MaimuţăPentru prima oară oamenii de ştiinţă au dovedit că un implant cerebral poate îmbunătăţi abilităţile de gândire la primate. Implantând electrozi în cortexul cerebral al maimuţelor, cercetătorii au reuşit să refacă şi să îmbunătăţească abilitatea lor de  lua decizii.

 

 

 

Oamenii de ştiinţă fac maimuţele mai deştepte folosind implanturi cerebrale. Am putea urma noi?

 

Implicaţiile pentru posibile terapii sunt profunde, incluzând posibile tratamente pentru dereglări cognitive şi răni cerebrale. Dar există şi posibilitatea ca asta să ducă la implanturi care ar putea mări inteligenţa. Iată cum au făcut-o.

 

Cartografiind minţi

Cercetătorii de la Centrul Medical Baptist Wake Forest, Universitatea Kentucky şi Universitatea de Sud California au luat cinci maimuţe rhesus şi le-au dresat pe o problemă simplă de potrivire după model. Asta implica urmărirea imaginilor unor jucării, a unei persoane şi a unui şir de munţi apărând intermitent pe un ecran mare. După o pauză, maimuţele trebuiau să aleagă aceeaşi imagine de pe ecran dintr-un grup de una până la şapte imagini. Maimuţele au fost antrenate pe această problemă timp de doi ani şi au reuşit să atingă un procent de eficienţă de aproximativ 75%.

Cercetătorii, o echipă condusă de Sam Deadwyler şi Robert Hampson, au monitorizat apoi activitatea creierului maimuţelor pentru a confirma zonele necesare pentru luarea deciziilor. Şi-au concentrat atenţia asupra acelor zone care se aprindeau când maimuţele aveau succes la jocul de potrivire.

Pentru a realiza asta au folosit o mică sondă cu doi senzori, înfiletată prin fruntea maimuţelor în cortexul cerebral (mai exact între două straturi corticale ale creierului), permiţându-le astfel să înregistreze activitatea în cortexul prefrontal.


Hai cu cocaina!

După ce s-au asigurat că s-a făcut corect cartografierea, le-au administrat maimuţelor cocaină pentru a deteriora performanţa lor în problema de potrivire după model (pare un drog sever pentru aşa ceva, dar asta e situaţia). Imediat, performanţa maimuţelor a scăzut cu 20%.

În acest stadiu, cercetătorii au activat dispozitivul neuronal. Mai exact, au produs un model  “nonlinear multi-input multi-output” pentru a stimula neuronii necesari pentru realizarea problemei. Partea de input a dispozitivului monitoriza fluxul sanguin, temperatura şi activitatea electrică a celorlalţi neuroni, în timp ce partea de output activa neuronii necesari pentru luarea deciziilor. Împreună, acest model i/o a putut prezice ce output au neuronii corticali şi, în schimb, să producă stimularea neuronilor potriviţi la momentul potrivit.


Are loc creşterea

Şi, în mod incredibil, a funcţionat. Cercetătorii au restabilit cu succes abilităţile decizionale ale maimuţelor, deşi acestea erau încă afectate de cocaină. În plus, când experimentul a fost reprodus în condiţii normale, performanţa maimuţelor a depăşit nivelul de eficienţă anterior de 75%. Cu alte cuvinte, s-a produs un fel de îmbunătăţire cognitivă.

Cercetătorii speră să folosească rezultatele la tratarea rănilor cerebrale sau a bolilor în care zone mai mari din creier au fost afectate (demenţă sau atac cerebral). Ei sunt încrezători că tehnologia poate fi inclusă într-un cip implantabil.

Privind spre viitor şi luând în calcul siguranţa şi eficienţa continuă - e posibil ca o intervenţie similară să se aplice şi oamenilor sănătoşi. Ceea ce ar duce la îmbunătăţirea artificială a inteligenţei. Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Neural Engineering.

 

 

Traducere după de for-the-first-time-ever-scientists-have-made-monkeys-smarter-using-brain-implants-could-you-be-next de Prohaszka Bogdan

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro