Tensinea arterialăÎn ianuarie 2012, o echipă de cercetători de la Peninsula College of Medicine and Dentistry a informat privind prima evaluare sistematică a rezultatelor referitoare la factorii de risc asociaţi cu o diferenţă a tensiunii arteriale între braţe.

 

 

 

 

Un studiu recent scoate în evidenţă riscurile diferenţei  tensiunii arteriale dintre cele două braţe.

Primul studiu, care a fost publicat în ″The Lancet″ a sugerat că o diferenţă mai mare de 10mmHg sau 15mmHg a tensiunii arteriale sistolice (valoarea mai crescută) este un indicator al riscului crescut de a dezvolta boli vasculare şi al creşterii mortalităţii.

 

 

Al doilea studiu, care a fost publicat pe 20 martie 2012 de British Medical Journal Online, furnizează date provenite de la pacienţi care au fost evaluaţi pe o perioadă de 10 ani. Constatările primului studiu le sprijină pe cele ale celui de-al doilea, şi anume că există o legătură între diferenţa tensiunii arteriale între cele două braţe şi  bolile vasculare şi mortalitatea - şi subliniază necesitatea de a verifica în continuare dacă tensiunea arterială prezintă  valori normale la nivelul ambelor braţe.

Studiul a fost susţinut de: the Scientific Foundation Board of the Royal College of General Practitioners; the South West GP trust şi de the National Institute for Health Research Peninsula Collaboration for Leadership in Applied Health Research and Care (PenCLAHRC).

Măsurătorile pentru studiu au fost efectuate la The Mid Devon Medical Practice din Witheridge, Devon unde dr. Christopher Clark, autorul principal al ambelor studii, este medic de familie.

Studiul a urmărit 230 de pacienţi care au primit tratament pentru hipertensiune.
Au fost efectuate două  măsurători ale tensiunii arteriale la cele două braţe pacienţilor care au participat la studiu de la început, pe parcursul a trei vizite succesive şi au fost urmăriţi apoi timp de 10 de ani.

Dintre cei 230 pacienţi, 24% a avut o diferenţă între măsurătorile celor două braţe ale tensiunii arteriale  sistolice de peste 10mmHg şi 9% au înregistrat o diferenţă mai mare de 15mmHg. Din analizele precedente ale autorilor, o diferenţă de 10mmHg indică un risc crescut de boli vasculare periferice (îngustarea şi rigidizarea arterelor care furnizează sânge la nivelul membrelor inferioare şi  picioarelor). O diferenţă de 15mmHg sau mai mult este asociată cu un risc crescut de a dezvolta boli vasculare periferice, boli cerebrovasculare pre-existente (afectând alimentarea cu sânge a creierului şi de multe ori asociată cu afecţiuni cum ar fi demenţa) şi cu creşterea mortalităţii, atât ca urmare a unor probleme cardiovasculare, cât şi a altor probleme.

Prin efectuarea unui studiu de peste 10 ani, echipa de cercetare a putut evalua impactul diferenţei dintre  valorile tensiunii arteriale între braţe pe o perioadă mai lungă, putând observa efectele pe termen lung asupra sănătăţii pacienţilor. Pe parcursul studiului au fost constatate 52 de probleme cardiovasculare şi 27  de probleme cerebrovasculare la 76 de pacienţi. 59 de pacienţi au decedat, iar 100 de pacienţi (44% din numărul total al participanţilor) fie au avut o problemă cardiovasculară sau cerebrovasculară, fie au decedat.

Dr. Christopher Clark, a comentat: "Studiul nostru efectuat pe pacienţi hipertensivi pe o perioadă de 10 ani a prezentat pentru prima dată, într-o instituție  de îngrijire primară faptul că, în timp, o diferenţă între braţe a tensiunii arteriale sistolice de 10 mmHg sau mai mult sau de 15 mmHg poate fi un indicator privind sănătatea pacienţilor. Riscul apariției unor incidente vasculare în prezenţa unei diferenţe de tensiune arterială între braţe pare a fi la fel de mare precum cel constatat la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare pre-existente."

El a adăugat: "Acest studiu susţine valoarea potenţială a diferenţei dintre braţe ca un indicator clinic simplu al riscului cardiovascular crescut. Evaluarea tensiunii arteriale la ambele braţe este recomandată de ghiduri şi ar trebui să devină o componentă de bază a măsurării iniţiale a tensiunii arteriale în îngrijirea primară. Detectarea unei diferenţe între braţe ar trebui să determine luarea în considerare a evaluării vasculare în continuare şi un management activ al factorilor de risc".

John Campbell, profesor de medicină primară şi practică generală  la Peninsula College of Medicine and Dentistry, a declarat: "Acest studiu subliniază importanţa cercetării clinice efectuate cu atenţie la nivelul unităţilor medicale locale.  Aproape un milion de consultaţii au loc în fiecare zi în cabinetele medicilor generalişti. Medicii generalişti din Marea Britanie se află  într-o poziţie unică ce le permite identificarea şi urmărirea pacienţilor pentru perioade lungi, folosind cunoştinţele lor privindu-i pe pacienţi şi pe familiile acestora şi bazându-se pe datele clinice de înaltă calitate clinice existente, privitoare la îngrijirea primară din Marea Britanie. Acesta este un prim exemplu al beneficiului oferit de îngrijirea continuă pentru pacienţi pe o anumită perioadă, fiind o bază solidă pentru cercetarea clinică de valoare şi subliniază importanţa adresării de întrebări clinic relevante, generate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Sperăm că rezultatele vor fi folosite pentru a efectua cercetări aprofundate, evaluându-se modul în care rezultatele pot fi cel mai bine utilizate pentru a oferi pacienților o îngrijire bazată pe dovezi şi informaţii".

 




Traducere după http://medicalxpress.com/news/2012-03-highlights-arm-difference-blood-pressure.html, cu acordul editorului.
Traducerea: Ecaterina Pavel

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro