Premiul Nobel este cea mai prestigioasă distincţie din lumea ştiinţei. Premiile poartă numele inventatorului dinamitei, savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel, care şi-a folosit enorma avere punând bazele acestor extraordinare recompense. Instituţia Premiilor Nobel a luat fiinţă în 1895, când Alfred Nobel şi-a scris ultimul testament, prin care lăsa o mare parte a averii sale, aproximativ 9 milioane de dolari, pentru a recompensa anual oamenii de ştiinţă care aduceau cele mai spectaculoase contribuţii în domeniile lor de activitate.
Premiile se acordă pentru progrese deosebite în domeniile fizicii, chimiei, psihologiei şi medicinei, literaturii, păcii şi economiei şi constau într-o consistentă sumă de bani, în jurul a un milion şi jumătate de dolari, dar ceea ce contează cel puţin la fel de mult este şi notorietatea şi recunoaşterea deosebită de care premianţii se bucură din partea comunităţii ştiinţifice internaţionale. Câştigătorii primesc şi medalii din aur masiv gravate cu chipul lui Alfred Nobel.
Începând cu 1901, anul în care s-au acordat pentru prima dată Premiile Nobel, cea mai laureată ţară în ceea ce priveşte distincţiile acordate fizicienilor este SUA, deşi a durat 6 ani până când americanii au avut un prim laureat în domeniul fizicii.
Primele 2 femei care au câştigat premiul pentru fizică sunt Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer. În 1903, Marie Curie a fost premiată împreună cu soţul său, Pierre şi cu Antoinne Becquerrel pentru descoperirea a peste 40 de elemente radioactive, cât şi pentru alte realizări în domeniul radioactivităţii. Au trebuit să treacă 60 de ani până când, în 1963, Maria Goeppert-Mayer a devenit a doua femeie laureată a Premiilor Nobel pentru fizică.
Ceremoniile de decernare sunt găzduite de capitala Suediei, Stockholm, excepţie făcând Premiul Nobel pentru Pace, acordat de obicei în capitala Norvegiei, Oslo.
