Refugiaţi Afganistan

Lumea se confruntă cu multiple probleme de sănătate. Acestea variază de la epidemii ale unor boli împotriva cărora ne putem vaccina, cum ar fi rujeola și difteria, creşterea rezistenţei agenților patogeni la medicamente sau creșterea incidenţei obezităţii la impactul asupra sănătății al poluării mediului, al schimbărilor climatice și al crizelor umanitare multiple.



Pentru a aborda aceste amenințări, dar şi altele suplimentare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a iniţiat un nou plan strategic pe 5 ani, intitulat Al 13-lea program general de lucru. Acest plan se concentrează pe: asigurarea accesului la asistenţă medicală pentru încă 1 miliard de oameni, protejarea în caz de urgenţă medicală a încă 1 miliard de persoane și asigurarea unei sănătăţi mai bune pentru încă 1 miliard de oameni. Atingerea acestui obiectiv va necesita abordarea amenințărilor la adresa sănătății dintr-o varietate de unghiuri.

Iată 10 dintre numeroasele probleme care vor necesita atenție din partea Organizaţie Mondiale a Sănătăţii în 2019.


1. Poluarea aerului și schimbările climatice

Nouă din zece persoane respiră un aer poluat în fiecare zi. În 2019, poluarea atmosferică este considerată de OMS drept cel mai mare risc de mediu pentru sănătate.

Poluanții microscopici din aer pot pătrunde în sistemul respirator și circulator, afectând plămânii, inima și creierul, ucigând prematur 7 milioane de persoane în fiecare an din cauza cancerului, accidentelor vasculare cerebrale, afecțiunilor cardiace și pulmonare. Aproximativ 90% din aceste decese se înregistrează în țările cu venituri mici și medii, cu emisii poluante ridicate în industrie, transport și agricultură..

Cauza principală a poluării aerului (arderea combustibililor fosili) este, de asemenea, un factor major care contribuie la schimbările climatice, care afectează sănătatea oamenilor în diferite moduri. Între 2030 și 2050, este de așteptat ca schimbările climatice să determine 250.000 de decese suplimentare pe an cauzate de malnutriție, malarie, diaree și stres termic.

În octombrie 2018, OMS a organizat prima sa conferință globală privind poluarea aerului și sănătatea la Geneva. Țările și organizațiile participante şi-au luat mai mult de 70 de angajamente pentru îmbunătățirea calității aerului. În acest an, Summitul ONU privind clima, care va avea loc în luna septembrie, va viza consolidarea acțiunilor climatice și a ambițiilor la nivel mondial. Chiar dacă toate angajamentele asumate de țări pentru Acordul de la Paris sunt atinse, lumea se află încă într-un curs de încălzire globală care va duce la ridicarea temperaturii medii cu mai  mult de 3° C în acest secol.


2. Bolile necontagioase

Bolile necontagioase, cum ar fi diabetul, cancerul și bolile cardiace, sunt responsabile împreună pentru peste 70% din totalul deceselor la nivel mondial, echivalentul a 41 de milioane de persoane. 15 milioane de persoane mor prematur, cu vârsta cuprinsă între 30 și 69 de ani.

Peste 85% din aceste decese premature sunt în țările cu venituri mici și medii. Creșterea incidenţei acestor boli a fost determinată de cinci factori de risc major: consumul de tutun, inactivitatea fizică, consumul ridicat al alcoolului, alimentația nesănătoasă și poluarea aerului. Acești factori de risc agravează, de asemenea, problemele de sănătate mintală, care pot apărea încă de la o vârstă fragedă: jumătate din bolile mintale încep la vârsta de 14 ani, dar majoritatea cazurilor sunt nedetectate și netratate - sinuciderea este a doua cauză principală de deces pentru tinerii între 15-19 ani .

Printre multe lucruri, în acest an, OMS va colabora cu guvernele pentru a le ajuta să atingă obiectivul global de reducere a inactivității fizice cu 15% până în 2030 - prin acțiuni precum implementarea Programului ACTIVE.


3. Pandemia de gripă

Lumea se va confrunta cu o altă pandemie de gripă - singurul lucru pe care nu-l știm este când va lovi și cât de grav va fi. Sistemul global de protecţie este pe atât de eficient pe cât este cea mai slabă verigă din sistemele de prevenire şi răspuns din fiecare ţară.

OMS monitorizează în mod constant circulația virusurilor gripale pentru detectarea tulpinilor cu potenţial să genereze o pandemie: 153 de instituții din 114 țări sunt implicate în supraveghere și reacţie.

În fiecare an, OMS recomandă tulpinile care trebuie incluse în vaccinul antigripal pentru a proteja oamenii împotriva gripei sezoniere. În cazul în care o nouă tulpină de gripă dezvoltă un potențial pandemic, OMS a stabilit un parteneriat unic cu toți actorii majori pentru a asigura accesul eficient și echitabil la diagnostic, vaccinuri și medicamentaţie antivirală, în special în țările în curs de dezvoltare.


4. Sisteme sanitare fragile și vulnerabile

Peste 1,6 miliarde de oameni (22% din populația globală) locuiesc în locuri unde crize prelungite (combinații de factori cum ar fi seceta, foametea, conflictele și migraţia populației) și servicii de sănătate neperformante îi lasă fără acces la îngrijire de bază.

Zone fragile există în aproape toate regiunile lumii, iar aici jumătate din obiectivele-cheie ale obiectivelor dezvoltării durabile, inclusiv cele ce privesc sănătatea copilului și a mamei, rămân neîndeplinite.


5. Rezistența la antimicrobiene

Descoperirea / crearea de antibiotice, de medicaţie antivirală şi anti-malarie reprezintă unele dintre cele mai mari succese ale medicinei moderne. Acum,  vedem cum timpul eficienţei acestor medicamente se scurtează.

Rezistența la antimicrobiene - capacitatea bacteriilor, a paraziților, a virușilor și a ciupercilor de a rezista la aceste medicamente - amenință să ne trimită înapoi în timp, într-un moment în care nu puteam trata cu ușurință infecții precum pneumonia, tuberculoza, gonoreea și salmoneloza. Incapacitatea de a preveni infecțiile ar putea compromite serios intervențiile chirurgicale și procedurile precum chimioterapia.

Rezistența la medicamentele împotriva tuberculozei este un obstacol formidabil în combaterea unei boli care afectează aproximativ 10 milioane de persoane fiecare an, iar 1,6 milioane mor. În 2017, au fost înregistrate aproximativ 600.000 de cazuri de tuberculoză cu rezistenţă la rifampicină - cel mai eficient medicament - iar 82% dintre aceștia au manifestat rezistenţa la multiple medicamente.

Rezistența la medicamente este determinată de utilizarea excesivă a antimicrobienelor la oameni, dar și la animale, în special la cele folosite pentru producția de alimente, precum și în mediul înconjurător.


6. Ebola și alți agenți patogeni cu risc ridicat

În 2018, în Republica Democratică Congo a fost identificate două focare separate de Ebola, ambele răspândindu-se în orașe cu mai mult de 1 milion de persoane. Una dintre provinciile afectate se află într-o zonă de conflict activă. Acest lucru arată importanţa critică a contextului în care se manifestă o erupție epidemică a unui agent patogen de mare pericol, cum este Ebola.

Programul R&D Blueprint al OMS identifică bolile și agenții patogeni care au potențialul de a provoca o stare de urgență privind sănătatea publică şi pentru care lipsesc tratamente eficiente și vaccinuri. Această listă care stabileşte priorităţi pentru cercetare include Ebola, mai multe tiruri de febră hemoragică, Zika, Nipah, coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și sindromul respirator acut sever (SARS) și boala X. De asemenea, trebuie să fim pregătiţi pentru un agent patogen necunoscut care ar putea provoca o epidemie gravă.


7. Asistența medicală primară deficitară

Asistența medicală primară este, de obicei, primul contact pe care oamenii îl au cu sistemul lor de sănătate, care, în mod ideal, ar trebui să ofere îngrijiri complete şi accesibile pe tot parcursul vieții.

Asistența medicală primară poate satisface majoritatea nevoilor de sănătate ale unei persoane pe parcursul vieții. Cu toate acestea, multe țări nu dispun de infrastructură adecvată în ce priveşte asistența medicală primară. Această deficienţă poate avea drept cauză lipsa de resurse în țările cu venituri mici sau medii, dar, posibil, și o concentrare prea mare în ultimele 2 decenii pe programelor dedicate unor anumite boli.


