Tipărire
Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Accesări: 2620

LupÎn încercarea de a salva speciile aflate pe cale de dispariţie, oamenii de ştiinţă din Brazilia şi-au propus să încerce clonarea a opt animale care sunt pe cale de dispariţie, printre care se numără şi jaguarii, şi lupii cu coamă. Mai multe detalii, în continuare.

 

 

 

 

Alte grupuri de specialişti întâmpină cu entuziasm această iniţiativă, dar reamintesc că prioritatea principală ar trebui să fie întotdeauna conservarea speciilor existente în mediul sălbatic prin eliminarea treptată a vânatului şi prin păstrarea habitatelor acestor animale.

"Deşi clonarea este o soluţie la care apelăm în ultimă instanţă, aceasta se poate dovedi esenţială pentru anumite specii", afirmă Ian Harrison de la Biodiversity Assessment Unit din Conservation International din Arlington, Virginia. "Este important să experimentăm clonarea acum, pe specii care nu sunt pe cale de dispariţie imediată."

 

Salvaţi-ne speciile

Deşi niciunul dintre animalele ce urmează să fie clonate nu se numără printre cele mai ameninţate de extincţie, agenţia pentru cercetare agricolă, Embrapa, din Brazilia încearcă prin această iniţiativă să ia măsuri preventive din timp. În colaborare cu Grădina zoologică "Brazilia" au prelevat aproximativ 420 de mostre de ţesuturi animale, cea mai mare parte dintre acestea provenind de la carcase.

Proiectul derulat în Brazilia implică 8 specii native care  trăiesc în Cerrado, o savană tropicală. Acestea vor fi clonate şi ţinute în captivitate pe post de rezervă în eventualitatea în care populaţiile existente în sălbăticie vor fi drastic reduse numeric.

În decurs de o lună, Institutul de Cercetări Agronomice Embrapa speră să înceapă clonarea lupului cu coamă (Chrysocyon brachyurus) care este clasat ca fiind "aproape ameninţat" aflându-se pe lista roşie a IUCN a speciilor pe cale de dispariţie. Au mai rămas aproximativ 13.000 de specii pe întreg continentul Americii de Sud.

La fel ca şi în cazul jaguarilor şi a lupilor cu coamă, cercetătorii speră să cloneze maimuţele tamarin negre cu coamă de leu (Leontopithecus chrysopygus), câinii de tufiş (Speothos venaticus), muflonul, furnicarul arboricol (Tamandua tetradactyla), cerbul gri de doi ani (Mazama gouazoupira) şi bizonul.

Clonări recente

Nu ne-am propus să eliberăm animalele clonate în sălbăticie, afirmă Cralos Frederico Martins de la Embrapa. Având în vedere faptul că sunt clonate, le lipseşte variabilitatea genetică specifică populaţiilor sălbatice.

Embrapa a creat primul animal clonat din Brazilia în anul 2001, o vacă care a primit numele de Vitoria şi care a murit anul trecut. De atunci însă organizaţia  a mai clonat peste 100 de exemplare, în special vaci şi cai.

Experimente cu grade diferite de reușită s-au realizat și cu specii rare cum ar fi capra de munte. În ultimii ani însă tehnologiile de clonare au evoluat, iar șansele de reușită au crescut.

Urşi panda criogenizaţi

"Soluţia este să fim previzibili, să salvăm mostre de piele, sânge sau alte celulele vii înainte ca genele acestor animale să dispară de pe planetă pentru totdeauna. Un dispozitiv de criogenare de mărimea unui frigider obişnuit ar putea stoca toate datele genetice  ale tuturor urşilor panda din China sau ale tuturor gorilelor de munte din Africa", afirmă Robert Lanza de la Advanced Cell Technology, din Marlborough, Massachusetts, care a condus grupul care a realizat clonarea gaurului (un animal asemănător cu ţapul). Acesta adaugă: "Cu ajutorul materialului genetic se poate produce spermă de exemplu şi să reintroduce diversitatea genetică acolo unde ne dorim."

Rhiannon Lloyd de la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, conduce o instituţie care stochează ADN-ul speciilor ameninţate şi a celor pe cale de dispariţie. Ea sprijină planul Instituţiei Embrapa: "Prelevarea de la exemplare moarte previne pierderea pentru totdeauna a unor informaţii valoroase stocate în interiorul celulelor acestor animale."

 



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului brazil-aims-to-clone-endangered-animals, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ecaterina Pavel