Am scris cu ceva vreme în urmă alte două articole despre aparatul de aer condiționat. Unul în care am explicat cum funcționează aparatul de aer condiționat (>link<) și altul în care am arătat cum este efectiv înlăturată căldura dintr-o încăpere (ce se întâmplă la nivel molecular) pe timpul funcționării aparatului de aer condiționat (>link<). În acest articol vrem să lămurim care este, în fapt, diferența dintre modul „dezumidificare” (eng. dry) și modul „răcire” (eng. cool).
Aproape toate explicațiile pe care le găsiți pe Internet, în română ori engleză, sunt ori foarte superficiale (nu înțelegi nimic) ori greșite, ceea ce arată că cei care se chinuie să explice funcțiile aparatului de aer condiționat nu înțeleg prea bine fenomenele fizice.
Opinia cel mai des întâlnită este că funcția „dezumidificare” doar „extrage” apa din cameră (iar aparatul de aer condiționat nu răcește aerul deloc), pe când funcția „răcire” doar răcește. Ori, în practică, nu prea poți să le separi: nu poți să răcești aerul, fără să-l dezumidifici și nu poți să-l dezumidifici fără să-l răcești (în condiții normale de utilizare a unui AC și fără un sistem separat de încălzire a aerului).
• Ce este umiditatea aerului?
Umiditatea este, așa cum știe mai toate lumea, cantitatea de apă din aer. Aerul este un amestec de molecule de gaze (azot - 78%, oxigen - 20,9%, argon - 0,9%, plus altele în concentrații mult mai mici). În plus, aerul mai conține vapori de apă (molecule de apă independente) și alte particule.
Cu cât aerul este mai cald, cu atât cantitatea de apă pe care o poate conține este mai mare. Pentru că nivelul de umiditate este corelat cu temperatura aerului, numim nivelul de umiditate „umiditate relativă”, pentru că aceeași cantitate de apă pe unitate de aer poate reprezenta umiditate 100% sau 90%, în funcție de temperatura aerului.
• Punctul de rouă
Punctul de rouă este temperatura la care vaporii de apă încep să condenseze. Este important de știu acest concept, foarte simplu, de altfel, pentru că aparatul de aer condiționat trebuie să asigure condițiile condensării apei (transformării în lichid) - în scopul extragerii unei părți a apei din aer și eliminării acestei ape în exterior.
Valoarea punctului de rouă depinde de temperatura aerului și nivelul de umiditate. Iată câteva exemple de valori ale punctului de rouă:
- la o temperatură de 35°C și o umiditate de 70% punctul de rouă este de 28,7°C;
- la o temperatură de 27°C și o umiditate de 70% punctul de rouă este de 21°C
- la o temperatură de 30°C și o umiditate de 60% punctul de rouă este de 21,3°C
- la o temperatură de 30°C și o umiditate de 30% punctul de rouă este de 10,5°C.
Așadar, dacă vaporii de apă se lovesc de un obiect cu această temperatură (a punctului de rouă), tind să se transforme în lichid; condensarea are loc și în aer, de exemplu atunci când expiri afară, pe timp de iarnă, la temperaturi scăzute. Când se aburesc geamurile mașinii - tot asta se întâmplă; sunt îndeplinite condițiile pentru condensare: temperatură - umiditate - punct de rouă.
În literatura de specialitate se menționează că principala sarcină a aparatului de aer condiționat este să aducă temperatura la 25°C și să se raporteze la un punct de rouă de 16,6°C (două exemple limită privind punctul de rouă de 16,6°C: temperatura → 38°C, umiditatea → 30% sau temperatura → 18°C, umiditatea → 90%). În alți termeni, pentru perioada de vară, temperatura țintă poate fi de 25°C, cu o umiditate relativă de 40-65% și o viteză a vântului (produs de ventilatorul intern al AC-ului) între 0,10 și 0,20 m/s (pentru a evita senzația de „curent” ori de uscăciune a pielii).
Confortul în folosirea aerului condiționat este dat de modul în care sunt asigurate patru elemente: temperatura, umiditatea, mișcarea aerului și calitatea aerului.
• Cum funcționează aparatul de aer condiționat în modul „dezumidificare” (dry)?
Ce se întâmplă atunci când AC-ul funcționează în modul „dezumidificare”:
- aerul trece prin (se lovește de) vaporizator (sub formă de grilă ori conducte), prin care trece agentul refrigerent;
- la contactul cu vaporizatorul, vaporii de apă condensează (pentru că metalul din care este construit vaporizatorul se află la o temperatură scăzută, la care este adus de agentul refrigerent);
- particulele de apă formate, sub acțiunea propriei greutăți, se preling într-un canal colector aflat la baza aparatului de aer condiționat, de unde, printr-un furtun, apa ajunge în exteriorul încăperii (aceasta este apa pe care o vedeți picurând din unitățile exterioare ale AC-urilor).
În fapt, cel mai frecvent (pentru că sunt multe modalități de fabricare a AC-urilor) funcția „dezumidificare” este doar o funcție „răcire” ușor modificată.
De regulă (dar nu la toate AC-urile), în modul „dezumidificare” nu poți mări viteza de rotație a ventilatorului intern (cel care „împinge” aerul către interiorul camerei), în acest fel, urmărindu-se, cel mai probabil, eficientizarea procesului de condensare a vaporilor de apă din aer. În același scop, pentru reducerea umidității, ventilatorul intern se poate opri din când în când. Pe de altă parte, dacă în modul „răcire” ventilatorul intern nu este la viteza cea mai mică, va trece automat la această viteză minimă atunci când se comută pe modul „dezumidificare” (chiar dacă ulterior poți mări viteza).
În modul „dezumidificare” poți sau nu să stabilești temperatura internă. Firește, dacă poți, e mai ușor de înțeles că, în fapt, avem de-a face și cu răcirea aerului, chiar dacă folosim funcția „dezumidificare”. Atunci când temperatura dorită este atinsă, compresorul (elementul care definește îndeplinirea funcției de răcire a AC-ului) se oprește, pornind doar când este nevoie pentru a menține temperatura stabilită.
Sunt aparate de aer condiționat, care în modul AUTO funcționează astfel:
- până se atinge temperatura de 23°C - funcționează în modul „răcire”;
- odată atinsă temperatura de 23°C - trece în modul „dezumidificare”, ventilatorul intern trecând automat la viteza minimă de rotire.
La mai multe AC-uri singura diferență pe care o resimți în funcționare între modul „răcire” și „dezumidificare” este viteza ventilatorului.
Modul „dezumidificare” poate fi mai eficient (în funcție de cât de performant este AC-ul) atunci când temperatura este mai ridicată (undeva la limita acceptabilului), pentru că prin extracția rapidă a unei părți din apa din aer, senzația de confort se va instala mai rapid decât prin modul „răcire” (pentru că dezumidificarea are loc mai rapid, iar apa din aer are o contribuție importantă la senzația de confort).
Ca aparatul de aer condiționat, în modul „dezumidificare”, să nu răcească aerul, ci să-l păstreze la aceeași temperatură la care a intrat în unitatea internă a AC-ului, trebuie să folosească și funcția „încălzire”, adică după ce extrage apa (prin condensarea vaporilor pe lamelele vaporizatorului AC-ului) să încălzească aerul pe care-l retrimite apoi către interiorul camerei.
Dacă nu ați citit articolul nostru despre cum funcționează aparatul de aer condiționat ori doriți să vedeți o prezentare mai animată, urmăriți videoclipul de mai jos (subtitrare în limba engleză).
Cum funcționează aparatul de aer condiționat
