Bacterii producătoare de aurÎntr-o vreme în care valoarea aurului a ajuns la un maxim istoric, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan au descoperit că abilitatea unei bacterii de a suporta doze incredibile de toxicitate este cheia pentru a crea aur de 24 de karate.

 

 

 

 

 

În imaginea de mai sus
Fărâmele de aur produse de experimentul ştiinţific-artistic „Marea operă a iubitorului de metale” de Adam Brown, profesor asociat de artă electronică şi intermedia al MSU. Credit: G.L. Kohuth.

„Noi practicăm alchimia microbilor – transformăm în aur ceva ce nu are nici o valoare” a spus Kazem Kashefi, profesor asistent de microbiologie şi genetică moleculară.

Kazem şi Adam Brown, profesor asociat de artă electronică şi intermedia, au descoperit că bacteria Cupriavidus metallidurans poate supravieţui într-un mediu de concentraţii masive de clorură de aur, un aur lichid, o substanţă chimică descoperită în natură.

De fapt, bacteria este de cel puţin 25 de ori mai puternică decât s-a constatat anterior în cercurile ştiinţifice. Acest lucru a fost determinat de cercetători în instalaţia lor artizanală „Marea operă a iubitorului de metale” (The Great Work of the Metal Lover) ce foloseşte o combinaţie de biotehnologie, artă şi alchimie pentru a transforma aurul lichid în aur de 24 de karate.

Opera de artă constă dintr-un laborator portabil făcut din instrumente placate cu aur de 24 de karate, un bioreactor de sticlă şi bacteria, o configuraţie care produce aur în faţa oricărei audienţe.

 

Bioreactor
Un bioreactor foloseşte o bacterie, căreia îi place aurul, pentru a transforma aurul lichid în aur de 24 de karate.
Credit: G.L. Kohuth.

Brown şi Kashefi au alimentat bacteria cu cantităţi neegalate de clorură de aur, imitând procesul pe care ei cred că se întâmplă în natură. În aproximativ o săptămână bacteria a transformat toxinele şi a produs o pepită de aur.
„Marea operă a iubitorului de metale” foloseşte foloseşte un sistem biologic drept vehicul pentru explorarea artistică, a spus Brown.

În plus, opera de artă constituie o serie de imagini făcute cu un microscop cu scanare de electroni. Folosind tehnici de iluminare antice, Brown a aplicat foiţe de aur de 24 de karate în regiunile imprimate, unde un depozit bacterian de aur a fost identificat astfel încât fiecare imagine conţine ceva din aurul produs în bioreactor.

„Asta este neo-alchimia. Fiecare parte, fiecare detaliu al proiectului este o încrucişare între microbiologia modernă şi alchimie” a spus Brown. „ştiinţa încearcă să explice lumea fenomenologică. Ca şi artist, eu încerc să creez un fenomen. Arta are abilitatea de a antrena cercetările ştiinţifice.”

„Marea operă a iubitorului de metale” de Adam Brown, profesor asociat de artă electronică şi intermedia de la MSU.
Credit: G.L. Kohuth

Ar fi ineficient economic să se reproducă experimentul lor la o scară mai largă, a spus el. Dar succesul cercetătorilor în a produce aur pune întrebări despre lăcomie, economie şi impact ecologic, având în vedere etica în ştiinţă şi în proiectarea naturii.

„Marea operă a iubitorului de metale” a fost aleasă pentru expoziţie şi a primit o menţiune onorabilă la renumita competiţie de artă cibernetică, Prix Ars Electronica din Austria, unde este expusă până în 7 octombrie. Prix Ars Electronica este una dintre cele mai importante distincţii pentru creativitate şi spirit de pionierat în domeniul mediei hibride şi digitale, a menţionat Brown.

„Arta are abilitatea de a experimenta şi pune întrebări asupra impactului ştiinţei în lume, iar „Marea operă a iubitorului de metale” se adresează direct preocupărilor ştiinţifice în timp ce încearcă să modeleze şi să manipuleze biologia conform voinţei noastre în era postbiologică” a spus Brown.

 

Traducere după superman-strength-bacteria-gold de Răzvan Gavrilă, cu acordul editorului

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro