Tipărire
Categorie: Ştiri. Medicină
Accesări: 2426

Mama si prematurLuarea unei decizii privitoare la posibilitatea de a salva un prematur sau nu devine din ce în ce mai dificilă, ştiut fiind faptul că o astfel de decizie nu a fost niciodată uşor de luat. Iată concluziile a două studii recente privind soarta prematurilor născuţi la 22-26 de săptămâni.

 

 


Un studiu numit EPIcure a comparat soarta copiilor născuţi la o vârstă gestaţională de 22 - 26 de săptămâni în Marea Britanie în 1995 cu a unor copii născuţi în aceleaşi circumstanţe în 2006. În aceşti 11 ani, procentul bebeluşilor care au supravieţuit primei săptămâni de după naşterea prematură a crescut de la 40% la 53%. Însă un studiu care s-a desfăşurat în acelaşi timp şi care a comparat soarta celor care au supravieţuit până la vârsta de 3 ani a constatat că proporţia celor care au dezvoltat dizabilităţi severe a fost neschimbată. Şi anume cu puţin sub 1 din 5 bebeluşi.

"Am crescut rata de supravieţuire, dar ne-am limitat la prima săptămână de viaţă", afirmă  Kate Costeloe de la Universitatea Queen Mary din Londra, autoare a primului studiu. "Cu toate acestea, modul în care pacienţii au decedat precum şi genul de probleme de sănătate dobândite de aceştia au fost izbitor de asemănătoare în cele două perioade."

Numărul total al bebeluşilor născuţi prematur pe durata acestor 11 ani a crescut cu 44%, ajungând de la 666 de bebeluşi în anul 1995 la 959 de bebeluşi în anul 2006. Acest lucru a însemnat că numărul total de copii care au prezentat dizabilităţi severe, cum ar fi orbire, surzenie sau ologeală, de asemenea a crescut, făcând mai dificilă sarcina serviciilor de sănătate, a serviciilor educaţionale şi a celor sociale.



Handicap pe viaţă

"Pe măsură ce numărul de copii care supravieţuiesc în urma unei naşteri premature continuă să crească, acelaşi lucru îl va face şi numărul celor care se confruntă cu dizabilităţi pe parcursul vieţii", afirmă Neil Marlow de la University College din Londra, cel care a condus cel de-al doilea studiu.

De departe cele mai nefavorabile rezultatele au fost întâlnite în rândul celor mai mici bebeluşi, având în vedere faptul că 45% din cei născuţi la 22 sau 23 de săptămâni de gestaţie în anul 2006 au evoluat spre dobândirea unor dizabilităţi, comparativ cu un procent de 20% întâlnit în rândul celor născuţi la 26 de săptămâni de gestaţie. În 1995, doar doi dintre copiii născuţi la 22 de săptămâni au reuşit să supravieţuiască. Iar în 2006 au supravieţuit trei bebeluşi.

În 2006, un grup de specialişti din domeniul eticii din Marea Britanie a concluzionat că bebeluşilor născuţi la 22 săptămâni de gestaţie ar trebui să li se permită să moară, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul copiilor născuţi înainte de 23 de săptămâni de gestaţie sau sub această vârstă în Franţa şi Olanda.

Referinţă: BMJ, Costeloe et al, DOI: 10.1136/bmj.e7976; Marlow et al, DOI: 10.1136/bmj.e7961



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului When is a baby too premature to save?, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ecaterina Pavel