8. Evitarea vaccinării

Evitarea vaccinării - reticența sau refuzul vaccinării, în ciuda disponibilității vaccinurilor - amenință să anuleze progresele înregistrate în combaterea bolilor prevenite de vaccinuri. Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente metode de evitare a bolii; în prezent previne 2-3 milioane de decese pe an și încă 1,5 milioane ar putea fi evitate dacă s-ar îmbunătăți acoperirea globală a vaccinării.

Rujeola, de exemplu, a înregistrat o creștere cu 30% a cazurilor la nivel global. Motivele acestei creșteri sunt complexe și nu toate aceste cazuri se justifică prin evitarea vaccinării. Cu toate acestea, unele țări care au fost aproape de eliminarea bolii au cunoscut o creştere a cazurilor de îmbolnăvire.

Motivele pentru care oamenii aleg să nu se vaccineze sunt complexe; un grup de consiliere pentru vaccinuri al OMS a identificat indiferenţa, dificultăţile în accesarea vaccinării și lipsa de încredere drept motive esențiale care stau la baza evitării vaccinării. Angajaţii din domeniul sănătății, în special cei din comunități, rămân cei mai de încredere consultanţi în privinţa deciziei de vaccinare pentru populaţie și trebuie să fie sprijiniți pentru a furniza informații corecte și credibile cu privire la vaccinuri.

În 2019, OMS va intensifica eforturile de eliminare a cancerului de col uterin în întreaga lume prin creșterea gradului de acoperire cu vaccinul HPV, printre altele.

2019 poate fi, de asemenea, anul în care răspândirea virusului polio sălbatic este blocată în Afganistan și Pakistan. Anul trecut mai puțin de 30 de cazuri au fost raportate în ambele țări. OMS și partenerii se angajează să sprijine aceste țări să vaccineze fiecare copil pentru a eradica această boală.


9. Dengue

Dengue, o boală provocată de ţânţari, care provoacă simptome asemănătoare gripei, poate fi letală și poate ucide până la 20% dintre cei cu formă severă - reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare.

Un număr mare de cazuri apar în sezoanele ploioase în țări precum Bangladesh și India. S-a constatat că perioada de incidenţă a bolii se prelungeşte (în 2018, Bangladesh a avut cel mai mare număr de decese în aproape două decenii), iar boala se răspândește în țări mai puțin tropicale și mai temperate, cum ar fi Nepal, care nu erau afectate în mod semnificativ în trecut.

Se estimează că 40% din populaţia globului este expusă riscului febrei dengue și există aproximativ 390 milioane de infecții pe an. Strategia OMS pentru controlul febrei dengue vizează reducerea cu 50% a deceselor până în 2020.


10. HIV

Progresele înregistrate împotriva HIV sunt enorme în ceea ce privește testarea, furnizarea de medicamente antiretrovirale (22 milioane de pacienți se află în tratament) și asigurarea accesului la măsuri preventive, cum ar fi profilaxia pre-expunere (PrEP, administrat celor cu risc ridicat de a contacta HIV, pentru a preveni infecția).

Cu toate acestea, aproape un milion de oameni mor în fiecare an din cauza HIV / SIDA. De la începutul epidemiei, mai mult de 70 de milioane de persoane au dobândit infecția și aproximativ 35 de milioane de oameni au murit. Astăzi, în jur de 37 de milioane din întreaga lume trăiesc cu HIV.

Ajungerea la lucrătorii sexuali, persoanele aflate în închisoare, bărbații homosexuali sau la transsexuali este extrem de dificilă. Adesea, aceste grupuri sunt excluse de la serviciile de sănătate. Un grup din ce în ce mai afectat de HIV este reprezentat de fetele tinere și femei (cu vârste între 15 și 24 de ani), care prezintă un risc deosebit și reprezintă 1 din 4 infecții HIV în Africa Subsahariană, în ciuda faptului că constituie doar 10% din populație.

În acest an, OMS va colabora cu țările lumii pentru a sprijini introducerea auto-testării, astfel încât mai multe persoane care au contactat HIV să își cunoască starea și să poată beneficia de tratament (sau măsuri preventive în cazul unui rezultat negativ al testului).


Traducere şi adaptare după: who.int


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!