Premiul Nobel pentru fizică a fost acordat în anul 1901 fizicianului de origine prusacă, Wilhelm Conrad Röntgen „ca recunoaştere a eforturilor extraordinare făcute pentru descoperirea unor raze remarcabile”. Este vorba despre descoperirea razelor X.
DESCOPERIREA RAZELOR X
Wilhelm Conrad Röntgen (27.03.1845-10.02.1923) a descoperit în noiembrie 1985 că un curent de înalt voltaj într-un tub de gaz rarefiat dă naştere unei fluorescenţe pe un ecran acoperit cu cianură de platină. În câteva săptămâni - într-o serie de 10 articole trimise către fizicienii şi medicii universităţii din Würzburg - Röntgen a furnizat explicaţia corectă a fenomenului constatat.
Radiografia mâinii unui prieten şi apoi a mâinii soţiei sale a făcut ca descoperirea razelor X să ajungă un subiect public, întrucât aceste imagini care practic prezentau scheletul mâinii au fost asociate cu moartea şi au hrănit idei cu iz catastrofic. Pe de altă parte, temerea de acest tip de raze era justificată pentru că cercetători care le-au folosit au avut probleme de sănătate.
Laboratorul în care a lucrat Röntgen
Descoperirea rezelor X (ori razelor Röntgen, cum mai sunt numite) a oferit material de studiu pentru generaţii de savanţi, iar cercetările acestora au fost recompensate cu multe premii Nobel, cum a fost cazul următorilor oameni de ştiinţă: Max von Laue, William Henry, William Lawrence Bragg, Charles Barkla ori Karl Manne Siegbahn.
Folosirea razelor X este parte din viaţa noastră. Acestea sunt folosite în medicină la detectarea zonelor opace din corpul nostru şi la investigarea modificărilor anumitor organe (cum este, de pildă, radiografia plămânilor). Dar razele X sunt folosite şi pentru: controlul bagajelor în aeroporturi, examinarea obiectelor arheologice ori identificarea structurii cristaline.
WILHELM CONRAD RÖNTGEN - FOARTE SCURTĂ BIOGRAFIE
Röntgen s-a născut la Lennep, în Germania, fiind singurul copil al unei familii care se ocupa de textile. Familia Röntgen a decis să se mute în Olanda când micuţul Wilhelm avea doar trei ani; mama lui Wilhem era de origine olandeză.
În 1862, Röntgen s-a înscris la Şcoala tehnică din Utrecht, iar în 1865 s-a înscris la cursurile facultăţii de fizică din cadrul Universităţii din Utrecht, dar nu a obţinut numărul necesar de credite pentru a deveni student şi a decis să plece în Elveţia, unde a urmat Institutul Politehnic din Zürich. În 1869 îşi susţine teza de doctorat la Zürich şi este numit asistentul celebrului fizician August Kundt.
Imagine a mâinii fiziologului elveţian Albert Kölliker realizată în 1896 în timpul unei conferinţe
Röntgen a fost căsătorit cu Anna Bertha Ludwig, originară din Zürich, pe care a întâlnit-o într-o cafenea administrată de tatăl acestuia. Röntgen nu a avut copii, dar a înfiat-o pe una dintre nepoatele sale - fata fratelui soţiei - Josephine Bertha Ludwig. Lui Röntgen îi plăceau excursiile, vânătoarea şi alpinismul; în ciuda problemelor de vedere (nu distingea foarte bine culorile şi nu făcea diferenţa între acestea) se pare că Röntgen era un foarte bun trăgător. Avea un umor debordant, era curios despre tot ce se întâmpla în lumea ştiinţei şi avea un ascuţit simţ critic pe care adeseori îl exersa asupra propriei persoane. A fost primul savant care a primit premiul Nobel.
A murit în 1923 din cauza unui carcinom intestinal; cauza morţii nu a avut legătură directă cu experimentelor sale cu razele X. Röntgen a fost unul dintre primii savanţi care au folosit ecrane plumbate pentru protecţia la radiaţii.
BIBLIOGRAFIE:
nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1901/rontgen-bio.html
nobelprize.org/educational_games/physics/x-rays/discoveries-1.html
ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Conrad_R%C3%B6ntgen
