În cadrul unui studiu realizat pe 50 de persoane cu cancer de plămâni în stadiu avansat,  s-a constatat  că acele persoane despre  care doctorii  credeau că au o “credinţă religioasă” ridicată au reacţionat mai bine la chimioterapie şi au trăit mai mult.

 

 

 

 

Peste 40% dintre ei mai trăiau după 3 ani  faţă de doar  10%  dintre  cei despre care se considera că sunt  mai slabi în credinţă. Te-ai enervat ? Dintre toate cercetările privind  potenţialul de vindecare prin puterea gândului şi a credinţei, studiile despre efectele religiei sunt cele mai controversate.

Există mii de studii menite să evidenţieze o legătură între anumite aspecte ale religiei - cum ar fi frecventarea bisericii şi rugăciunea -  şi o sănătate mai bună. Religia a fost asociată cu rate mai scăzute la  boli cardiovasculare, atac cerebral, tensiune arterială şi tulburări metabolice, cu  o mai bună funcţionare a sistemului imunitar, cu rezultate îmbunătăţite pentru infecţii cu HIV sau meningite şi risc mai scăzut de dezvoltare al cancerului.

Criticii acestor studii, precum Richard Sloan de la Centrul Medical al  Universităţii Columbia din New York, indică faptul că multe din aceste studii nu acordă atenţia cuvenită altor factori. De exemplu, oamenii religioşi au, adesea, un stil de viaţă mai puţin riscant şi cei care merg la biserică tind să se bucure de un puternic suport social, iar oamenii grav bolnavi probabil  frecventează mai puţin biserica.

 


Cu toate acestea, o analiză recentă a studiilor din acest domeniu a conchis, după încercarea de a verifica aceşti factori, că “religiozitatea/spiritualitatea” are un efect protectiv, însă doar în cazul oamenilor sănătoşi (Psychotherapy and Psychosomatics, vol 78, p 81). Cu toate acestea, autorii avertizează că poate fi o publicaţie părtinitoare, cu cercetători care au omis publicarea rezultatelor negative.

Chiar dacă legătura dintre religie şi o sănătate mai bună este adevărată, nu este nevoie să invoci intervenţia divină pentru a o explica. Unii cercetători atribuie acest lucru efectului placebo - încrederea că o anumită zeitate sau alta te va vindeca poate fi la fel de eficientă ca încrederea într-un medicament sau doctor. Alţii, precum Paolo Lissoni de la spitalul San Gerardo din Milano, Italia, care a realizat studiul despre cancerul la plămâni menţionat mai sus, susţine că emoţiile pozitive asociate cu “spiritualitatea” contribuie la răspunsuri fiziologice benefice.

În timp ce alţi cercetători  cred că ceea ce contează cu adevărat este să ai sentimentul că ai un scop în viaţă, oricare ar fi acela. Astfel, având o idee cu privire la  de ce te afli aici şi ce este important creşte senzaţia de control asupra evenimentelor, acestea  devenind  mai puţin stresante. În studiul de meditaţie de trei luni organizat de Saron, creşterea nivelelor enzimei care repară telomerii (care protejează cromozomii de degradare) este corelată cu un sentiment crescut al controlului şi al scopului în viaţă. De fapt, Saron argumentează că, această schimbare fiziologică poate fi mai importantă decât meditaţia însăşi.

El indică faptul că participanţii erau deja meditatori pasionaţi, aşa că studiul le-a dat şansa să petreacă trei luni de zile făcând ceva important pentru ei. Petrecând mai mult timp făcând ceea ce îţi place, fie că e vorba de grădinărit sau muncă voluntară, efectul poate fi  similar asupra sănătăţii. Saron afirmă că vestea cea bună din cadrul studiului este „impactul profund pe care îl are oportunitatea de a-ţi trăi viaţa într-un mod pe care înţelegi ca având sens”.

 



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Heal thyself: Know your purpose, publicat de NewScientist.
Traducerea: Ioana Mădălina Ilinca



Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.