Sub Parcul Naţional Yellowstone se află ascuns un rezervor subteran masiv de magmă, mărginit de faimoasa calderă a parcului. Cu 640.000 de ani în urmă, o supereruptie a zguduit regiunea. Ce s-ar întâmpla dacă un alt eveniment de acest fel se va produce în prezent? Aceasta este întrebarea pe care am adresat-o lui Jake Lowenstern, geolog USGS (U.S. Geological Survey) şi om de ştiinţă în cadrul Yellowstone Volcano Observatory.

 



Activitatea vulcanică obişnuită din Yellowstone nu se încadrează în termenul de „supereruptie", la care un volum de 1.000 km3 sau mai mare de lavă este expulzat dintr-un vulcan. Lowenstern a declarat pentru io9 că supervulcanii reprezintă „o singură erupţie de mare putere" care de obicei durează aproximativ o săptămână. Dar, spre deosebire de ceea ce puteţi vedea la anumite emisiuni de televiziune şi în cadrul unor filme realizate la Hollywood, chiar şi o supereruptie vulcanică ce ar avea loc la Yellowstone nu ar putea pune în pericol întregul teritoriu al Statelor Unite ale Americii. Aceasta, de asemenea, nu ar putea provoca catastrofa la care ne-am aştepta.

Distrugerile provocate de o supereruptie vulcanică


O supereruptie vulcanică s-ar putea produce rapid ţinând cont că rezervorul de magmă al Yellowstone este enorm. Dar nu trebuie să ne aşteptăm ca lava să se scurgă pe suprafaţa întregului continent. Scurgerile de lavă ar fi probabil „în imediata apropiere a parcului", spune Lowenstern şi ele se vor întinde pe o suprafaţă mărginită de o rază de până la 30-40 mile. Atunci când un vulcan erupe, a adăugat el, cel puţin o treime din roca lichidă care este expulzată cade imediat înapoi spre vulcan. Restul se împrăştie pe terenurile din apropiere sau ajunge până în atmosferă.

 

 

Cele mai multe distrugeri reale se datorează materiei expulzate care se propagă prin aer. Deasupra norului erupţiei vulcanice pericolul de moarte este mai redus în comparaţie cu „cenuşa rece" şi pulberea de piatră ponce ce este purtată prin aer la o înălţime mai mică. Lowenstern şi colegii săi consideră că erupţia vulcanică este „dezastruoasă" atunci când ploaia de cenuşă vulcanică poate forma un strat de cenuşă de 10 cm sau mai mult la suprafaţa solului şi care se întinde pe o rază de aproximativ 500 de mile. Această cenuşă ar putea ajunge atât de departe încât ai putea observa praful fin al ei pe maşina ta din New York.

Traficul aerian va fi anulat în acea perioadă, desigur, după cum s-a întâmplat şi în cazul erupţiei vulcanice din anul 2010 ce a avut loc în Islanda. Dar cea mai mare parte din această cenuşă ar polua fermele aflate în zona de vest precum şi fluviul Mississippi. Într-un anume sens, ar fi ca un accident industrial care ar înfunda căile navigabile şi zonele agricole cu nămoluri toxice. Cea mai gravă consecinţă a acestui eveniment ar fi distrugerea terenurilor agricole şi a căilor navigabile.

 

 

Cum ar arăta această erupţie?

O supereruptie, la fel ca toate erupţiile vulcanice, începe cu un cutremur. „O mulţime de cutremure ar trebui să se producă pentru a disloca rocile şi a permite magmei să ajungă la suprafaţă", a declarat Lowenstern, adăugând că se vor produce unele cutremure de o mare intensitate în săptămânile sau lunile dinaintea erupţiei principale. Aceasta înseamnă că vor exista mai multe semne de avertizare înainte de producerea acestui eveniment. Erupţia nu va avea loc brusc, ea fiind anunţată practic de aceste mişcări tectonice.

În continuare, cratere enorme sau fisuri în pământ se vor deschide lângă calderă, probabil aflate într-un inel din jurul acesteia sau poate aflate la o distanţă de până la 10 kilometri de aceasta. Lava şi gazele supraîncălzite s-ar scurge foarte rapid prin aceste cratere, golind rezervorul de magmă aflat sub calderă. Pe măsură ce magma va fi eliminată rapid, caldera va începe să se năruie. În cele din urmă, ea se va prăbuşi într-un canal de scurgere de formă ovală, care ar putea avea aproximativ 50 mile lungime şi 30 mile lăţime.

 


După eliminarea gazelor prin cratere şi prăbuşirea calderei probabil că vom putea observa efectul global asupra temperaturilor pe care l-a provocat erupţia vulcanică. „Orice erupţie mare cauzează o răcire a atmosferei, mai ales datorită cantităţii mari de cenuşă", a spus Lowenstern. În anul 1812, erupţia supervulcanului Mount Tambora din Indonezia a cauzat scăderea temperaturile globale. Caldera erupţiei vulcanice din Yellowstone este mai mare decât cea din Tambora, aşa încât schimbări climatice vor avea loc cu siguranţă. Cu toate acestea, răcirea ar dura doar câţiva ani.

Lowenstern a declarat că nu există niciun motiv să credem că se va produce o erupţie de această amploare în curând, mai ales că regiunea calderei a trecut prin mai multe erupţii regulate care au redus presiunea din cadrul ei. „Ea s-ar putea deplasa în altă regiune", a spus el. „În câteva milioane de ani, [vulcanul] s-ar putea afla în partea de nord-est". Datorită deplasării plăcilor continentale se schimbă şi poziţia vulcanilor, astfel încât supervulcanul Yellowstone s-ar putea deplasa mult dincolo de zona pe care o numim astăzi Yellowstone. „O erupţie va fi, mult mai probabil, doar o scurgere de lavă, un eveniment minor", a spus Lowenstern.

Există semne ale unei erupţii iminente?

În prezent, caldera Yellowstone nu prezintă semne că s-ar produce o supereruptie. Aceasta nu înseamnă că acolo nu au loc cutremure regulate, ci doar că acestea reprezintă o caracteristică naturală a unei regiuni vulcanice. Caldera în sine se ridică şi coboară tot timpul, Pământul se deplasează în sus şi în jos pe măsură ce presiunea creşte şi scade în rezervorul de magmă aflat dedesubt. „Acesta a crescut cu aproximativ 27 cm în ultimii 6 ani", a spus Lowenstern. „Calderele vulcanice sunt mari şi calde, astfel încât acestea nu se rup foarte uşor şi ele se deplasează în sus şi în jos. Acesta este modul prin care căldura şi gazele ies din aceste sisteme subterane, în acest fel sistemul respiră".

El a adăugat că dacă ar urma o supereruptie „atunci ar trebui să constatăm o activitate tectonică extraordinară", ceva ce reprezintă mai mult decât o deplasare de câţiva centimetri şi câteva mici cutremure. Chiar acum, caldera Yellowstone respiră în mod normal, prezentând un comportament obişnuit al unui sistem hidrotermal masiv. Lowenstern şi echipa de oameni de ştiinţă din cadrul Yellowstone Volcano Observatory monitorizează permanent caldera pentru a verifica dacă au loc schimbări în interiorul ei şi creează scenarii cu privire la felul în care ar putea arăta următoarea erupţie.

O erupţie ar putea „veni în orice moment", a recunoscut Lowenstern. Dar ar fi aceasta o supereruptie? Probabil că nu. Şi chiar dacă ar fi, distrugerile provocate de aceasta nu ar fi infernul la care v-aţi putea aştepta. În loc de a fugi de iadul de pe Pământ ar trebui doar să înaintăm cu greu printr-o mulţime de cenuşă pe care va trebui să o îndepărtăm.



Traducere de Cristian-George Podariu după yellowstone-volcano

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.