În cadrul unui studiu realizat pe 50 de persoane cu cancer de plămâni în stadiu avansat, s-a constatat că acele persoane despre care doctorii credeau că au o “credinţă religioasă” ridicată au reacţionat mai bine la chimioterapie şi au trăit mai mult.
Peste 40% dintre ei mai trăiau după 3 ani faţă de doar 10% dintre cei despre care se considera că sunt mai slabi în credinţă. Te-ai enervat ? Dintre toate cercetările privind potenţialul de vindecare prin puterea gândului şi a credinţei, studiile despre efectele religiei sunt cele mai controversate.
Există mii de studii menite să evidenţieze o legătură între anumite aspecte ale religiei - cum ar fi frecventarea bisericii şi rugăciunea - şi o sănătate mai bună. Religia a fost asociată cu rate mai scăzute la boli cardiovasculare, atac cerebral, tensiune arterială şi tulburări metabolice, cu o mai bună funcţionare a sistemului imunitar, cu rezultate îmbunătăţite pentru infecţii cu HIV sau meningite şi risc mai scăzut de dezvoltare al cancerului.
Criticii acestor studii, precum Richard Sloan de la Centrul Medical al Universităţii Columbia din New York, indică faptul că multe din aceste studii nu acordă atenţia cuvenită altor factori. De exemplu, oamenii religioşi au, adesea, un stil de viaţă mai puţin riscant şi cei care merg la biserică tind să se bucure de un puternic suport social, iar oamenii grav bolnavi probabil frecventează mai puţin biserica.
Cu toate acestea, o analiză recentă a studiilor din acest domeniu a conchis, după încercarea de a verifica aceşti factori, că “religiozitatea/spiritualitatea” are un efect protectiv, însă doar în cazul oamenilor sănătoşi (Psychotherapy and Psychosomatics, vol 78, p 81). Cu toate acestea, autorii avertizează că poate fi o publicaţie părtinitoare, cu cercetători care au omis publicarea rezultatelor negative.
Chiar dacă legătura dintre religie şi o sănătate mai bună este adevărată, nu este nevoie să invoci intervenţia divină pentru a o explica. Unii cercetători atribuie acest lucru efectului placebo - încrederea că o anumită zeitate sau alta te va vindeca poate fi la fel de eficientă ca încrederea într-un medicament sau doctor. Alţii, precum Paolo Lissoni de la spitalul San Gerardo din Milano, Italia, care a realizat studiul despre cancerul la plămâni menţionat mai sus, susţine că emoţiile pozitive asociate cu “spiritualitatea” contribuie la răspunsuri fiziologice benefice.
În timp ce alţi cercetători cred că ceea ce contează cu adevărat este să ai sentimentul că ai un scop în viaţă, oricare ar fi acela. Astfel, având o idee cu privire la de ce te afli aici şi ce este important creşte senzaţia de control asupra evenimentelor, acestea devenind mai puţin stresante. În studiul de meditaţie de trei luni organizat de Saron, creşterea nivelelor enzimei care repară telomerii (care protejează cromozomii de degradare) este corelată cu un sentiment crescut al controlului şi al scopului în viaţă. De fapt, Saron argumentează că, această schimbare fiziologică poate fi mai importantă decât meditaţia însăşi.
El indică faptul că participanţii erau deja meditatori pasionaţi, aşa că studiul le-a dat şansa să petreacă trei luni de zile făcând ceva important pentru ei. Petrecând mai mult timp făcând ceea ce îţi place, fie că e vorba de grădinărit sau muncă voluntară, efectul poate fi similar asupra sănătăţii. Saron afirmă că vestea cea bună din cadrul studiului este „impactul profund pe care îl are oportunitatea de a-ţi trăi viaţa într-un mod pe care înţelegi ca având sens”.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Heal thyself: Know your purpose, publicat de NewScientist.
Traducerea: Ioana Mădălina Ilinca