Alcool. FumatCum acţionează alcoolul, tutunul sau droguri precum cocaina, heroina ori marijuana asupra organismului uman? Care sunt pericolele şi riscurile asociate cu consumul acestor substanţe? Aflaţi din acest articol şi spuneţi un NU hotărât consumului!

 

 

 

Alcoolul

Efectele consumului de alcool se manifestă asupra sistemului nervos central, dar consumul de lungă durată afectează şi alte organe. După consum, alcoolul este absorbit integral în intestinul subţire şi în stomac, apoi este distribuit la toate organele în funcţie de fluxul de sânge. Cea mai mare parte din alcoolul din sânge este transformată în acetaldehidă la nivelul ficatului. Metabolizarea unor cantităţi mici de alcool necesită o enzimă, alcool dehidrogenaza. Efectele consumului de alcool implică adicţia şi sevrajul. Adicţia este o stare de dependenţă faţă de o anumită substanţă, şi poate fi fizică, psihică sau ambele. Dependenţa psihică reprezintă un comportament în care consumul de alcool este recompensat de o plăcere aşteptată. Dependenţa  fizică este rezultatul dezvoltării unei toleranţe la alcool, ca urmare a consumului repetat, toleranţă ce favorizează creşterea cantităţii de enzimă necesară pentru metabolizare. Dependenţa fizică devine evidentă atunci când este întrerupt consumul de alcool şi apare o stare de sevraj. În timp, sunt necesare cantităţi sporite de alcool pentru a produce aceleaşi efecte, deoarece organismul creşte nivelul de toleranţă. Consumul de alcool produce tulburări hepatice sau gastrice, iar consumul pe termen lung afectează toate organele şi ţesuturile (o perioadă de consum de 15-20 de ani duce la apariţia cirozei hepatice).



Tutunul


În societatea modernă, tutunul este tot mai puţin tolerat, existând o segregare între fumători şi nefumători. Tutunul conţine substanţe toxice (monoxidul de carbon) şi cancerigene (se estimează că e vorba despre aproximativ 40 de substanţe). Fumatul este asociat cu mai multe efecte nocive, cele mai frecvente sunt cancerul bronşic, gastric, esofagian. Pe lângă neoplazii (cancer), fumatul este asociat unui risc crescut de infarct sau alte boli (accidente vasculare, ateroscleroză). Efectele fumatului pasiv includ astmul bronşic (apare la copiii crescuţi în medii cu fum de ţigară), iritaţii sau cancerul. Pentru toate aceste afecţiuni fumatul este un factor favorizant, nu decisiv.

 

Spuneti NU fumatului

Spuneţi un NU hotărât fumatului!
credit: http://cristynna-necropolis.deviantart.com/

 

Cocaina

Cocaina este un alcaloid extras din frunzele de coca. Consumul de cocaină produce efecte euforice intense, ceea ce o face una dintre cele mai utilizate substanţe. Cocaina acţionează asupra sistemului nervos central, unde blochează recaptarea dopaminei (dopamina produce plăcere, blocarea recaptării menţine starea de euforie). Totodată acţionează asupra terminaţiilor nervoase, blocând recaptarea noradrenalinei (aceasta are cam aceleaşi efecte ca adrenalina, dar mai reduse; diferenţa dintre adrenalină şi noradrenalină constă în faptul că adrenalina provoacă vasodilataţie, în timp ce noradrenalina provoacă vasoconstricţie). Cele mai importante efecte ale consumului de cocaină se manifestă la nivelul sistemului cardio-vascular, putând conduce la un infarct.



Heroina

Heroina este un opioid înrudit cu morfina. Timpul său de acţiune este scurt, astfel încât trebuie consumat la intervale scurte pentru a preveni efectele abstinenţei. Efectele consumului de heroină sunt variate şi includ euforie intensă, halucinaţii, somnolenţă şi efect sedativ. Consumul are un spectru larg de efecte secundare: complicaţii pulmonare, renale, infecţii cutanate. De obicei administrarea se face intravenos, existând riscul transmiterii unor boli (HIV, virusuri hepatice), dar şi al unui stop cardio-respirator.



Marijuana

Este drogul cel mai utilizat. Este produs din frunzele plantei Cannabis sativa, care conţine o substanţă psihoactivă. Cele mai importante consecinţe ale consumului de marijuana sunt bronşita cronică (tusea de dimineaţă a fumătorilor) şi cancerul. Marijuana nu provoacă o dependenţă fizică (deci dacă un consumator de marijuana doreşte să se lase, nu apare starea de sevraj), însă poate apărea dependenţa psihică, ce include nelinişte şi tulburări de somn.



Bibliografie:
„Fiziopatologie generală” , Veronica Colev Luca, 2000
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marijuana


Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 106.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!