică de 10 mm².

43. Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreaptă, pe orizontală, depășește:

a) 10 m
b) 15 m
c) 20 m

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru coloanele electrice vizate de PE 155, dozele de trecere sunt cerute când traseul drept orizontal depășește 15 m. Ele facilitează tragerea conductoarelor fără eforturi excesive. Atenție la context: regula generală din I7 pentru doze de tragere pe trasee drepte în tuburi folosește 25 m; cele două prevederi nu trebuie confundate.

44. Pentru asigurarea selectivității, între curenții nominali ai fuzibilelor ai două siguranțe consecutive, diferența trebuie să fie de cel puțin:

a) doua trepte
b) o treaptă
c) trei trepte

Răspuns corect: a).

Explicație: Două trepte diferență între calibrele fuzibilelor reprezintă regula simplificată indicată de normativ pentru a favoriza declanșarea siguranței apropiate de defect. De exemplu, 16 A în aval și 25 A în amonte au între ele treapta de 20 A. Selectivitatea efectivă trebuie totuși verificată din caracteristicile timp-curent și datele producătorului.

45. Încadrarea în clasele de reacție la foc și rezistență la foc a materialelor se face în conformitate cu prevederile:

a) PE 102
b) reglementărilor specifice
c) normativului I 7

Răspuns corect: b).

Explicație: Clasele de reacție la foc și de rezistență la foc sunt stabilite prin reglementările și standardele specifice securității la incendiu. Reacția la foc descrie contribuția unui material la dezvoltarea incendiului; rezistența la foc privește păstrarea unor funcții ale unui element pe o durată determinată. Normativul electric utilizează aceste clasificări.

46. Amplasarea instalațiilor electrice de joasă tensiune pe trasee comune cu acelea ale altor instalații sau utilaje care ar putea să le pericliteze în funcționare normală sau în caz de avarie:

a) este interzisă
b) trebuie evitată
c) este opțiunea proiectantului

Răspuns corect: b).

Explicație: Formularea normativă este «trebuie evitată», deoarece o avarie a instalației vecine poate afecta și traseul electric. Dacă există o soluție comună justificată, sunt necesare distanțe și măsuri de protecție adecvate. Alegerea nu este o preferință liberă a proiectantului și nici o interdicție absolută în toate configurațiile.

47. Masă (a unui echipament sau element de construcție) reprezintă:

a) elemente conductoare din instalație aflate sub tensiune
b) elemente izolante din instalație aflate în legătură cu pământul
c) parte conductoare accesibilă a unui echipament, care poate fi atinsă și care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care poate fi pusă sub tensiune în urma unui defect al izolației de bază.

Răspuns corect: c).

Explicație: Exemplul obișnuit este carcasa metalică a unei mașini de spălat. Ea nu trebuie să fie sub tensiune în funcționare normală, dar poate deveni periculoasă dacă un conductor de fază atinge carcasa. Tocmai această posibilitate justifică legarea la PE și măsurile de protecție în caz de defect.

48. Dacă protecția motoarelor contra suprasarcinilor este realizată cu întrerupere, dispozitivul de comutație trebuie să întrerupă obligatoriu:

a) toate conductoarele active
b) conductorul neutru
c) toate conductoarele de fază

Răspuns corect: c).

Explicație: La declanșarea protecției motorului trebuie întrerupte toate fazele, ca motorul să nu rămână alimentat incomplet și să se supraîncălzească. Întreruperea neutrului nu este obligatorie pentru această funcție. De aceea varianta «toate conductoarele active», care l-ar include și pe N, este mai largă decât obligația cerută.

49. Simbolul literal T utilizat pentru notarea schemei de legare la pământ de tip TN are următoarea semnificație:

a) izolarea tuturor părților active față de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o impedanță de valoare foarte mare.
b) legarea direct la pământ a maselor instalației, independent de eventuala legare la pământ a unui punct al alimentării
c) legarea directă la pământ a unui punct activ – punctul neutru, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de fază, în cazul în care punctul neutru nu este accesibil;

Răspuns corect: c).

Explicație: Prima literă a schemei descrie relația sursei cu pământul. În TN, T arată legarea directă la pământ a unui punct activ al sursei, de regulă neutrul transformatorului. A doua literă, N, arată că masele instalației sunt conectate la punctul legat la pământ al sursei prin conductoare de protecție.

50. Simbolul literal T utilizat pentru notarea schemei de legare la pământ de tip IT are următoarea semnificație:

a) izolarea tuturor părților active față de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o impedanță de valoare foarte mare.
b) legarea directă la pământ a maselor instalației
c) legarea directă la pământ a unui punct activ – neutrul, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de fază, în cazul în care neutrul nu este accesibil;

Răspuns corect: b).

Explicație: În IT, T este a doua literă, deci descrie legarea la pământ a maselor echipamentelor. Prima literă, I, arată că sursa este izolată față de pământ sau legată printr-o impedanță mare. Semnificația unei litere depinde, așadar, și de poziția ei în denumirea schemei.

51. Schema de legare la pământ de tip TN-S, în care un conductor de protecție distinct este folosit pentru întreaga schemă, se utilizează:

a) reglementările nu fac precizări privind cazurile în care se utilizează acest tip de schemă
b) de la ultimul tablou spre consumator
c) numai în rețelele cu tensiune peste 500 V

Răspuns corect: b).

Explicație: De la ultimul tablou spre receptor, funcțiile de lucru și de protecție trebuie separate: N conduce curentul normal, iar PE asigură protecția carcasei. Pentru un receptor trifazat fără neutru sunt necesare fazele și PE. Regula nu înseamnă că TN-S este interzis și în amonte de ultimul tablou.

52. Schema de legare la pământ de tip TN-S, în care un conductor de protecție distinct este folosit pentru întreaga schemă, se utilizează:

a) când trebuie separate conductoarele PE și N pentru asigurarea funcționării protecției
b) numai în rețelele cu tensiune peste 500 V
c) reglementările nu fac precizări privind cazurile în care se utilizează acest tip de schemă

Răspuns corect: a).

Explicație: Separarea PE de N este necesară, între altele, pentru protecția diferențială: curenții de lucru trec prin dispozitivul DDR, iar PE rămâne în afara circuitului său de măsurare. Dacă se combină din nou PE și N în aval, apar căi paralele de curent și protecția nu mai funcționează în condițiile prevăzute.

53. Rețeaua de tip IT se utilizează:

a) numai cu dispozitiv de control permanent al izolației conductorului neutru față de pământ și/sau declanșarea automată în caz de defect
b) fără a fi necesară luarea unor măsuri anumite
c) utilizarea unui anumit tip de rețea (ca schemă de protecție) și eventual prevederea unor protecții sunt opțiuni ale proiectantului

Răspuns corect: a).

Explicație: Într-o rețea IT, primul defect față de pământ poate produce un curent mic, insuficient pentru declanșarea unei protecții la supracurent. De aceea este necesară supravegherea izolației și tratarea defectului înainte ca un al doilea defect să creeze un circuit periculos.

Varianta a reproduce formularea normativului despre izolația neutrului. Funcțional, dispozitivul supraveghează izolația rețelei față de pământ; există și rețele IT fără neutru distribuit. Nu trebuie înțeles că se verifică exclusiv un fir N.

54. Se consideră atingere directă:

a) contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu mase puse accidental sub tensiune datorită unui defect electric
b) contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu părți active
c) contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu părți ale unei instalații electrice

Răspuns corect: b).

Explicație: Atingerea directă înseamnă contactul cu o parte activă, de exemplu cu metalul neizolat al unui conductor de fază. Nu presupune existența unui defect de izolație care a electrizat o carcasă. Protecția de bază urmărește tocmai împiedicarea accesului la aceste părți active periculoase.

55. Se consideră atingere indirectă:

a) contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu părți active ale unei instalații electrice
b) contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu părți ale unei instalații electrice
c) contact electric al persoanelor sau al animalelor cu părțile conductoare accesibile puse sub tensiune ca urmare a unui defect.

Răspuns corect: c).

Explicație: Atingerea indirectă apare când este atinsă o carcasă ori altă parte conductoare accesibilă devenită activă în urma unui defect. De exemplu, izolația motorului unei mașini de spălat cedează și faza atinge carcasa. PE, echipotențializarea și deconectarea automată fac parte din soluțiile care tratează acest risc.

56. Conform I 7, parte activă a unei instalații este:

a) conductorul PEN
b) conductorul neutru (N)
c) Partea conductoare accesibilă a unui echipament electric sau a unui element de construcție care poate fi atinsă, dar care în mod normal nu este sub tensiune

Răspuns corect: b).

Explicație: Neutrul N face parte din circuitul de lucru și este inclus convențional între părțile active, chiar dacă în funcționare normală potențialul său este apropiat de cel al pământului. Conductorul PEN nu este considerat parte activă în această definiție, deoarece include și funcția de protecție. Această convenție nu face neutrul sigur de atins.

57. Conform I 7, parte activă a unei instalații este:

a) conductor sau parte conductoare destinată să fie pusă sub tensiune în funcționare normală
b) Partea conductoare accesibilă a unui echipament electric sau a unui element de construcție care poate fi atinsă, dar care în mod normal nu este sub tensiune
c) conductorul PEN

Răspuns corect: a).

Explicație: O parte activă este destinată să fie pusă sub tensiune în funcționarea normală a instalației: de exemplu un conductor de fază sau un contact electric de lucru. Carcasa metalică accesibilă are alt rol și nu este destinată alimentării cu tensiune. Definiția include N, dar exclude convențional PEN.

58. Conform I 7, parte conductoare accesibilă este:

a) partea izolantă accesibilă a unui element de construcție care poate fi atinsă, și care poate ajunge sub tensiune în caz de defect
b) parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă, și care nu este în mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul unui defect al izolației de bază.
c) elemente conductoare din instalație aflate sub tensiune

Răspuns corect: b).

Explicație: Carcasa metalică a unui aparat este exemplul tipic: poate fi atinsă și nu este activă în mod normal, dar un defect al izolației de bază o poate pune sub tensiune. Varianta a vorbește despre o parte izolantă, iar c despre părți deja active, deci niciuna nu corespunde definiției.

59. Conductorul neutru (N) trebuie să aibă aceeași secțiune cu conductorul de fază:

a) în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate indiferent de secțiunea conductoarelor de fază
b) în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au secțiunea mai mică sau egală cu 16 mm²Cu sau 25 mm²Al
c) în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au secțiunea mai mică sau egală cu 25 mm² Cu sau 35 mm² Al

Răspuns corect: b).

Explicație: La monofazat, faza și neutrul sunt parcurse de același curent și au aceeași secțiune. Pentru circuitele polifazate, regula de egalitate se aplică până la 16 mm² Cu sau 25 mm² Al inclusiv. «Trei conductoare» poate desemna ansamblul L, N, PE; PE nu este conductor de lucru. Dezechilibrul și armonicile pot impune păstrarea ori majorarea secțiunii N și peste aceste praguri.

60. Conductorul neutru (N) trebuie să aibă aceeași secțiune cu conductorul de fază:

a) în circuitele monofazate cu două conductoare, indiferent de secțiunea conductoarelor
b) în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au secțiunea mai mică sau egală cu 25 mm² Cu sau 35 mm² Al
c) în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate indiferent de secțiunea conductoarelor de fază

Răspuns corect: a).

Explicație: În circuitul monofazat cu L și N, curentul care pleacă pe fază revine pe neutru. Un neutru mai subțire ar fi mai solicitat termic la același curent. De aceea egalitatea secțiunilor nu depinde de mărimea conductorului și nici de faptul că se folosește cupru sau aluminiu.

61. Secțiunile conductoarelor de fază trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere al:

a) secțiunii conductorului de protecție
b) tipului rețelei (LEA sau LES)
c) căderii de tensiune

Răspuns corect: c).

Explicație: Rezistența conductorului crește cu lungimea și scade cu secțiunea: R = ρ × L / S. La trecerea curentului apare o cădere de tensiune, aproximativ ΔU = I × R pentru o cale pur rezistivă. O secțiune suficientă termic poate fi insuficientă pe un traseu lung, fiind necesară și verificarea tensiunii la receptor.

62. La instalațiile electrice de putere secțiunile conductoarelor de fază trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere al:

a) tipului circuitului de alimentare (aerian sau subteran)
b) secțiunii conductorului de protecție
c) stabilității termice în regim de defect

Răspuns corect: c).

