Susţine Scientia

 Misiunea Scientia.ro este de a publica articole ştiinţă şi tehnologie de calitate. Cu peste 7.000 de articole, Scientia reprezintă azi o colecţie de articole ştiinţifice (multe însoţite de videoclipuri ori animaţii) fără concurent între site-urile cu profil ştiinţific în limba română.
 Pentru a putea asigura o funcţionare optimă a site-ului (servicii de găzduire decente, care costă
485 €/an), avem nevoie de sprijinul dvoastră!
 Dacă găsiţi scientia.ro util, vă rugăm să susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Costuri 2019: 485 €. Donat: 101.2


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă

Perioada campaniei de strângere de fonduri: 24.12.18-31.01.2019

Fizica in 60 de secunde. NeutrinoNeutrinii sunt probabil particulele cu cel mai bine ales nume, fiind minuscule, neutre din punct de vedere electric (cum sugerează şi cuvântul din limba italiană, neutrino însemnând "cel mic şi neutru") şi având o masă atât de mică încât nu a putut fi măsurată încă.

 

 


Neutrinii sunt printre cele mai abundente particule în Univers, fiecărui proton corespunzându-i câte 700 de milioane de neutrini. Aceste particule sunt produse de fiecare dată când nucleele atomice fuzionează (cum e cazul în reacţiile nucleare din interiorul Soarelui) sau fisionează (ca în cazul dezintegrărilor nucleare care se petrec în reactoarele nucleare). Chiar şi o banană emite neutrini în urma dezintegrării pe cale naturală a potasiului din fruct. Fără neutrini, Soarele nostru nu ar  străluci şi nu ar exista elemente chimice mai grele decât hidrogenul.

 

Deşi printre cele mai abundente particule din Univers, neutrinii nu interacţionează decât foarte rar cu materia.

 

Odată produse, aceste particule “fantomă” nu interacţionează cu alte tipuri de materie aproape niciodată. Milioane de miliarde de neutrini provenind de la Soare trec prin corpurile noastre în fiecare secundă, zi şi noapte, deşi noi nu îi putem simţi.

 

Bananele contin potasiu radioactiv si emit neutrini
Credit: Sandbox Studio

 

Teoreticienii au prezis existenţa neutrinului încă din 1930, dar abia după 26 de ani de experimente particula a fost, în cele din urmă, detectată. În prezent, cum teoriile despre natura neutrinilor sunt numeroase şi de multe ori intră în conflict, experimentatorii încearcă să calculeze masa neutrinilor, să descopere felul în care aceste particule interacţionează cu materia şi să determine dacă antiparticula neutrinului este neutrinul însuşi. Unii cercetători cred că antimateria formată în timpul Big Bang-ului a dispărut din cauza neutrinilor, lăsându-ne într-un Univers format din materie.

În concluzie, dacă vrem să înţelegem Universul, trebuie ca mai întâi să înţelegem neutrino.

Citeşte şi: Neutrino şi misterul antimateriei, Neutrino - particula fantomă şi Vorbind, poetic, despre neutrino.

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea, cu acordul editorului, a articolului The neutrino (SymmetryMagazine), de Debbie Harris.
Traducător: Iulia Strâmbeanu.