Enterotipuri bacteriene

 

Într-un articol recent publicat de revista Nature se arată că flora bacteriană prezentă în intestinele omului ne împarte în trei categorii, în funcţie de proporţiile acestor bacterii. De ce trei? De ce în configuraţiile descoperite? Nu se ştie, dar iată ce se cunoaşte deja...

Cercetări recente arată că în intestinele organismului uman coexistă trei configuraţii distincte de populaţii bacteriene. Aşa cum se poate observa din imaginea de mai jos, cele trei enterotipuri sunt dominate de trei specii de bacterii: Bacteroides, Prevotella şi Ruminococcus. Fiecare dintre aceste trei specii dominante este de găsit în prezenţa unei anume comunităţi bacteriene.

Enterotipul reprezintă clasificarea organismelor vii pe baza ecosistemului bacterian intestinal.
(termenul enterotip este probabil folosit astăzi, cu acest articol, pentru prima dată în limba română, căci nu am găsit nicio referinţă pe Internet la data scrierii. Reprezintă traducerea cuvântului englezesc enterotype).

Enterotipul şi grupele de sânge
Această nouă clasificare identificată de cercetători este asemănătoare clasificării pe baza celor opt tipuri de sânge. S-ar putea să existe totuşi diferenţe majore. De pildă, dacă grupa de sânge nu se schimbă de-a lungul vieţii, enterotipul bacterian s-ar putea să se modifice (încă nu există date concludente privind acest aspect).

Citeşte şi: Cum să determini grupa sanguină a copilului tău

Bacteriile ce ne-au colonizat...
Se cunoaşte de ceva vreme că Homo sapiens este colonizat de diferite tipuri de microbi. Corpul uman conţine de 10 ori mai multe bacterii decât celule (circa 100 de trilioane de microbi). Descoperirea faptului că unele bacterii (şi virusuri) sunt utile (chiar indispensabile) funcţionării organismului, a dus la împărţirea microbilor în buni şi nocivi, îmbunătăţind astfel imaginea acestor vietăţi în ochii celor care au mai citit despre acest domeniu. S-a descoperit, de exemplu, că bacteriile şi virusurile au un rol în procesarea substanţelor nutritive ori în adaptarea sistemului imunitar.

Cercetările din ultimii 10 ani se axează pe identificarea comunităţilor de microbi ce ne populează interiorul (aşa-numitul microbiom), a funcţiilor acestora în organism, a modului în care diferitele specii de microbi interacţionează şi a identificării afecţiunilor care survin ca urmare a dezechilibrelor microbiene.

Cercetările privind enterotipurile
Pe subiectul nostru, al enterotipului bacterian, s-au făcut mai multe cercetări în ultimii ani. Ultimul dintre acestea, publicat în revista Nature şi la care facem referire în prezentul articol, s-a folosit de fecalele a 22 de persoane din Danemarca, Franţa, Italia şi Spania. Iar analizele efectuate au pus în evidenţă configuraţiile bacteriene menţionate mai sus şi ilustrate în imagine.

Analize ulterioare ale florei bacteriene intestinale a 13 japonezi şi 4 americani au evidenţiat acelaşi model bacterian. Aşadar, sunt indicii că enterotipurile bacteriene descoperite sunt independente de ţară, rasă ori continent. Totuşi, sunt necesare analize suplimentare care să cuprindă şi indivizi din Africa, Australia ori America de Sud.

Deşi rezultatele menţionate sunt preliminare, fiind necesare şi în desfăşurare alte studii, biologii se gândesc deja la posibilele implicaţii ale descoperirii făcute privind existenţa enterotipurilor. De pildă, s-ar putea să existe o corelaţie între enterotipul unei persoane şi asimilarea diferitelor medicamente administrate pentru diferite afecţiuni; ori s-ar putea să existe conexiuni între alimentele consumate, digestia acestora şi preferinţele pentru aceste alimente ale bacteriilor intestinale.

După cum spunea unul dintre cercetătorii implicaţi în descoperirea enterotipurilor bacteriene intestinale, Manimozhiyan Arumugam: "Trăim vremuri incitante!".

Bibliografie:
Wired
NYT
ScienceNewsLine
Nature

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.