Explicație: Un scurtcircuit încălzește rapid conductorul înainte ca protecția să deconecteze. Verificarea urmărește ca energia termică să nu deterioreze conductorul și izolația: în aproximația adiabatică, I² × t ≤ k² × S². Aici I este curentul de defect, t timpul de eliminare, S secțiunea, iar k depinde de material, izolație și temperaturile admise.

63. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

a) tipul receptorului alimentat
b) lungimea circuitului
c) secțiunea conductorului

Răspuns corect: c).

Explicație: O secțiune mai mare reduce rezistența electrică pe unitatea de lungime și permite, în aceleași condiții de răcire, transportarea unui curent mai mare fără depășirea temperaturii admise. Curentul admisibil depinde și de material, izolație și pozare. Lungimea influențează căderea de tensiune, dar nu este parametrul cerut aici pentru capacitatea termică de transport.

64. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

a) lungimea circuitului
b) materialul conductorului
c) tipul receptorului alimentat

Răspuns corect: b).

Explicație: Materialele au rezistivități și proprietăți termice diferite. La aceeași secțiune și același curent, un conductor din aluminiu produce, în general, mai multă căldură Joule decât unul din cupru, deoarece are rezistivitatea mai mare. De aceea tabelele de curenți admisibili disting între cupru și aluminiu.

65. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

a) lungimea circuitului
b) natura izolației conductorului
c) tipul receptorului alimentat

Răspuns corect: b).

Explicație: Izolația stabilește una dintre limitele temperaturii de funcționare. De exemplu, pentru tipurile uzuale, PVC și polietilena reticulată au temperaturi admise diferite, astfel încât același conductor nu primește automat același curent admisibil. Depășirea temperaturii accelerează îmbătrânirea și degradarea proprietăților electroizolante.

66. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

a) modul de montare
b) tipul receptorului alimentat
c) lungimea circuitului

Răspuns corect: a).

Explicație: Căldura se evacuează diferit dintr-un cablu montat liber în aer, într-un tub sau înconjurat de termoizolație. La aceeași secțiune, un montaj care răcește mai slab impune un curent admisibil mai mic. Se aplică și corecții pentru temperatură și gruparea mai multor circuite.

67. La instalațiile electrice de putere de joasă tensiune, densitatea maximă de curent admisă în regim de scurtă durată la pornire este de:

a) 50 A/mm² pentru conductoare de cupru
b) 35 A/mm² pentru conductoare de aluminiu
c) 20 A/mm² pentru conductoare de aluminiu

Răspuns corect: c).

Explicație: Pentru verificarea termică de scurtă durată la pornirea motoarelor, I7 indică 20 A/mm² pentru aluminiu și 35 A/mm² pentru cupru. Densitatea este J = I / S. Aceste valori privesc regimul tranzitoriu de pornire și nu trebuie folosite pentru dimensionarea curentului permanent al circuitului.

68. La instalațiile electrice de putere de joasă tensiune, densitatea maximă de curent admisă în regim de scurtă durată la pornire este de:

a) 35 A/mm² pentru conductoare de aluminiu
b) 35 A/mm² pentru conductoare de cupru
c) 16 A/mm² pentru conductoare de aluminiu

Răspuns corect: b).

Explicație: Valoarea de referință pentru cupru este 35 A/mm², iar pentru aluminiu 20 A/mm². Conductorul poate suporta temporar o solicitare mai mare decât în regim permanent deoarece încălzirea necesită timp. Aceasta nu elimină verificarea duratei de pornire, a căderii de tensiune și a coordonării protecțiilor.

69. În cazul în care alimentarea consumatorului se face din cofretul de branșament de joasă tensiune, valorile căderilor de tensiune, în regim normal de funcționare față de tensiunea nominală a rețelei, trebuie să fie de cel mult:

a) 3% pentru receptoarele din instalațiile electrice de lumină și 5% pentru restul receptoarelor (forță etc.)
b) 10% pentru toate tipurile de receptoare
c) 5% pentru receptoarele din instalațiile electrice de lumină și 12% pentru restul receptoarelor (forță etc.)

Răspuns corect: a).

Explicație: Limitele sunt 3% pentru iluminat și 5% pentru celelalte receptoare, în condițiile de alimentare precizate. O cădere prea mare afectează iluminarea și funcționarea echipamentelor. Verificarea privește traseul relevant până la receptorul cel mai îndepărtat și încărcat, nu doar ultimul segment dintre tablou și aparat.

70. În cazul instalațiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune la pornire, față de tensiunea nominală (dacă nu se dispune de alte date specificate de producătorul motorului etc.), trebuie să fie cel mult egală cu:

a) 0.2
b) 0.25
c) 0.12

Răspuns corect: c).

Explicație: Numărul 0,12 reprezintă 12% din tensiunea nominală. La pornire, curentul ridicat produce o cădere de tensiune mare, iar reducerea tensiunii scade puternic cuplul motorului asincron. Limita de 12% se folosește în lipsa datelor specifice producătorului; nu este valoarea admisă pentru funcționarea permanentă.

71. Pentru motoarele monofazate, protecția contra suprasarcinilor se face:

a) obligatoriu pe conductorul de fază
b) obligatoriu pe conductorul neutru
c) opțional pentru motoare mai mici de 1,1 kW

Răspuns corect: a).

Explicație: Protecția la suprasarcină trebuie să supravegheze cel puțin conductorul activ care nu este legat la pământ, adică faza în alimentarea monofazată uzuală. Un dispozitiv montat numai pe neutru ar putea lăsa motorul conectat la fază după întreruperea lui. Se disting funcția de detectare a supracurentului și numărul de poli deconectați.

72. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220(230) V se face:

a) numai direct din tabloul de distribuție
b) numai dintr-un circuit de iluminat normal
c) dintr-un circuit de prize

Răspuns corect: c).

Explicație: I7 admite trei variante de alimentare: dintr-un circuit de prize, dintr-un circuit de iluminat normal sau direct din tablou. În această grilă, doar c este formulată fără restrângerea eronată «numai». Răspunsul nu înseamnă că soneria trebuie alimentată obligatoriu din circuitul de prize.

73. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220(230) V se face:

a) numai direct din tabloul de distribuție
b) dintr-un circuit de iluminat normal
c) numai dintr-un circuit de prize

Răspuns corect: b).

Explicație: Alimentarea dintr-un circuit de iluminat normal este una dintre soluțiile admise. Sunt admise și alimentarea dintr-un circuit de prize ori direct din tablou, dar variantele a și c le prezintă greșit ca soluții exclusive. La această pereche de întrebări, cuvântul «numai» schimbă răspunsul corect.

74. Secțiunea minimă admisă pentru conductoare de fază din circuite pentru prize monofazate în instalațiile electrice din interiorul clădirilor este de:

a) 2,5 mm² cupru
b) 1,5 mm² cupru, 2,5 mm² aluminiu
c) 4 mm² aluminiu

Răspuns corect: a).

Explicație: Anexa 5.32 I7 stabilește pentru circuitele de prize monofazate minimum 2,5 mm² Cu. Tabelul nu oferă în acea poziție o secțiune alternativă de aluminiu; valoarea de 4 mm² Al apare la circuite de putere. Secțiunea minimă nu înlocuiește verificarea curentului admisibil, a pozării și a căderii de tensiune.

75. Secțiunea minimă admisă a conductorului de fază pentru circuitul unui receptor electrocasnic monofazat cu putere de peste 2 kW este de:

a) 2,5 mm² cupru
b) 1,5 mm² cupru, 2,5 mm² aluminiu
c) 4 mm² aluminiu

Răspuns urmărit, pentru un circuit separat de priză: a).

Explicație: Receptorul electrocasnic de peste 2 kW alimentat prin priză trebuie să aibă circuit separat, iar minimul pentru un circuit de priză monofazat este 2,5 mm² Cu. Secțiunea efectivă poate fi mai mare, în funcție de putere, lungime, mod de pozare și protecție.

Enunțul nu precizează explicit racordarea prin priză. Pentru o alimentare fixă, secțiunea se stabilește după regulile aplicabile circuitului de putere; nu există o singură secțiune suficientă pentru orice aparat de «peste 2 kW». Varianta a trebuie înțeleasă în contextul circuitului de priză dedicat.

76. Pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea:

a) aceeași secțiune ca și conductorul de fază
b) aceeași secțiune ca și conductorul de fază, numai pentru conductoare de cupru
c) aceeași secțiune ca și conductorul de fază, numai pentru conductoare de aluminiu

Răspuns corect: a).

Explicație: În circuitul monofazat, faza și neutrul sunt parcurse de același curent de lucru. Reducerea secțiunii neutrului ar crea un punct cu rezistență și încălzire mai mari. Regula egalității secțiunilor se aplică indiferent de materialul conductorului.

77. Pentru un circuit trifazat cu patru conductoare de aluminiu cu secțiunea conductoarelor de fază de 35 mm², conductorul neutru are secțiunea minimă de:

a) 16 mm²
b) 25 mm²
c) 35 mm²

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru faze de 35 mm² Al, tabelul din anexa 5.32/I7 indică un neutru minim de 25 mm² Al, în condițiile care permit reducerea secțiunii. Aceasta presupune o distribuție suficient de echilibrată a sarcinii, un nivel redus al armonicilor de ordinul 3 și protecție corespunzătoare. Dacă aceste condiții lipsesc, 25 mm² nu este automat suficient.

78. Protecția unui motor trifazat împotriva suprasarcinilor trebuie să fie prevăzută:

a) pe toate conductoarele de fază și pe conductorul neutru
b) pe două conductoare de fază
c) pe toate conductoarele de fază

Răspuns corect: c).

Explicație: Monitorizarea tuturor fazelor permite detectarea încălzirii provocate de suprasarcină și de funcționarea dezechilibrată. Întreruperea unei faze poate crește curenții în celelalte și poate deteriora motorul. Neutrul nu este conductorul pe care se cere protecția la suprasarcină a motorului trifazat.

79. Cablurile de energie la circuitele care alimentează receptoare de importanță deosebită, se prevăd cu conductoare de cupru atunci când secțiunea conductoarelor (din aluminiu) ar rezulta mai mică de :

a) 10 mm²
b) 16 mm²
c) 6 mm²

Răspuns corect: a).

Explicație: NTE 007/08/00 fixează pragul la 10 mm² pentru secțiunea care ar rezulta din aluminiu, nu la 16 mm². Cerința urmărește fiabilitatea alimentării receptoarelor importante și a conexiunilor la secțiuni mici. Cerințele speciale ale unor instalații, inclusiv cele de securitate la incendiu, pot impune cupru și în alte condiții.

80. Branșamentul electric este partea din instalația de distribuție a energiei electrice cuprinsă între linia electrică și:

a) firida de branșament
b) coloana electrică
c) punctul de delimitare între distribuitor și consumator, reprezentat de bornele contorului

Răspuns corect: c).

Explicație: Întrebarea folosește definiția din PE 155, care plasează delimitarea la bornele de ieșire ale contorului. Firida este o componentă a branșamentului, iar porțiunea dintre linie și firidă este racordul. La o instalație concretă, punctul de delimitare se identifică în documentația de racordare; poziția contorului nu trebuie presupusă automat drept delimitare în orice configurație.

81. Întrerupătoarele, comutatoarele și butoanele de lumină se montează, față de nivelul pardoselii finite, la înălțimea de:

a) 1 m de la axul aparatului
b) (0,6-1,5) m de la axul aparatului
c) 1,5 m de la axul aparatului

Răspuns corect: b).

Explicație: Intervalul indicat este 0,6–1,5 m față de pardoseala finită. El urmărește accesibilitatea și manevrarea comodă a aparatelor de iluminat. În textul normativ este o recomandare de montare, nu o obligație de a alege exact 1 m sau exact 1,5 m pentru toate utilizările.

82. Prevederile normativului I 7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente:

a) clădirilor cu funcțiuni agroindustriale și agrozootehnice
b) minelor și carierelor
c) depozitelor de materiale pirotehnice și explozive

Răspuns corect: a).

Explicație: I7 include instalațiile clădirilor cu funcțiuni agroindustriale și agrozootehnice, iar pentru acestea prevede și cerințe speciale. Minele și carierele, precum și depozitele de materiale pirotehnice și explozive, sunt excluse din domeniul de aplicare și se tratează prin reglementările specifice.

83. Montarea, pe conductoarele de protecție, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:

a) interzisă
b) permisă în anumite condiții
c) la latitudinea consumatorului

Răspuns corect: a).

Explicație: Elementele de comutație sau protecție care ar putea întrerupe PE în exploatare sunt interzise, deoarece ar anula calea de protecție a carcaselor. Îmbinările de încercare, desfăcute numai cu o sculă, sunt o situație distinctă, admisă pentru verificări. Ele nu transformă PE într-un conductor care poate fi întrerupt după preferința utilizatorului.

84. Alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu trebuie asigurată:

a) întotdeauna din două surse de alimentare independente
b) dintr-o singură sursă de alimentare, în anumite cazuri
c) din una sau din două surse, conform opțiunii consumatorului

Răspuns corect: b).

Explicație: Numărul surselor se stabilește după tipul instalației de securitate, clădire și cerințele aplicabile. Normativul admite, în anumite cazuri, o singură sursă și impune două surse independente în altele. Două surse cresc continuitatea alimentării, dar obligația nu este identică pentru orice receptor cu rol la incendiu.

85. Amplasarea aparatelor, echipamentelor și receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanțe corozive, căldură sau șocuri mecanice:

a) se admite
b) se admite condiționat
c) este interzisă

Răspuns corect: b).

Explicație: Amplasarea expusă trebuie evitată dacă se poate alege un loc protejat. Dacă expunerea nu poate fi evitată, sunt necesare carcase, grade de protecție și măsuri anticorozive sau mecanice adecvate. Apa poate reduce izolația, coroziunea poate degrada contactele, iar căldura poate micșora curentul admisibil.

86. Amplasarea instalațiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară condens:

a) se admite întotdeauna
b) este total interzisă
c) se admite condiționat

Răspuns corect: c).

Explicație: Condensul poate picura pe instalația electrică și poate provoca scurgeri de curent, coroziune sau scurtcircuit. Regula este evitarea amplasării dedesubt; excepția prevăzută permite instalații în execuție închisă, cu minimum IP33, realizate din materiale rezistente la condițiile respective. Așadar, admiterea este condiționată.

87. Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări se prevăd în orice tip de încăpere cu:

a) grătar protector
b) dispozitiv pentru îmbunătățirea factorului de putere
c) difuzor

Răspuns corect: b).

Explicație: Lămpile cu descărcări și aparatajul lor de alimentare pot absorbi putere reactivă, ceea ce mărește curentul pentru aceeași putere utilă. Îmbunătățirea factorului de putere reduce această solicitare a rețelei. Soluția poate fi integrată în echipament; nu se adaugă automat un condensator oricărui balast electronic.

88. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolțuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:

a) peste 5 kg
b) de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puțin de 10 kg
c) de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat

Răspuns corect: b).

Explicație: Elementele de suspendare trebuie să suporte o masă egală cu de cinci ori masa corpului de iluminat, dar minimum 10 kg. Rezerva mecanică acoperă variațiile de solicitare și imperfecțiunile montajului. Pentru un corp de 1 kg se verifică pragul de 10 kg; pentru unul de 4 kg, pragul este 20 kg.

89. Este obligatorie protecția la suprasarcini pentru:

a) instalații din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie
b) instalații de comandă
c) instalații de semnalizare

Răspuns corect: a).

Explicație: O suprasarcină menținută produce căldură, iar în prezența materialelor inflamabile poate iniția un incendiu sau o explozie. Exceptările generale de la protecția la suprasarcină nu se aplică liber acestor amplasamente. Circuitele de comandă ori semnalizare pot avea exceptări în condițiile prevăzute de normativ.

90. Utilizarea conductelor metalice pentru apă drept conductoare de protecție:

a) este recomandată
b) este permisă condiționat
c) nu este permisă

Răspuns corect: c).

Explicație: O conductă de apă poate fi înlocuită parțial cu plastic, demontată sau poate pierde continuitatea electrică. Din acest motiv nu este o cale de protecție garantată. Conducta poate necesita legare la echipotențializare, dar aceasta este altceva decât folosirea ei în locul conductorului PE.

91. Îmbinarea tuburilor de protecție a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcție este:

a) admisă
b) interzisă
c) admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm

Răspuns corect: b).

Explicație: O îmbinare ascunsă chiar în grosimea peretelui sau planșeului este greu de inspectat și poate compromite protecția mecanică și etanșarea traseului. Tubul trebuie să asigure continuitatea protecției la trecere. Diametrul sub 16 mm nu justifică o excepție.

92. În camerele de copii din creșe, grădinițe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereți la următoarele înălțimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:

a) peste 1 m
b) peste 1,5 m
c) peste 2 m

Răspuns corect: b).

Explicație: Valoarea indicată pentru aceste camere este peste 1,5 m, măsurată de la axul prizei la pardoseala finită. Amplasarea reduce accesul copiilor mici. Normativul o formulează ca recomandare, iar aceasta se completează cu prize de tip special și protecție diferențială de cel mult 30 mA; înălțimea singură nu acoperă toate riscurile.

93. În cazul consumatorilor racordați direct la rețeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:

a) 3 kW
b) 4 kW
c) 5,5 kW

Răspuns corect: b).

Explicație: Pragul din I7 pentru pornirea directă a motoarelor monofazate racordate în această situație este 4 kW. Curentul mare de pornire poate provoca scăderi de tensiune resimțite și de alți consumatori. Limita urmărește controlarea acestor perturbații; soluția concretă trebuie corelată cu rețeaua și condițiile de racordare.

94. În cazul consumatorilor racordați direct la rețeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:

a) 4 kW
b) 5,5 kW
c) 7,5 kW

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru motoarele trifazate de 400 V, limita prevăzută este 5,5 kW inclusiv. La pornirea directă, motorul absoarbe temporar un curent de câteva ori mai mare decât curentul nominal. Pentru puteri mai mari sunt necesare soluțiile de limitare a curentului de pornire prevăzute de normativ și adaptate motorului.

95. Tablourile de distribuție se vor executa

a) numai în construcție deschisă
b) numai în construcție închisă (protejată)
c) în construcție deschisă sau închisă, în funcție de condițiile de influențe externe și grad de protecție

Răspuns corect: c).

Explicație: Execuția tabloului depinde de accesul persoanelor, praf, apă, coroziune și alte influențe externe. Un ansamblu deschis poate fi admis într-un spațiu destinat personalului calificat, în condițiile prescrise. Într-o locuință, protecția prin carcasă împotriva atingerii părților active este esențială.

96. În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere:

a) cel mult două prize
b) prize după necesități
c) cel puțin trei prize

Răspuns corect: b).

Explicație: Numărul prizelor se stabilește după utilizarea încăperii și receptoarele prevăzute. Nu există în această prevedere un număr universal de două sau trei prize. O distribuție adecvată reduce folosirea excesivă a prelungitoarelor și permite alimentarea echipamentelor în locurile unde sunt necesare.

97. În locuințe se prevede câte un circuit de priză separat numai pentru receptoare cu puteri de peste:

a) 2 kW
b) 2,5 kW
c) 3 kW

Răspuns corect: a).

Explicație: Pentru receptoarele de peste 2 kW, I7 cere circuite de priză separate în locuințe. Un circuit dedicat limitează încărcarea comună cu alte aparate și permite alegerea corespunzătoare a conductoarelor și protecției. Cuvântul «numai» din enunț nu trebuie citit ca interdicție: se pot prevedea circuite separate și pentru aparate mai mici.

98. Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau țevi pozate în pământ:

a) este interzisă
b) este admisă
c) este admisă numai pentru conductoare de cupru

Răspuns corect: a).

Explicație: Interdicția se referă la conductoare izolate introduse în tuburi îngropate în pământ, nu la cablurile adecvate pozării subterane. Apa și condensul pot pătrunde și se pot acumula în tub, astfel încât simpla lui prezență nu transformă un conductor de interior într-un produs potrivit mediului umed subteran.

99. Pe circuitele secundare ale transformatoarelor de curent:

a) este obligatoriu să se prevadă protecția la suprasarcină
b) este obligatoriu să se prevadă protecția la scurtcircuit
c) se permite renunțarea la protecția la scurtcircuit

Răspuns corect: c).

Explicație: Deschiderea secundarului unui transformator de curent, când primarul este parcurs de curent, poate produce o tensiune secundară periculoasă. Un dispozitiv care ar întrerupe automat secundarul poate crea tocmai acest pericol. Normativul permite renunțarea la protecția la scurtcircuit în situațiile speciale indicate, cu măsurile constructive corespunzătoare.

100. Pe circuitele secundare ale transformatoarelor de curent:

a) este obligatoriu să se prevadă protecția la suprasarcină
b) se recomandă să nu se prevadă protecția la suprasarcină
c) este obligatoriu să se prevadă protecția la scurtcircuit

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru secundarele transformatoarelor de curent se recomandă evitarea unei protecții la suprasarcină care ar deschide circuitul. Cu primarul în funcțiune, secundarul nu trebuie lăsat în gol: dispariția curentului secundar de compensare poate determina tensiuni ridicate și încălzire. Intervențiile folosesc circuitele și bornele de scurtcircuitare prevăzute pentru acest scop.

101. Protecția la suprasarcini și protecția la scurtcircuit

a) trebuie asigurate prin dispozitive de protecție separate
b) pot fi asigurate printr-un singur dispozitiv de protecție
c) trebuie asigurate printr-un singur dispozitiv de protecție

Răspuns corect: b).

Explicație: Un disjunctor magnetotermic poate integra protecția termică la suprasarcină și declanșarea magnetică rapidă la scurtcircuit. Există și combinații cu aparate separate, de exemplu siguranță fuzibilă și releu termic. Cerința esențială este coordonarea funcțiilor și o capacitate de rupere adecvată curentului de scurtcircuit posibil.

102. Siguranțele fuzibile sunt dispozitive care protejează:

a) numai la curenți de suprasarcină
b) numai la curenți de scurtcircuit
c) atât la curenți de suprasarcină cât și la curenți de scurtcircuit

Răspuns corect: c).

Explicație: Un element fuzibil se încălzește prin efect Joule și se topește când solicitarea curent-durată depășește caracteristica sa. Siguranțele de utilizare generală, de exemplu gG, pot proteja atât la suprasarcină, cât și la scurtcircuit. Nu toate categoriile au însă ambele funcții: siguranțele aM pentru motoare necesită protecție separată la suprasarcină.

103. În încăperi în care se impun condiții speciale de protecție datorită utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie să fie

a) montate aparent
b) prevăzute cu dispozitive de protecție diferențială ≤ 30 mA
c) de tip îngropat

Răspuns corect: b).

Explicație: DDR de cel mult 30 mA reduce durata unui curent de scurgere periculos prin declanșare rapidă în condițiile sale de funcționare. În spațiile respective se cere și un tip de priză adecvat, de exemplu cu obturatori. Montajul aparent sau îngropat nu înlocuiește aceste funcții de protecție.

104. În încăperi în care se impun condiții speciale de protecție datorită utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie să fie

a) de tip special (de ex. cu obturatori)
b) de tip îngropat
c) montate aparent

Răspuns corect: a).

Explicație: Obturatorii reduc posibilitatea introducerii accidentale a unui obiect într-un contact activ al prizei. Sunt o protecție constructivă potrivită pentru utilizatorii vulnerabili. Cerința se completează cu DDR de cel mult 30 mA, iar simpla îngropare a prizei în perete nu asigură aceeași protecție.

105. Întrerupătoarele, comutatoarele și butoanele de lumină trebuie montate:

a) numai pe conductoarele de fază
b) numai pe conductorul de nul
c) pe fază sau pe nul, nu are importanță

Răspuns corect: a).

Explicație: Întreruperea fazei oprește aducerea potențialului periculos la lampă. Dacă întrerupătorul ar fi numai pe neutru, lampa s-ar stinge, dar conductorul de fază ar rămâne conectat la corpul de iluminat. Un bec stins nu dovedește, așadar, că toate părțile instalației sunt fără tensiune.

106. Culoarea verde-galben pentru izolația conductoarelor si cablurilor se folosește pentru marcarea conductorului de:

a) fază
b) neutru de lucru
c) de protecție și de neutru

Răspuns urmărit, cu precizarea obligatorie privind PEN: c).

Explicație: Verde-galben identifică conductorul de protecție PE și conductorul combinat PEN. La PEN se adaugă marcaj bleu la extremități. Varianta c trebuie înțeleasă ca «protecție și neutru în același conductor», nu ca permisiune de a marca verde-galben un neutru simplu N; acesta se identifică prin bleu.

107. La consumatorii alimentați din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor alimentat pe j.t., care pornește direct, nu va depăși:

a) 10 % din puterea transformatorului din care este alimentat
b) 20 % din puterea transformatorului din care este alimentat
c) 30 % din puterea transformatorului din care este alimentat

Răspuns corect: b).

Explicație: Regula indicată limitează puterea motorului care pornește direct la 20% din puterea transformatorului de alimentare, cu verificările cerute și racordarea prevăzută la tabloul general. Pornirea solicită transformatorul prin curent și poate reduce tensiunea pe bare. Limita procentuală nu înlocuiește calculul regimului de pornire.

108. Legarea conductoarelor din cupru la aparate, mașini, elemente metalice fixe, se face (de regulă) prin strângere mecanică cu șuruburi în cazul conductoarelor cu secțiuni mai mici sau egale cu:

a) 16 mm²
b) 10 mm²
c) 6 mm²

Răspuns corect: b).

Explicație: Pragul menționat pentru legarea obișnuită prin strângere cu șuruburi este de 10 mm² Cu inclusiv. Pentru secțiuni de 16 mm² și mai mari se folosesc soluțiile de racordare adecvate, inclusiv piese speciale. Contactul trebuie să aibă suprafață și presiune suficiente, fără deteriorarea conductorului.

109. Fiecare conductor conectat la bara principală de legare la pământ la tabloul general:

a) nu este obligatoriu să poată fi deconectat individual
b) trebuie să poată fi deconectat ușor, fără utilizarea unei scule
c) trebuie să poată fi deconectat individual

Răspuns corect: c).

Explicație: Deconectarea individuală permite verificarea fiecărei legături fără demontarea simultană a tuturor conductoarelor. Totodată, conexiunea trebuie să fie sigură și desfăcută numai cu o sculă. De aceea varianta b este greșită: ușurința verificării nu trebuie să permită pierderea accidentală a protecției.

110. Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivații trebuie să se facă:

a) prin răsucire și matisare
b) prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare
c) prin lipire cu cositor

Răspuns corect: b).

Explicație: Aluminiul formează un strat de oxid slab conductor și are un comportament mecanic care poate reduce presiunea de contact în timp. Clemele și procedeele adecvate asigură o legătură stabilă, prin elemente elastice, presare sau sudare. Răsucirea simplă ori lipirea obișnuită cu cositor nu reprezintă soluții echivalente.

111. În instalațiile electrice pentru șantiere de construcții și de demolare, rezistența de dispersie a prizei de pământ și rezistența conductoarelor de protecție până la receptor trebuie să fie de

a) maximum 1 Ω
b) minimum 4 Ω
c) maximum 4 Ω

Răspuns corect: c).

Explicație: Prevederea pentru șantiere cere maximum 4 Ω pentru rezistența prizei și a căii de protecție până la receptor, în condițiile indicate. O cale de protecție eficientă limitează tensiunile periculoase și permite funcționarea protecției. Trebuie respectată și condiția de deconectare în caz de defect; o valoare sub 4 Ω nu certifică singură întreaga instalație.

112. Prevederile normativului I 7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente:

a) clădirilor prefabricate;
b) minelor și carierelor
c) depozitelor de materiale pirotehnice și explozive

Răspuns corect: a).

Explicație: Clădirile prefabricate intră în domeniul I7 la fel ca alte clădiri, chiar dacă elementele constructive ori o parte a instalației sunt pregătite în fabrică. Minele, carierele și depozitele de materiale explozive au reglementări specifice și sunt excluse din domeniul general al acestui normativ.

113. Marcarea conductorului neutru care asigură simultan și funcția de protecție (PEN) se face

a) cu culoarea bleu pe toată lungimea
b) prin culori verde/galben pe toată lungimea
c) prin culori verde/galben pe toată lungimea și suplimentar marcare cu culoarea bleu la fiecare extremitate

Răspuns corect: c).

Explicație: PEN îndeplinește simultan funcția de protecție și funcția neutrului de lucru. Verde-galben pe lungime indică rolul de protecție, iar marcajul bleu la capete indică și funcția de neutru. Identificarea corectă este importantă deoarece întreruperea PEN poate pune carcasele la un potențial periculos.

114. Marcarea conductorului neutru (N) se face:

a) cu culoarea bleu pe toată lungimea
b) prin culori verde/galben pe toată lungimea
c) cu culoarea bleu la fiecare extremitate

Răspuns corect: a).

Explicație: Regula de identificare pentru neutrul N este culoarea bleu pe întreaga lungime. Se evită astfel confundarea cu fazele și mai ales cu PE. Normativul descrie separat situații particulare de identificare la extremități, dar ele nu modifică răspunsul la regula generală cerută aici.

115. La circuitele electrice de comandă, automatizare, măsurare și semnalizare:

a) se prevăd numai conductoare din aluminiu
b) se prevăd numai conductoare din cupru
c) se prevăd conductoare din aluminiu sau cupru

Răspuns corect: b).

Explicație: I7 indică utilizarea cuprului pentru circuitele de comandă, automatizare, măsurare și semnalizare. La aceste circuite, secțiunile mici și numărul mare de conexiuni fac importantă stabilitatea mecanică și electrică a contactelor. Regula privește categoria de instalații tratată de normativ, nu orice circuit secundar posibil din orice instalație energetică.

116. Conform normativului I-7-2011, protecția de bază reprezintă:

a) protecția împotriva șocurilor electrice în absența defectului
b) protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor indirecte
c) protecția împotriva șocurilor electrice în caz de defect

Răspuns corect: a).

Explicație: Protecția de bază împiedică șocul electric când instalația este în starea sa normală, fără un defect care să electrizeze o carcasă. Exemplele sunt izolația conductorului și carcasa care împiedică accesul la borne. Protecția în caz de defect tratează situația distinctă în care una dintre aceste bariere de bază cedează.

117. Conform normativului I-7-2011, protecția de bază reprezintă:

a) protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor indirecte
b) protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor directe
c) protecția împotriva șocurilor electrice în caz de defect

Răspuns corect: b).

Explicație: Expresia «protecție de bază» corespunde vechii denumiri «protecție împotriva atingerilor directe». Scopul este ca persoana să nu poată atinge părți active periculoase în funcționarea normală. Nu trebuie confundată cu protecția la atingerea unei carcase devenite active prin defect.

118. Conform normativului I-7-2011, o coloană electrică este un circuit electric care:

a) alimentează un tablou de distribuție
b) alimentează un receptor de putere
c) alimentează mai multe surse de iluminat

Răspuns corect: a).

Explicație: Coloana este un circuit de distribuție care alimentează un tablou. De exemplu, cablul dintre tabloul general al casei și tabloul unui etaj este o coloană. Din acel tablou pleacă circuitele terminale pentru prize, iluminat și alte receptoare.

119. Conform normativului I-7-2011, o coloană electrică este un circuit electric care:

a) alimentează mai multe surse de iluminat
b) alimentează un receptor de putere
c) alimentează mai multe tablouri de distribuție.

Răspuns corect: c).

Explicație: Definiția coloanei include alimentarea unuia sau a mai multor tablouri de distribuție. O coloană colectivă poate alimenta mai multe tablouri, fiecare cu plecările sale. Alimentarea directă a unei lămpi sau a unui motor este, în terminologia întrebării, un circuit terminal, nu o coloană.

120. În cazul instalațiilor electrice de joasă tensiune, izolația de bază reprezintă:

a) Izolația care asigură protecția de bază
b) Izolația care asigură protecția de defect
c) izolația maselor

Răspuns corect: a).

Explicație: Izolația de bază împiedică atingerea părții active și asigură protecția de bază. De exemplu, învelișul electroizolant corespunzător al conductorului separă metalul activ de exterior. Dacă această izolație cedează, trebuie să existe măsura de protecție în caz de defect aplicabilă instalației sau aparatului.

121. În cazul instalațiilor electrice de joasă tensiune, izolația de bază reprezintă:

a) Izolația care asigură protecția de defect
b) izolația părților active periculoase
c) izolația maselor

Răspuns corect: b).

Explicație: Izolația de bază se aplică părților active periculoase, adică elementelor care trebuie să transporte energie electrică în funcționare normală. Izolarea unei carcase nu reprezintă prin ea însăși definiția cerută. Important este ce separă izolația și ce funcție de protecție îndeplinește.

122. Curentul de defect este definit în I-7-2011 ca fiind:

a) un curent electric care circulă ca urmare a unei suprasarcini
b) un curent electric care circulă ca urmare a unui defect de izolație.
c) un curent electric care circulă ca urmare a unui scurtcircuit trifazat

Răspuns corect: b).

Explicație: Curentul de defect apare ca urmare a unui defect de izolație, de exemplu când faza atinge carcasa. Suprasarcina poate apărea și cu izolația intactă, prin solicitarea excesivă a receptorului. Scurtcircuitul trifazat este doar o situație particulară de defect, nu întreaga definiție.

123. Conform normativului I-7-2011, protecția în caz de defect reprezintă:

a) o protecție împotriva șocurilor electrice în condiții de defect simplu
b) o protecție împotriva șocurilor electrice în condiții de scurtcircuit
c) protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor directe

Răspuns corect: a).

Explicație: Protecția în caz de defect urmărește siguranța în condițiile unui defect simplu, de exemplu cedarea izolației dintre fază și carcasă. Soluția poate combina PE cu deconectarea automată sau poate utiliza alte măsuri recunoscute, precum izolația dublă. Nu este limitată la scurtcircuite cu curenți foarte mari.

124. Atunci când un echipament nu conține, prin construcție, caracteristici corespunzătoare influențelor externe ale locului (sau amplasamentului):

a) el nu poate fi utilizat în instalația electrică
b) el poate fi totuși utilizat cu condiția ca instalația să fie montată în tub
c) el poate fi totuși utilizat cu condiția să fie prevăzut cu o protecție suplimentară corespunzătoare la realizarea instalației

Răspuns corect: c).

Explicație: Un echipament poate fi folosit dacă o protecție suplimentară adecvată îi asigură comportarea cerută de amplasament, fără să îi afecteze funcționarea. Exemplele sunt o carcasă potrivită pentru apă și praf sau un ecran mecanic. Introducerea conductoarelor în tub nu rezolvă automat toate influențele externe asupra aparatului.

125. Conform normativului I-7-2011, alimentarea de securitate la un consumator este o alimentare prevăzută pentru menținerea în funcțiune a echipamentelor și instalațiilor electrice importante pentru:

a) sănătatea și securitatea persoanelor și animalelor domestice
b) continuarea activității productive a principalelor instalații tehnologice ale consumatorului respectiv
c) continuarea activității productive a instalațiilor tehnologice ale consumatorului respectiv

Răspuns corect: a).

Explicație: Alimentarea de securitate susține funcții importante pentru sănătatea și securitatea persoanelor și animalelor, precum iluminatul de evacuare sau instalațiile de intervenție. Menținerea producției poate justifica o alimentare de rezervă, dar este un obiectiv diferit. Definiția include și alte scopuri de protecție prevăzute prin reglementări, precum evitarea degradării mediului.

126. Pentru instalațiile electrice de iluminat și putere (forță):

a) se prevede întotdeauna tablou electric de distribuție comun
b) se prevăd întotdeauna tablouri electrice de distribuție diferite
c) se prevede tablou electric de distribuție comun, cu unele excepții:

Răspuns corect: c).

Explicație: Iluminatul normal și circuitele de putere pot avea un tablou comun, dacă organizarea și protecțiile sunt corespunzătoare. Cerințele speciale de continuitate, securitate ori destinație pot impune tablouri separate. Un tablou comun nu înseamnă un circuit comun pentru iluminat și prize.

127. În funcție de dispunerea conductorului neutru și a conductorului de protecție rețelele de tip TN se pot realiza în:

a) Schema TN-S
b) Schema TN-C-S-C
c) Schema TN-S-C

Răspuns corect: a).

Explicație: TN-S este una dintre formele recunoscute ale sistemului TN și are PE separat de N. După separarea unui PEN în PE și N, aceștia nu se reunesc în aval. De aceea succesiunile din variantele TN-S-C și TN-C-S-C nu reprezintă soluții admise pentru această revenire la conductor comun.

128. În funcție de dispunerea conductorului neutru și a conductorului de protecție rețelele de tip TN se pot realiza în:

a) Schema TN-C-S-C
b) Schema TN-C
c) Schema TN-S-C

Răspuns corect: b).

Explicație: TN-C folosește un conductor PEN care combină funcția de neutru cu cea de protecție, în condițiile impuse acestui conductor. Celelalte variante propun recombinarea funcțiilor după ce au fost separate, ceea ce nu este permis în aval. Formele uzuale recunoscute sunt TN-C, TN-S și TN-C-S.

129. Rezistența prizei de pământ folosite pentru protecția împotriva șocurilor electrice, atunci când aceasta este comună cu priza de pământ pentru instalația de protecție a clădirii împotriva trăsnetelor, poate fi:

a) cel mult 1 Ω
b) cel mult 4 Ω
c) cel mult 10 Ω

Răspuns corect: a).

Explicație: I7 indică maximum 1 Ω când priza este comună pentru protecția la șoc electric și protecția împotriva trăsnetului. Valoarea redusă contribuie la limitarea ridicării potențialului, dar comportarea la trăsnet depinde și de geometrie, inductanță și echipotențializare. Îndeplinirea pragului de rezistență nu înlocuiește celelalte verificări ale instalației.

130. La bateriile de condensatoare de joasă tensiune fracționabile cu trepte comutabile se prevăd dispozitive de descărcare:

a) manuală
b) automată
c) manuală sau automată

Răspuns corect: b).

Explicație: După deconectare, condensatorul poate păstra energie electrică: E = C × U² / 2. La o baterie comutată în trepte, descărcarea automată reduce tensiunea reziduală între manevre și înaintea accesului. O descărcare care ar depinde de intervenția manuală la fiecare comutare nu este soluția cerută.

131. Condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor de joasă tensiune:

a) nu se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare
b) se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare
c) se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare în anumite situații

Răspuns corect: a).

Explicație: În configurația avută în vedere, condensatorul rămâne conectat direct la receptor și se poate descărca prin impedanța acestuia, de exemplu prin înfășurarea unui motor. De aceea normativul îl exceptează de la dispozitivul special de descărcare. Excepția presupune păstrarea căii de descărcare; tensiunea nu se presupune nulă imediat după deconectare.

132. În rețelele în care funcțiunile de conductor de protecție și de conductor neutru sunt îndeplinite de un singur conductor (PEN)

a) porțiunea comună trebuie să nu se găsească în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual
b) porțiunea comună se poate găsi în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual, dacă rețeaua este de tip TN
c) porțiunea comună se poate găsi în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual, dacă rețeaua este de tip TT

Răspuns corect: a).

Explicație: Porțiunea cu PEN trebuie să fie înaintea DDR. În aval, N și PE se separă: prin DDR trec conductoarele active, inclusiv N, iar PE își păstrează continuitatea și rămâne în afara măsurării curentului de lucru. Un PEN în aval ar amesteca funcțiile de lucru și protecție și ar compromite configurația necesară protecției diferențiale.

133. Secțiunea conductorului PEN trebuie să fie cel puțin egală cu

a) 10 mm² Cu sau Al
b) 6 mm² Cu sau 10 mm² Al
c) 10 mm² Cu sau 16 mm² Al

Răspuns corect: c).

Explicație: PEN trebuie să aibă minimum 10 mm² Cu sau 16 mm² Al. Pragurile sunt impuse și din considerente mecanice: pierderea PEN are consecințe mai grave decât pierderea unui neutru simplu, deoarece se pierde și referința de protecție a carcaselor. Respectarea secțiunii nu autorizează utilizarea PEN acolo unde schema îl interzice.

134. Atunci când secțiunea conductorului neutru este cel puțin egală sau echivalentă cu a conductorului de fază,

a) nu este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă rețeaua este de tip TN
b) este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă rețeaua este de tip TT
c) nu este cazul să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă rețeaua este de tip IT

Răspuns corect: a).

Explicație: În regula pentru rețele TN și TT, un neutru cu secțiune cel puțin egală cu faza nu necesită o protecție separată la supracurent. Condițiile de încărcare trebuie însă verificate, inclusiv armonicile care se pot însuma în neutru. Rețeaua IT are prevederi distincte; de aceea varianta c nu exprimă regula generală corectă.

135. Într-o rețea de tip TN, atunci când secțiunea conductorului neutru este mai mica decât cea a conductoarelor de fază,

a) este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare secțiunii conductorului de fază.
b) este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare secțiunii acestui conductor.
c) nu este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru

Răspuns corect: b).

Explicație: Un neutru mai subțire are un curent admisibil mai mic și trebuie protejat corespunzător propriei secțiuni. Reglarea după secțiunea mai mare a fazei l-ar putea lăsa să se supraîncălzească. Normativul admite exceptări numai dacă sunt îndeplinite simultan condițiile de protecție la scurtcircuit și de limitare a curentului posibil prin N.

136. Protecția de supracurent prevăzută pe conductorul neutru trebuie să producă deconectarea

a) conductoarelor active
b) conductorului neutru, numai dacă este o rețea IT
c) conductorului neutru, numai dacă este o rețea TT

Răspuns corect: a).

Explicație: Protecția neutrului trebuie să întrerupă alimentarea circuitului, nu să rupă numai întoarcerea pe N. Într-o rețea trifazată cu sarcini monofazate dezechilibrate, întreruperea exclusivă a neutrului poate produce deplasarea punctului neutru și supratensiuni pe unele receptoare. Conductorul PEN rămâne o excepție esențială: el nu se deconectează.

137. Instalarea prizelor în depozitele cu materiale combustibile categoria BE2

a) nu se admite
b) se admite
c) se admite condiționat

Răspuns corect: c).

Explicație: I7 permite prize în aceste depozite dacă sunt prevăzute cu protecție diferențială de cel mult 30 mA și sunt amplasate la minimum 1 m de materialele combustibile. Condițiile reduc riscul ca un defect sau o încălzire locală să inițieze incendiul. Se respectă și cerințele generale pentru echipamentele din mediul respectiv.

138. Conform prevederilor I 7 - 2011, alegerea secțiunii conductoarelor și barelor din interiorul unui tablou este responsabilitatea

a) proiectantului instalației electrice
b) producătorului
c) verificatorului de proiect

Răspuns corect: b).

Explicație: Producătorul tabloului răspunde de dimensionarea legăturilor și barelor interioare, deoarece cunoaște configurația ansamblului, răcirea, aparatele și solicitările mecanice. Proiectantul instalației stabilește cerințele circuitelor și curenții necesari. Cel care asamblează efectiv tabloul trebuie să își asume responsabilitățile aferente ansamblului realizat.

139. Dacă de la orice punct al unei instalații funcțiile de conductor neutru (N) și de conductor de protecție (PE) sunt asigurate prin conductoare separate

a) este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalației legată la pământ
b) este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalației legată la pământ, în anumite situații
c) nu este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalației legată la pământ

Răspuns corect: c).

Explicație: După separarea PE de N, reunirea lor în aval ar trimite o parte din curentul normal pe conductoarele de protecție și pe părți metalice legate la pământ. Pot apărea diferențe de potențial și funcționări incorecte ale DDR. Regula privește porțiunea de după punctul de separare, nu legătura neutrului sursei la pământ.

140. Dacă de la orice punct al unei instalații funcțiile de conductor neutru (N) și de conductor de protecție (PE) sunt asigurate prin conductoare separate,

a) Se prevede bornă sau bară comune pentru conductoarele de neutru și respectiv conductoarele de protecție.
b) Se prevăd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru și respectiv conductoarele de protecție.
c) Se prevăd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru și respectiv conductoarele de protecție, în anumite situații

Răspuns corect: b).

Explicație: Bara N și bara PE au funcții distincte după separare. N conduce curentul de lucru și trebuie separat de părțile legate la pământ în acea porțiune, iar PE leagă carcasele și conductoarele de protecție. O bară comună ar reface conexiunea N–PE pe care norma o interzice în aval.

141. Izolația dublă este

a) izolație realizată prin utilizarea împreună a unei izolații de bază și a unei izolații suplimentare
b) izolația părților active periculoase care asigură un grad de protecție împotriva șocurilor electrice, echivalent celui unei izolații duble
c) izolația independentă prevăzută suplimentar față de izolația de bază, pentru protecție în caz de defect.

Răspuns corect: a).

Explicație: Izolația dublă combină izolația de bază cu o izolație suplimentară independentă. Dacă prima cedează, a doua menține protecția în condițiile prevăzute pentru echipament. «Dublă» descrie două funcții de izolare coordonate, nu simplul fapt că un cablu are două straturi vizibile de material plastic.

142. Izolația întărită este

a) izolație realizată prin utilizarea împreună a unei izolații de bază și a unei izolații suplimentare
b) izolația părților active periculoase care asigură un grad de protecție împotriva șocurilor electrice, echivalent celui unei izolații duble
c) izolația independentă prevăzută suplimentar față de izolația de bază, pentru protecție în caz de defect.

Răspuns corect: b).

Explicație: Izolația întărită asigură un nivel de protecție echivalent izolației duble. Ea nu trebuie să fie formată din două straturi separate și identificabile ca izolație de bază și suplimentară. Echivalența este stabilită prin caracteristicile constructive și încercările prevăzute de standardul echipamentului.

143. Utilizarea dispozitivelor de curent diferențial rezidual DDR reprezintă:

a) o măsură tehnică de protecție pentru protecția de bază
b) o măsură tehnică principală de protecție pentru protecția de defect
c) o măsură tehnică suplimentară

Răspuns corect: c).

Explicație: În clasificarea măsurilor din I7 la care trimite întrebarea, utilizarea DDR este o măsură tehnică suplimentară. Dispozitivul compară curenții din conductoarele active și deconectează la un curent rezidual suficient. El nu înlocuiește izolația de bază, conductorul PE sau celelalte elemente ale protecției.

Această clasificare nu înseamnă că DDR ar fi opțional sau lipsit de rol principal în deconectarea efectivă: în scheme precum TT, el poate fi dispozitivul esențial pentru întreruperea automată la defect. Întrebarea cere categoria folosită de normativ.

144. În cazul unei clădiri alimentate dintr-un post de transformare, între priza de pământ a clădirii și priza de pământ a postului de transformare trebuie să fie o distanță de:

a) cel mult 1000 m
b) cel puțin 20 m
c) cel puțin 40 m

Răspuns corect: b).

Explicație: Prevederea indică minimum 20 m pentru separarea celor două prize. Un curent de defect în priza postului ridică potențialul solului din jur, iar o priză apropiată poate prelua o parte din această ridicare. Distanța cerută urmărește separarea zonelor de influență în condițiile normei; independența reală depinde și de sol și geometrie.

145. În cazul unei clădiri alimentate dintr-un post de transformare:

a) se prevăd întotdeauna prize de pământ separate, la clădire și la postul de transformare
b) în anumite situații se prevede o priză de pământ comună cu rezistență de cel mult 1 Ω.
c) în anumite situații se prevede o priză de pământ comună cu rezistență de cel mult 4 Ω.

Răspuns corect: b).

Explicație: Când nu se poate respecta distanța de separare prevăzută, I7 cere o priză comună de cel mult 1 Ω. Interconectarea reduce diferențele de potențial dintre instalațiile apropiate. Rezistența mică este doar una dintre condiții; trebuie controlate și tensiunile de atingere și de pas și solicitările la defect.

146. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite

a) pentru cabluri cu izolație din PVC
b) pentru toate tuburile și plintele din materiale plastice
c) pentru cabluri cu întârziere la propagarea flăcării

Răspuns urmărit de întrebare: c).

Explicație: Varianta c) este cea vizată de grilă: întârzierea propagării flăcării limitează extinderea incendiului de-a lungul cablului. Mențiunea „PVC” nu demonstrează singură această performanță. Totuși, textul I7 citat cere cabluri rezistente la foc și cu întârziere la propagarea flăcării, împreună cu respectarea condițiilor de montaj. Proprietatea izolată din varianta c) nu reproduce întreaga cerință.

147. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite

a) pentru toate tuburile și plintele din materiale plastice
b) pentru cabluri rezistente la foc
c) pentru cabluri cu izolație din PVC

Răspuns urmărit de întrebare: b).

Explicație: Rezistența la foc înseamnă menținerea funcționării circuitului o durată specificată în condiții de incendiu, ceea ce explică alegerea b). Aceasta diferă de întârzierea propagării flăcării, care limitează extinderea arderii. Prevederea I7 citată le menționează împreună: cabluri rezistente la foc și cu întârziere la propagarea flăcării. Varianta b) exprimă numai o parte a cerinței și nu înlătură celelalte condiții de instalare.

148. Prizele cu tensiunea de 230 V care se montează într-o instalație electrică trebuie să fie întotdeauna:

a) în construcție capsulată
b) cu contact de protecție
c) în execuție sub tencuială

Răspuns corect: b).

Explicație: Contactul de protecție permite conectarea PE la carcasa unui receptor de clasa I. Dacă apare un defect, această legătură participă la protecția prin deconectare automată. Gradul de capsulare și montarea aparentă ori îngropată se aleg după mediu; acestea nu înlocuiesc contactul de protecție.

149. Conform I7/2011, conductor de protecție (PE)

a) este un conductor prevăzut în liniile aeriene de joasă tensiune pentru protecția împotriva loviturilor de trăsnet
b) este un conductor prevăzut în scopuri de securitate, de exemplu protecția împotriva șocurilor electrice.
c) nu există conductor de protecție în instalațiile de joasă tensiune

Răspuns corect: b).

Explicație: PE este conductorul destinat securității, în special protecției împotriva șocurilor electrice. Într-o instalație obișnuită, el conectează carcasele la sistemul de protecție și poate conduce curentul de defect. Nu este conductorul neutru de lucru și nici definiția unui conductor de protecție împotriva trăsnetului de pe o linie aeriană.

150. Separarea de protecție – este o separare între două circuite electrice prin intermediul:

a) unei izolații de bază
b) unei protecții electrice printr-un ecran
c) unei izolații duble

Răspuns corect: c).

Explicație: Izolația dublă poate asigura separarea de protecție dintre două circuite. O izolație de bază, singură, asigură doar separare simplă. Varianta cu ecran este completă numai când acesta este asociat cu izolația de bază în condițiile prescrise; simpla menționare a unui ecran nu exprimă întreaga soluție.

151. Separarea de protecție – este o separare între două circuite electrice prin intermediul:

a) unei izolații întărite
b) unei protecții electrice printr-un ecran
c) unei izolații de bază

Răspuns corect: a).

Explicație: Izolația întărită asigură un nivel de protecție echivalent cu cel al izolației duble și poate realiza separarea de protecție între circuite. Izolația de bază singură asigură numai separarea simplă; un ecran singur, fără izolațiile și legăturile de protecție necesare, nu îndeplinește definiția separării de protecție.

152. Legarea la pământ reprezintă realizarea unei legături electrice

a) numai între un punct dat al unui echipament și un pământ local.
b) numai între un punct dat al unei rețele și un pământ local.
c) între un punct dat al unei rețele sau al unui echipament și un pământ local.

Răspuns corect: c).

Explicație: Legarea la pământ realizează o conexiune electrică între un punct al unei rețele sau al unui echipament și pământul local. Poate avea rol de protecție, de funcționare ori ambele; definiția nu se limitează numai la echipamente sau numai la rețele.

153. Conductoarele, barele, tuburile etc.

a) nu se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații
b) se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații cu îndeplinirea unor condiții
c) se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații, fără alte condiții, dacă sunt în montaj aparent.

Răspuns corect: b).

Explicație: Traseele comune sunt admise dacă sunt respectate condițiile de amplasare, distanțele de separare și măsurile de protecție față de celelalte instalații. Apa, căldura, gazele sau intervențiile mecanice asupra instalațiilor vecine pot deteriora izolația ori pot amplifica efectele unui defect electric; montajul aparent nu elimină aceste riscuri.

154. În România tensiunea nominala de joasă tensiune asigurată de rețeaua de distribuție publică

a) este monofazată 230 V și trifazată 400/230 V, în sistem TN-S
b) este monofazată 400 V și trifazată 690 V, în sistem TN-C
c) este monofazată 230 V și trifazată 400/230 V, în sistem TN-C

Răspuns corect: c).

Explicație: În contextul normativ al întrebării, rețeaua publică de joasă tensiune este caracterizată prin 230 V între fază și neutru și 400 V între faze, în sistem TN-C. Pentru un sistem trifazat simetric, U între faze = √3 × U fază–neutru, astfel că √3 × 230 V ≈ 400 V.

Mențiunea TN-C privește rețeaua de distribuție descrisă în enunț. Nu înseamnă că toate circuitele interioare ale clădirii se execută TN-C; după separarea PEN, distribuția poate continua în TN-S, cu PE și N distincte.

155. Utilizarea conductelor metalice pentru gaze și/sau lichide inflamabile drept conductoare de protecție:

a) este recomandată
b) este permisă condiționat
c) nu este permisă

Răspuns corect: c).

Explicație: Conductele pentru gaze sau lichide inflamabile nu pot fi folosite drept conductoare de protecție. Continuitatea lor electrică nu este garantată ca la un PE dedicat, iar curenții de defect și arcurile la îmbinări pot crea pericol de incendiu sau explozie. Legarea lor la echipotențializare, atunci când este cerută, este o măsură diferită de utilizarea conductei ca PE.

156. Dacă instalațiile electrice sunt în distribuție prefabricată în învelișuri metalice (cutii, carcase), aceste învelișuri

a) pot fi utilizate drept conductoare de protecție, în anumite condiții
b) nu pot fi utilizate drept conductoare de protecție
c) pot fi utilizate întotdeauna drept conductoare de protecție

Răspuns corect: a).

Explicație: Învelișurile metalice ale distribuțiilor prefabricate pot avea și rol de conductor de protecție dacă sunt îndeplinite condițiile normative privind continuitatea electrică și posibilitatea racordării conductoarelor de protecție. Ansamblul trebuie să suporte curentul de defect și solicitările prevăzute; simplul fapt că o carcasă este metalică nu este suficient.

157. Utilizarea unei singure culori pentru toate conductoarele de fază ale unui circuit

a) este interzisă
b) este permisă, cu marcarea corespunzătoare la cele două extremități
c) este permisă dacă nu se folosește una dintre culorile verde sau galben

Răspuns corect: b).

Explicație: Conductoarele de fază pot avea aceeași culoare dacă sunt identificate corespunzător la ambele extremități, de exemplu prin marcaje L1, L2 și L3. Identificarea trebuie să permită racordarea și verificarea corectă a fazelor. Se respectă în continuare regulile privind culorile rezervate conductoarelor de protecție și neutrului; evitarea numai a două culori, fără marcaje, nu rezolvă identificarea.

158. Tipurile de rețele în funcție de modul de legare la pământ pentru tensiune alternativă sunt:

a) TI, TT și IT.
b) TN, TI și IT.
c) TN, TT și IT.

Răspuns corect: c).

Explicație: Tipurile de rețele de curent alternativ după legarea la pământ sunt TN, TT și IT. Prima literă descrie relația sursei cu pământul, iar a doua relația maselor echipamentelor cu pământul sau cu punctul legat la pământ al sursei. TI nu este unul dintre tipurile definite de această clasificare.

159. Într-o rețea TN, punerea la masă a unei faze

a) nu conduce la apariția unui curent de defect
b) conduce la apariția unui curent de defect
c) conduce la apariția unui curent de defect trecător

Răspuns corect: b).

Explicație: Într-o rețea TN, masele sunt legate prin PE sau PEN la punctul sursei legat la pământ. Un defect fază–masă închide o buclă de curent prin aceste conductoare, iar curentul de defect este aproximativ Id = U₀ / Zs, unde Zs este impedanța buclei. Acesta nu este în mod necesar un simplu impuls trecător: persistă până la întreruperea alimentării sau dispariția defectului.

160. In toate rețelele TN, atunci când există un conductor PE sau PEN, acestea, când fac parte din componența tablourilor de distribuție

a) trebuie legate la pământ numai dacă rezistența de dispersie a rețelei de legare la pământ este < 4 Ω
b) pot fi sau nu legate la pământ
c) trebuie legate la pământ obligatoriu

Răspuns corect: c).

Explicație: PE sau PEN din componența tablourilor de distribuție ale rețelelor TN trebuie legate la pământ conform prevederii normative. Aceste legături contribuie la controlul potențialului sistemului de protecție. Ele nu înlocuiesc continuitatea conductorului PE/PEN și nici verificarea condițiilor de întrerupere automată la defect.

161. Pe circuitele de alimentare ale dispozitivelor de stingere a incendiilor.

a) se recomandă să se prevadă protecția la suprasarcină
b) se recomandă să nu se prevadă protecția la suprasarcină
c) este obligatoriu să se prevadă protecția la suprasarcină

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru circuitele la care întreruperea alimentării ar crea un pericol mai mare, inclusiv alimentarea dispozitivelor de stingere a incendiilor, normativul recomandă omiterea protecției la suprasarcină care ar opri funcționarea. Suprasarcina trebuie semnalizată potrivit prevederilor aplicabile, astfel încât intervenția să fie posibilă fără pierderea nejustificată a funcției de securitate.

162. Pe circuitele de alimentare ale dispozitivelor de stingere a incendiilor

a) se permite renunțarea la protecția la scurtcircuit
b) este obligatoriu să se prevadă protecția la scurtcircuit
c) în norme nu sunt prevederi speciale pentru protecția la scurtcircuit a circuitelor de acest tip

Răspuns corect, în condițiile excepției normative: a).

Explicație: I7 permite omiterea protecției la scurtcircuit în anumite circuite pentru care deconectarea poate produce un pericol, trimițând la exemplele care includ dispozitivele de stingere a incendiilor. Excepția este condiționată de realizarea circuitului astfel încât riscul de scurtcircuit să fie redus la minimum și de amplasarea sa departe de materiale combustibile.

Răspunsul nu autorizează eliminarea generală a protecțiilor oricărei pompe de incendiu. La proiectarea unei instalații concrete trebuie verificate împreună excepția, cerințele specifice instalației de stingere și condițiile echipamentelor alimentate.

163. Atunci când un dispozitiv de protecție trebuie să deconecteze toate conductoarele active din circuitul corespondent

a) conductorul neutru trebuie să fie deconectat înaintea conductoarelor de fază
b) conductorul neutru trebuie să fie deconectat simultan cu conductoarele de fază
c) conductorul neutru trebuie să nu fie deconectat înaintea conductoarelor de fază

Răspuns corect: c).

Explicație: Neutrul nu trebuie întrerupt înaintea fazelor; poate fi deconectat simultan cu acestea sau după ele. La reconectare, neutrul trebuie stabilit înaintea fazelor sau simultan. Într-un circuit trifazat dezechilibrat, dispariția neutrului în timp ce fazele rămân alimentate poate deplasa punctul neutru al sarcinii și poate produce supratensiuni pe receptoare.

164. În instalațiile electrice ale construcțiilor se utilizează oțelul sub formă de

a) conductoare neizolate rigide (bare)
b) conductoare izolate
c) conductoare neizolate

Răspuns urmărit de întrebare: a).

Explicație: Normativul precizează utilizarea oțelului sub formă de conductoare neizolate rigide, adică bare, în instalațiile la care se referă întrebarea. Rezistivitatea mai mare decât a cuprului și aluminiului și particularitățile mecanice justifică utilizări specifice, inclusiv în instalațiile de protecție și de legare la pământ.

Varianta c) este prea generală și include logic și barele neizolate din a). Prin urmare, variantele nu sunt complet exclusive; a) reproduce forma de utilizare precizată de normativ și este răspunsul vizat de grilă.

165. Tuburile și țevile metalice

a) nu se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile.
b) se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile, condiționat.
c) se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile

Răspuns corect: c).

Explicație: Prevederea pentru tuburile și țevile metalice permite montarea lor direct pe elemente de construcție combustibile. Învelișul metalic oferă o separare mecanică și termică față de suport; rămân aplicabile cerințele generale de dimensionare, protecție la defect și alegere a sistemului de pozare. Permisiunea nu se extinde automat la tuburile din materiale combustibile.

166. Dozele de derivație se instalează

a) numai pe suprafețele verticale ale elementelor de construcții
b) cu prioritate pe suprafețele verticale ale elementelor de construcții
c) pe sau în pardoseală, indiferent de tipul dozei

Răspuns corect: b).

Explicație: Dozele de derivație se amplasează cu prioritate pe suprafețe verticale, unde sunt mai puțin expuse acumulării apei și solicitărilor mecanice specifice pardoselilor. Montarea pe sau în pardoseală este posibilă numai cu doze destinate și adecvate acelei utilizări; de aceea nu este corectă nici interdicția absolută a altor poziții, nici folosirea oricărui tip de doză în pardoseală.

167. La consumatorii alimentați din surse proprii de energie electrică, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determină pe bază de calcul

a) verificându-se satisfacerea condiției de cădere de tensiune admisă
b) dar nu se va depăși 20% din puterea instalată a sursei
c) dar nu se va depăși 10% din puterea instalată a sursei

Răspuns corect: a).

Explicație: La alimentarea din surse proprii, puterea motorului care poate porni direct se stabilește prin calculul căderii de tensiune la pornire. Curentul de pornire și impedanța internă a sursei determină scăderea tensiunii, aproximativ ΔU proporțional cu Ip × Z_sursă. Un procent fix de 10% sau 20% nu poate descrie toate generatoarele, motoarele și condițiile de pornire.

168. În fiecare instalație la nivelul tabloului general trebuie prevăzută

a) o bornă / bară principală de legare la pământ, numai atunci când rețeaua de distribuție este TN-C
b) o bornă / bară principală de legare la pământ
c) o bornă / bară principală de legare la pământ, numai în cazul în care alimentarea receptoarelor se face în sistem TN-S

Răspuns corect: b).

Explicație: Fiecare instalație trebuie să aibă o bornă sau bară principală de legare la pământ la nivelul tabloului general. Aceasta constituie punctul principal de conectare a conductoarelor de legare la pământ, de protecție și de echipotențializare, potrivit configurației instalației. Cerința nu este limitată la un singur tip de rețea TN.

169. Circuitele iluminatului normal

a) trebuie să fie distincte de circuitele de prize.
b) poate fi un circuit comun pentru iluminat normal și prize dacă puterea totală instalată pe circuit nu depășește 2 kW
c) poate fi un circuit comun pentru iluminat normal și prize dacă puterea totală instalată pe circuit nu depășește3 kW pe un circuit monofazat și 8 kW pe un circuit trifazat

Răspuns corect: a).

Explicație: Circuitele de iluminat normal trebuie separate de circuitele de prize. Separarea permite dimensionarea și protecția fiecăruia în funcție de sarcină și limitează consecințele unui defect la un aparat conectat la priză asupra iluminatului. Pragurile de putere propuse în b) și c) nu constituie excepții de la această regulă.

170. Rezistența prizei de pământ a unei clădiri, atunci când este folosită numai pentru protecția împotriva șocurilor electrice, trebuie să fie cel mult

a) 10 Ω
b) 1 Ω
c) 4 Ω

Răspuns corect: c).

Explicație: Pentru priza de pământ a clădirii folosită numai la protecția împotriva șocurilor electrice, prevederea citată stabilește o rezistență de cel mult 4 Ω. O rezistență mică limitează creșterea potențialului la trecerea curentului de defect, conform U = R × I.

Valoarea de 4 Ω nu dovedește singură că protecția este eficientă. Trebuie îndeplinite și condițiile de deconectare specifice rețelei și dispozitivelor de protecție; de exemplu, în TT cu DDR se verifică relația dintre rezistența de legare la pământ, curentul diferențial nominal și tensiunea de atingere admisă.

171. Atunci când între priza de pământ a clădirii și priza de pământ a postului de transformare (ce alimentează clădirea) este o distanță mai mică decât cea prevăzută de norme, se prevede o priză de pământ comună cu rezistență de cel mult

a) 10 Ω
b) 1 Ω.
c) 4 Ω

Răspuns corect: b).

Explicație: Dacă distanța necesară separării prizelor clădirii și postului de transformare nu poate fi respectată, normativul prevede o priză comună cu rezistența de cel mult 1 Ω. Prizele prea apropiate se influențează electric prin sol; interconectarea controlată și rezistența redusă urmăresc limitarea diferențelor de potențial și a creșterii potențialului ansamblului.

172. Rețeaua electrică a operatorului de transport/distribuție

a) constituie două surse de alimentare pentru locul de consum respectiv, dacă acesta este racordat printr-un post de transformare alimentat din două stații de transformare, echipat cu două transformatoare și instalație de AAR
b) constituie două surse de alimentare pentru locul de consum respectiv, dacă acesta este racordat printr-un post de transformare echipat cu două transformatoare și instalație de AAR
c) constituie o singură sursă de alimentare (SEN) pentru locul de consum respectiv, indiferent de numărul de instalații electrice prin care este racordat

Răspuns corect: c).

Explicație: În clasificarea cerută pentru alimentările de securitate, rețeaua operatorului reprezintă o singură sursă, SEN, indiferent de numărul racordurilor. Două transformatoare, două stații sau un automat de anclanșare a rezervei pot îmbunătăți continuitatea, dar rămân dependente de aceeași sursă de sistem; nu constituie prin ele însele o sursă autonomă suplimentară.

173. Pe un circuit care alimentează mai multe receptoare electrice de putere de aceeași natură și destinație

a) nu se prevede protecție comună la scurtcircuit
b) nu se prevede protecție comună la suprasarcină
c) se prevede protecție la suprasarcină dacă puterea totală instalată a acestor receptoare depășește 16 kW

Răspuns urmărit de întrebare: b).

Explicație: Protecția comună la suprasarcină nu asigură protecția fiecărui receptor din grup: unul poate fi supraîncărcat în timp ce curentul total rămâne sub pragul protecției comune. Receptoarele care necesită protecție la suprasarcină trebuie protejate individual, în condițiile normativului; o protecție comună la scurtcircuit poate fi prevăzută pentru circuit.

Formularea se referă la protecția receptoarelor grupate. Ea nu trebuie interpretată ca o interdicție generală de a proteja la suprasarcină conductoarele circuitului de alimentare comun.

174. Rețeaua generală a conductoarelor principale de legare la pământ de protecție din instalațiile electrice pentru șantiere de construcții și de demolare

a) se realizează buclat în toate cazurile în care acest lucru este posibil
b) se realizează buclat în toate cazurile
c) se realizează radial, pentru reducerea consumului de materiale

Răspuns corect: a).

Explicație: Rețeaua principală de protecție a șantierului se realizează buclat ori de câte ori configurația permite. Bucla oferă căi alternative de continuitate a legăturii de protecție și reduce efectele întreruperii accidentale a unui tronson. Norma admite că unele amplasamente impun o configurație ramificată, cu măsurile suplimentare prevăzute pentru aceasta.

175. Rețeaua generală de protecție din instalațiile electrice pentru șantiere de construcții și de demolare, care se execută ramificat, se leagă la toate capetele de linie și la punctele de ramificație la câte o priză de pământ fixă de

a) 1 Ω.
b) 4 Ω.
c) 10 Ω.

Răspuns corect: c).

Explicație: Pentru rețeaua de protecție ramificată a șantierului, la capetele de linie și la punctele de ramificație se prevăd prize fixe de 10 Ω, conform cerinței din întrebare. Aceste legări multiple contribuie la menținerea potențialelor și continuității protecției. Limita pentru fiecare astfel de priză nu se confundă cu limita de 4 Ω prevăzută pentru ansamblul rețelei generale de protecție.

176. Protecția motoarelor trifazate la suprasarcină se realizează cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care monitorizează toate cele trei faze, reglat la

a) cel mult 0,8 din valoarea curentului nominal al motorului
b) cel mult valoarea curentului nominal al motorului
c) cel mult 0,9 din valoarea curentului nominal al motorului

Răspuns corect: b).

Explicație: Dispozitivul temporizat de protecție la suprasarcină al motorului trifazat se reglează la cel mult curentul nominal al motorului și monitorizează toate cele trei faze. Încălzirea înfășurărilor depinde de pierderile I²R; reglarea prea sus ar permite o suprasarcină termică persistentă. Temporizarea permite trecerea curentului de pornire fără o declanșare nejustificată.

177. Dispozitivul de protecție la suprasarcină a motoarelor trifazate va acționa în 2 ore sau mai puțin la o valoare

a) egală cu a curentului reglat
b) de 1,05 ori curentul reglat
c) de 1,20 ori curentul reglat

Răspuns corect: c).

Explicație: Cerința citată impune declanșarea în cel mult două ore la 1,20 × Ireglat. Pragul verifică reacția la o suprasarcină persistentă: o creștere a curentului cu 20% produce, la aceeași rezistență, pierderi Joule de 1,20² = 1,44 ori mai mari. Timpul efectiv de declanșare depinde de caracteristica dispozitivului și de starea termică.

178. Dispozitivul de protecție la suprasarcină a motoarelor trifazate nu va acționa într-un interval de 2 ore la o valoare

a) de 1,05 ori curentul reglat
b) de 1,25 ori curentul reglat
c) de 1,20 ori curentul reglat

Răspuns corect: a).

Explicație: La 1,05 × Ireglat, dispozitivul nu trebuie să declanșeze într-un interval de două ore, în condițiile de verificare prevăzute. Această toleranță evită opriri nejustificate la variații mici de sarcină. Ea se corelează cu cerința distinctă de declanșare la 1,20 × Ireglat și nu înseamnă că motorul poate funcționa nelimitat în orice condiții de suprasarcină.

179. În instalațiile electrice ale consumatorilor, pentru îmbunătățirea factorului de putere, se utilizează

a) condensatoarele derivație
b) condensatoarele serie fixe
c) condensatoarele serie reglabile în trepte

Răspuns corect: a).

Explicație: Pentru compensarea puterii reactive inductive se conectează condensatoare în derivație, adică în paralel cu instalația sau receptorul. Puterea reactivă capacitivă compensează parțial cererea inductivă și reduce curentul absorbit din amonte pentru aceeași putere activă. În regim trifazat sinusoidal echilibrat, I = P / (√3 × U × cos φ), astfel că un cos φ mai mare conduce la un curent mai mic.

180. Compensarea locală (individuală) a energiei reactive consumate se prevede

a) numai pentru receptoare inductive cu consum mare de putere reactivă și cu funcționare continuă
b) numai pentru receptoare de putere foarte mică, dar aflate în număr foarte mare
c) pentru receptoare inductive cu consum mare de putere reactivă și cu funcționare continuă și pentru cele de putere foarte mică, dar aflate în număr foarte mare

Răspuns corect: c).

Explicație: Compensarea individuală este prevăzută atât pentru receptoare inductive cu cerere mare de putere reactivă și funcționare continuă, cât și pentru receptoare foarte mici, dar numeroase. În primul caz se reduce un consum reactiv important concentrat; în al doilea, suma multor consumuri mici devine semnificativă. Montarea compensării lângă receptor reduce circulația curentului reactiv pe conductoarele din amonte.

181. Dacă circuitul unei baterii de condensatoare se protejează cu întreruptor automat (disjunctor) acesta se reglează pentru protecție la suprasarcină la

a) curentul nominal al bateriei;
b) 1,5 ori curentul nominal al bateriei;
c) 1,2 ori curentul nominal al bateriei;

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru bateria de condensatoare din enunț, reglajul protecției la suprasarcină cu întreruptor automat este 1,5 × In. Curentul condensatoarelor este sensibil la tensiune, la toleranța capacității și la armonici: pentru o componentă sinusoidală, IC = 2π × f × C × U. IC reprezintă intensitatea curentului electric care circulă prin condensator, exprimată în amperi (A);  f reprezintă frecvența tensiunii alternative, exprimată în hertzi (Hz); C reprezintă capacitatea electrică a condensatorului, exprimată în farazi (F); iar U reprezintă valoarea efectivă a tensiunii alternative aplicate condensatorului, exprimată în volți (V). Pragul normativ ține seama de aceste solicitări și trebuie corelat cu dimensionarea circuitului și cu echipamentul utilizat.

182. Conductorul neutru (N):

a) este un conductor conectat electric la punctul neutru al sursei și care poate contribui la distribuția energiei electrice
b) este un conductor conectat electric la punctul neutru al sursei și care contribuie la protecția contra atingerilor indirecte
c) este un conductor conectat electric la punctul neutru al sursei și care contribuie la distribuția energiei electrice și la protecția contra atingerilor indirecte

Răspuns corect: a).

Explicație: Conductorul N este conectat la punctul neutru al sursei și poate transporta curentul de funcționare, contribuind la distribuția energiei. El nu are, prin definiție, funcția de conductor de protecție. Îndeplinirea simultană a funcției de neutru și de protecție caracterizează conductorul PEN, nu conductorul N.

183. Protecția de bază (protecția împotriva atingerilor directe) se realizează

a) numai prin măsuri administrative
b) prin măsuri tehnice și organizatorice
c) numai prin măsuri tehnice

Răspuns corect: b).

Explicație: În clasificarea I7, protecția de bază se realizează prin măsuri tehnice și organizatorice. Măsurile tehnice, precum izolarea sau carcasele, împiedică atingerea părților active, iar măsurile organizatorice stabilesc condițiile de lucru și acces. Eliminarea uneia dintre categorii din definiția generală ar face răspunsul incomplet.

184. Curentul admisibil este

a) valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanență un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim permanent, în condiții date, să fie superioară valorii specificate
b) valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim de scurtcircuit să fie superioară valorii specificate.
c) valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanență un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în condițiile unei puneri la pământ, să fie superioară valorii specificate.

Răspuns corect: a).

Explicație: Curentul admisibil este limita curentului care poate circula permanent fără depășirea temperaturii specificate, în condițiile date. El rezultă din echilibrul dintre căldura produsă, în principal prin pierderi I²R, și căldura disipată către mediu. Solicitările de scurtcircuit se verifică separat, deoarece au amplitudine mare și durată limitată.

185. Curent nominal este un

a) curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcționarea în regim de defect simplu un timp limitat
b) curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcționarea în regim de scurtcircuit un timp limitat
c) curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcționarea normală pe timp nelimitat

Răspuns corect: c).

Explicație: Curentul nominal este valoarea atribuită pentru funcționarea normală continuă, în condițiile specificate. Nu reprezintă curentul momentan măsurat și nici curentul suportat un timp limitat la defect sau la scurtcircuit. Aceste regimuri au caracteristici și verificări proprii, diferite de regimul nominal.

186. Părțile conductoare străine

a) pot fi utilizate drept conductoare PEN în tensiune alternativă
b) pot fi utilizate, în anumite condiții, drept conductoare PEN în tensiune alternativă
c) nu trebuie utilizate drept conductoare PEN în tensiune alternativă

Răspuns corect: c).

Explicație: Părțile conductoare străine instalației electrice nu trebuie utilizate ca PEN în curent alternativ. PEN trebuie să îndeplinească simultan cerințele unui conductor de neutru și de protecție, inclusiv continuitatea și secțiunea minimă. Întreruperea sau demontarea unei conducte ori a unei piese structurale folosite impropriu în acest rol ar putea aduce masele la o tensiune periculoasă.

187. Priza de pământ independentă este o priză de pământ

a) care nu face parte dintr-o instalație de legare la pământ
b) suficient de îndepărtată de alte prize de pământ pentru ca potențialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenții electrici între pământ și alte prize de pământ.
c) care nu face parte dintr-o rețea de prize de pământ

Răspuns corect: b).

Explicație: Independența unei prize de pământ se referă la influența electrică a celorlalte prize prin sol. Ea trebuie să fie suficient de îndepărtată încât curenții celorlalte instalații de legare la pământ să nu-i modifice sensibil potențialul. Absența unui conductor de interconectare nu este suficientă pentru a demonstra independența.

188. Pentru realizarea prizelor de pământ se recomandă electrozi din

a) bare rotunde, țevi sau profil cruce
b) conductele metalice pentru lichide inflamabile sau gaze
c) obiectele metalice cufundate în apă

Răspuns corect: a).

Explicație: Barele rotunde, țevile și profilele în cruce sunt forme de electrozi recomandate pentru realizarea prizelor de pământ. Materialul, dimensiunile, protecția la coroziune și contactul cu solul trebuie alese corespunzător. Conductele de gaze sau lichide inflamabile nu sunt electrozi de protecție acceptabili, iar simpla scufundare a unui obiect metalic în apă nu garantează o priză stabilă și sigură.

189. Priza de pământ este o

a) parte conductoare încorporată obligatoriu în pământ
b) parte conductoare care poate fi încorporată într-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau cărbune, izolat față de pământ
c) parte conductoare care poate fi încorporată în pământ sau într-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau cărbune, în contact cu pământul

Răspuns corect: c).

Explicație: Electrodul unei prize de pământ poate fi încorporat direct în sol sau într-un mediu conductor, precum betonul, care este în contact cu solul. Contactul electric cu pământul permite dispersia curentului și definește funcția prizei. Un mediu conductor izolat față de pământ nu îndeplinește această condiție.

190. Conform normativului I7 - 2011, prin ,,Pământ de referință” se înțelege

a) o parte a Pământului în contact electric cu o priză de pământ independentă
b) o parte a Pământului în contact electric cu o instalație de legare la pământ
c) o parte a Pământului considerată conductoare, al cărei potențial electric prin convenție este considerat egal cu zero, care este în afara zonei de influență a oricărei instalații de legare la pământ

Răspuns corect: c).

Explicație: Pământul de referință este zona conductoare a Pământului aflată în afara influenței instalațiilor de legare la pământ, căreia i se atribuie convențional potențialul zero. În apropierea unei prize traversate de curent, solul poate avea un potențial ridicat; de aceea pământul local nu este întotdeauna echivalent cu pământul de referință.

191. Folosirea mijloacelor individuale de protecție electroizolante certificate

a) este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
b) este o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
c) este o măsură administrativă pentru protecția de bază (la atingere directă)

Răspuns corect: a).

Explicație: I7 include folosirea mijloacelor individuale electroizolante certificate între măsurile tehnice pentru protecția de bază. Acestea introduc o barieră izolantă între persoană și elementele periculoase, în condițiile lor de utilizare. Eficiența depinde de alegerea, integritatea și verificarea echipamentului, iar simpla sa purtare nu înlocuiește procedura de lucru aplicabilă.

192. Scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează

a) este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
b) este o măsură organizatorică pentru protecția de bază (la atingere directă)
c) este o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)

Răspuns corect: b).

Explicație: În clasificarea folosită de I7 la acest punct, scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează este enumerată la măsurile organizatorice pentru protecția de bază. Răspunsul urmărește această încadrare explicită, chiar dacă realizarea măsurii implică operații tehnice. Efectul fizic urmărit este eliminarea tensiunii periculoase din zona de lucru, în cadrul procedurii complete de securitate.

193. Dacă tensiunea nominală a rețelei este sub 500 V în tensiune alternativă și tensiune continuă, ,,Mediu neconductor" reprezintă un spațiu în care o persoană sau un animal care atinge o parte conductoare accesibilă care a devenit o parte activă periculoasă, este protejată printr-o impedanță ridicată a mediului său (de exemplu pereți sau pardoseli electroizolante) de cel puțin

a) 20 kΩ
b) 30 kΩ
c) 50 kΩ

Răspuns corect: c).

Explicație: Pentru domeniul de tensiune indicat, mediul neconductor trebuie să ofere cel puțin 50 kΩ. Impedanța ridicată limitează curentul care s-ar putea închide prin persoană și mediu, potrivit relației I = U / Z. Măsura presupune îndeplinirea tuturor condițiilor privind mediul neconductor; valoarea măsurată într-un singur loc nu justifică automat utilizarea sa în orice încăpere.

194. Limitarea tensiunii de alimentare, care să nu depășească limitele TFJ (conform recomandărilor din SR CEI / TS 61201)

a) este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
b) este o măsură organizatorică pentru protecția de bază (la atingere directă)
c) este o măsură tehnică suplimentară pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)

Răspuns corect: a).

Explicație: Limitarea tensiunii la valorile de foarte joasă tensiune aplicabile este o măsură tehnică pentru protecția de bază. Reducerea tensiunii reduce curentul posibil prin corp pentru o impedanță dată. Limitele și condițiile depind de mediul de utilizare și de sistemul de protecție; simpla etichetă „tensiune mică” nu înlocuiește cerințele pentru TFJS sau TFJP.

195. Izolarea dublă sau întărită a echipamentelor electrice – clasă II de izolație.

a) este o măsură tehnică suplimentară pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
b) este o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
c) este o măsură organizatorică pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)

Răspuns corect: b).

Explicație: Izolația dublă sau întărită a echipamentelor de clasă II este o măsură tehnică principală de protecție în caz de defect. Izolația dublă combină izolația de bază cu una suplimentară, iar cea întărită oferă o protecție echivalentă. Astfel, un singur defect al izolației de bază nu trebuie să facă accesibile tensiuni periculoase.

196. Separarea simplă este

a) o separare între circuitele electrice sau între un circuit electric și pământul local printr-o izolație dublă
b) o separare între circuitele electrice sau între un circuit electric și pământul local printr-o izolație întărită
c) o separare între circuitele electrice sau între un circuit electric și pământul local printr-o izolație de bază

Răspuns corect: c).

Explicație: Separarea simplă este realizată prin izolația de bază între circuite sau între un circuit și pământul local. Ea asigură nivelul de izolare cerut în funcționare normală, fără a include singură nivelul suplimentar necesar separării de protecție. Izolația dublă și cea întărită aparțin unui nivel de protecție superior.

197. Tensiunea de defect este

a) tensiunea între un punct de defect și pământul de referință, ca urmare a unui defect de izolație
b) tensiunea între un punct de defect și pământ, ca urmare a unui defect de izolație
c) tensiunea între un punct de defect și o parte conductoare accesibilă

Răspuns corect: a).

Explicație: Tensiunea de defect este tensiunea dintre punctul de defect și pământul de referință, apărută ca urmare a unui defect de izolație. Precizarea referinței este esențială, deoarece solul local poate fi ridicat la un anumit potențial prin curentul de defect. Tensiunea dintre două puncte accesibile simultan este o altă mărime, relevantă pentru evaluarea tensiunii de atingere.

198. Abrevierea TN-C înseamnă

a) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente.
b) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductor cu funcții comune: de protecție și neutru;
c) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru

Răspuns corect: b).

Explicație: În TN-C, punctul neutru al sursei este legat la pământ, iar funcțiile de protecție și de neutru sunt combinate în conductorul PEN. Litera C indică această combinare. Deoarece PEN poate transporta curent de funcționare și asigură totodată protecția maselor, continuitatea și dimensionarea lui sunt esențiale.

199. Abrevierea TN-S înseamnă

a) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductor cu funcții comune: de protecție și neutru;
b) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente.
c) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru;

Răspuns corect: c).

Explicație: În TN-S, punctul neutru al sursei este legat la pământ, iar funcțiile de protecție și de neutru sunt realizate prin conductoare separate, PE și N. Litera S indică separarea. În condiții normale, curentul de sarcină se închide prin faze și, după caz, prin N, fără utilizarea PE drept conductor de lucru.

200. Abrevierea TT înseamnă

a) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductor cu funcții comune: de protecție și neutru;
b) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente.
c) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru

Răspuns corect: b).

Explicație: În TT, punctul neutru al sursei este legat la pământ, iar masele instalației sunt legate la o priză de pământ independentă de cea a sursei. Curentul unui defect fază–masă se poate închide prin sol, astfel că impedanța buclei poate fi prea mare pentru declanșarea rapidă a unei protecții obișnuite la supracurent. De aceea protecția diferențială are un rol esențial în realizarea întreruperii automate în TT.

201. Rezistența de izolație a pardoselii și pereților în fiecare punct de măsurare în condițiile specificate în SR EN 61140 și verificate printr-o metodă recomandată în Anexa 8.1 din I7/2011, dacă tensiunea nominală a instalației nu depășește 500 V în tensiune continuă sau alternativă, trebuie să fie mai mare de

a) 75 kΩ
b) 50 kΩ
c) 100 kΩ

Răspuns corect: b).

Explicație: Pentru tensiuni nominale de cel mult 500 V, valoarea de referință este 50 kΩ în fiecare punct verificat, prin metoda de măsurare prevăzută. Pardoselile și pereții trebuie să păstreze o rezistență suficientă pentru a limita curentul prin persoană în condițiile măsurii de protecție prin mediu neconductor.

Textul normativ folosește condiția „nu trebuie să fie mai mică de”, deci R ≥ 50 kΩ. Enunțul grilei spune „mai mare de”; b) identifică pragul urmărit, dar inegalitatea exactă a cerinței este „mai mare sau egală”.

De interes și:
- Test ANRE pentru electricieni - 275 de întrebări (electrotehnică, mașini și rețele electrice), cu răspunsuri și explicații 
- Teste oficial ANRE pentru electricieni - 104 întrebări, legislație, gradul II, cu răspunsuri și explicații

Susține Scientia!
Progresul softurilor de IA și funcția Google de a genera răspunsuri IA direct în pagina de căutare au dus la scăderea semnificativă a traficului Scientia și, implicit, a veniturilor oricum modeste din publicitate.
Scientia continuă să publice articole de știință și tehnologie, fără a accepta articole publicitare mascate drept conținut editorial (primim în mod regulat astfel de oferte). Dorim să păstrăm această independență, dar, în condițiile actuale, continuarea proiectului depinde și de sprijinul cititorilor.
Dacă apreciezi Scientia și dorești ca acest proiect să continue,
susține-ne printr-o donație.
Orice contribuție contează.