Între inteligenţa artificială şi inteligenţa umană există diferenţe structurale. Ceea ce numim azi "inteligenţă artificială" se referă la reţele neuronale. O reţea neuronală este un algoritm care imită anumite funcţii ale creierului uman. Reţeaua neuronală conţine "neuroni" virtuali care sunt aranjaţi în straturi conectate unele la altele. Aceşti neuroni virtuali transmit informaţii de la unii la alţii şi execută calcule, asemănător neuronilor umani.

Într-o reţea neuronală, neuronii au numere asociate; de regulă au valori între 0 şi 1. Conexiunile dintre neuroni au, de asemenea, valori asociate, numite "greutăţi". Aceste "greutăţi" spun cât de importantă este informaţia unui strat pentru un alt strat.

Ceea ce o reţea neuronală rezolvă, în fapt, este o problemă de optimizare. Iar această optimizare se bazează pe propagarea înapoi, adică atunci când un rezultat nu este bun, se merge înapoi, se schimbă "greutatea" neuronilor şi conexiunilor şi se obţine un rezultat diferit. În felul ăsta reţeaua "învaţă" din greşeli. Această plasticitate a reţelei virtuale vrea să simuleze plasticitatea creierului real.

Tehnologia 5G este însoțită de multiple discuții, pro și contra, pe măsură ce aceasta a început să fie implementată în diverse părți ale lumii. Pe de-o parte, se promite o creștere semnificativă a cantității de date și utilizări interesante, cum ar fi pe mașinile autonome, dar pe de altă parte există o opoziție la noua tehnologie, ca urmare a îngrijorării generate de posibilele efecte pe care le-ar putea avea asupra sănătății umane.

Dar dovezile științifice pe care le avem ne asigură că nu există niciun motiv de îngrijorare. Frecvențele radio utilizate în tehnologia 5G sunt cu mult sub limitele cunoscute că ar putea produce daune.

În mare parte din secolul trecut, psihologii, experții în criminalitate și alții au căutat în zadar un detector de minciuni infailibil. Unii au crezut că l-au descoperit în poligraf. Poate surprinzător pentru mulţi, poligraful, care este dispozitiv pentru înregistrarea parametrilor vitali ai organismului - puls, tensiune arterială, temperatură, frecvenţa respiratorie -  a fost proiectat ca echipament medical, pentru a ajuta la diagnosticarea anomaliilor cardiace și a monitoriza pacienții pe timpul intervenției chirurgicale.

Trecerea de la un dispozitiv medical la un dispozitiv folosit în interogatorii este interesantă. Cercetătorii încercau să stabilească o legătură între emoţii şi parametrii vitali de mai multă vreme. În 1858 psihologul francez Étienne-Jules Marey înregistra reacţiile organice la factori de stres.

 

Epoca smartphone-urilor are o vechime de doar un deceniu, dar aceste computere de buzunar care reprezintă un important factor de schimbare socială sunt posibile doar datorită unei alte tehnologii: bateriile cu ioni de litiu.

Vândute pentru prima dată în 1991 de Sony, pentru camerele sale video, aceste tipuri de baterii sunt bune pentru mai mult decât electronice portabile de consum. Ele sunt în centrul altor două revoluții tehnologice cu puterea de a transforma societatea: trecerea de la motoarele cu ardere internă la vehicule electrice și trecerea de la o rețea electrică alimentată de combustibili fosili la generatoare de energie regenerabilă care stochează electricitatea în exces în baterii, pentru utilizare viitoare.


Interpretare artistică a Telescopului Extrem de Mare (ELT). După finalizare, în 2024, domul va fi la fel de mare decât un stadion de fotbal.
ESO/L Calçada/ACe Consortium

Vreme de sute de ani, telescoapele au ajutat astronomii să descopere misterele universului. Însă ce implică astăzi realizarea unor asemenea instrumente complexe şi ce presupune menţinerea lor în funcţionare optimă? Cine a făcut primele observaţii astronomice folosind un telescop? Cine a construit şi a folosit primul telescop cu reflexie? De ce este folosită sticla pentru confecţionarea oglinzilor din telescoapele astronomice mari? Cum se pot construi telescoape cu oglinzi mai mari de 8 metri în diametru?

Publicăm astăzi cartea "Introducere în circuite electrice şi electronice" de Tony R. Kuphaldt, într-un singur fişier, conţinând toate cele patru volume ale cărţi.

Primul volum este dedicat curentului continuu.  Al doilea volum este despre curentul alternativ. Al treilea volum este intitulat "Electronica analogică". Al patrulea volum este despre electronica digitală.

 

Cum ar fi lumea fără Internet? Vă puteţi imagina? În funcţie de vârsta pe care o aveţi, răspunsul ar putea fi "da" ori "ba".  Universul online a luat naştere în 1990, dar răspândirea Internetului a fost lentă. În România, pe la începutul anilor 2000, Internetul era încă o necunoscută pentru mulţi; viteza mică şi preţul relativ mare. Deci Internetul, deşi prezent pretutindeni azi, este relativ recent. Dar cum funcţionează Internetul? Iată o scurtă introducere video în mecanismul fundamental al funcţionării Internetului.

În articolul de faţă vrem să răspundem la următoarea întrebare: de ce uşa cuptorului cu microunde nu este complet transparentă? Dacă ar fi transparentă, am putea vedea mult mai bine ce se întâmplă în interior când gătim ori încălzim ceva, nu? De ce fabricanţii de cuptoare cu microunde insistă în a bloca vederea deplină a interiorul dispozitivului?

Învăţarea automată (eng. machine learning) reprezintă o categorie de algoritmi utilizaţi în multiple aplicaţii, precum: motoarele de căutare (Google), YouTube, Spotify, Siri (Apple), Alexa (Amazon), Cortana (Microsoft), filtrarea mesajelor nesolicitate, diagnosticarea medicală, analiza pieţei de valori etc. Învăţarea automată este o ramură a inteligenţei artificiale.

China domină domeniul inteligenţei artificiale. Planul de dezvoltare pentru noua generaţie de inteligenţă artificială al Chinei, lansat în 2017, a devenit un motiv de mândrie naţională.

Telefonul mobil este astăzi parte din vieţile noastre, cu avantajele (comunicare rapidă, acces la Internet, GPS etc.) şi dezavantajele (riscul de a-ţi fi monitorizate activităţile online, de aţi fi expuse date private în spaţiul public etc.). Dar cum funcţionează o reţea de telefonie mobilă? De ce există diferite generaţii de comunicaţii mobile?

 

 

 

AK-47 (prescurtarea denumirii Автомат Калашникова образца 1947 года, în română Automat Kalașnikov model 1947) este o pușcă de asalt creată în 1947 de Mihail Kalașnikov și folosită în timpul Războiului Rece ca armă standard de armatele statelor din Blocul Estic și ale țărilor aliate cu acesta.

Iată mai jos o excepţională reprezentare grafică a modului de funcţionare a puştii AK-47.

 

 

Google, Facebook, Amazon și alții fac profit în două moduri: prin colectarea cât mai multor date de la noi și prin controlul a ceea ce plătim. Și de ce depinde toate acestea? De un Internet vulnerabil. Defectele în tehnologie nu sunt singurul motiv pentru care avem un astfel de Internet nesigur. Un alt motiv important - poate chiar motivul principal - este că cei mai puternici arhitecți ai Internetului au manipulat rețeaua globală pentru a o face să le servească propriile interese.

 

Care va fi echipa câştigătoare a Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia din acest an? Fiecare dintre noi are propria echipă favorită şi doar pe 15 iulie vom afla cu adevărat cine va ridica cupa spre cer. Un grup de cercetători de la Universitatea din Dortmund, Germania, a pus la punct un algoritm bazat pe inteligenţa artificială pentru a afla dinainte cine va câştiga.

Este ușor să confundăm situația geopolitică actuală cu cea din anii '80. Statele Unite și Rusia se acuză reciproc de implicare în treburile interne ale celeilalte. Rusia a anexat Crimeea în ciuda obiecțiilor Statelor Unite, stârnind îngrijorare privind un posibil conflict militar. Ca și în timpul Războiului Rece, națiunile proiectează și construiesc arme bazate pe tehnologii avansate. Atunci arma preferată era racheta nucleară; astăzi este software-ul, indiferent dacă este folosit pentru atacarea sistemelor informatice sau a unor ținte din lumea reală.

În contextul securității calculatoarelor, un hacker este o persoană care încearcă să descopere și să exploateze vulnerabilitățile dintr-un sistem informatic sau dintr-o rețea de calculatoare.Putem separa hackingul în diferite categorii, în funcție de ceea ce este atacat.

 

V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă în interiorul mașinii când apăsați pedala de ambreiaj? Sau de ce trebuie să apăsați pedala de ambreiaj înainte de a schimba vitezele într-o mașină cu transmisie manuală? Acest articol, însoţit de un videoclip explicativ, vă oferă răspunsuri la aceste întrebări.

În ultimele cinci decenii procesoarele standard ale computerelor au devenit din ce în ce mai rapide. În ultimii ani, totuși, limitele actualei tehnologii au devenit limpezi: cipurile nu pot deveni tot mai multe tranzistoare în acelaşi spaţiu la infinit. Dacă vrem să construim calculatoare tot mai rapide, ceva va trebui să se schimbe.

 

Centralele nucleare folosesc puterea radioactivităţii, adică a emisiei de radiaţii specifice unor anumite tipuri de atomi. Pentru a afla cum funcţionează o centrală nucleară puteţi citi acest articol. Dar radiaţiile sunt periculoase, nu? Cât de periculos este să lucrezi într-o centrală nucleară? Cât de periculos este să locuieşti în apropierea unei centrale nucleare?

O centrală nucleară este o instalaţie complexă de producere a energiei electrice din energia termică obţinută prin iniţierea şi întreţinerea unei reacţii nucleare de fisiune controlată în lanţ, proces realizat într-un reactor nuclear.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro