Dacă vreodată vom detecta o civilizaţie extraterestră sau orice fel de viaţă extraterestră, atunci mai mult ca sigur că aceasta va arăta foarte diferit faţă de noi. Formele de viaţă extraterestre vor gândi, de asemenea, probabil, într-un mod care este complet diferit faţă de cel cu care suntem noi obişnuiţi. Iată în continuare cum cred experţii că s-ar putea prezice modul de gândire al unor fiinţe extraterestre.
La sfârşitul anului trecut am vorbit despre faptul că inteligenţele extraterestre sunt, probabil, mai degrabă asemănătoare cu noi decât foarte diferite de noi, cel puţin în ceea ce priveşte acele civilizaţii extraterestre care au atins un nivel de evoluţie caracterizat de o societate post-industrială informatizată. Cu toate acestea nu avem dovezi empirice care să susţină o astfel de afirmaţie. Este posibil ca, de exemplu, noi să reprezentăm o anomalie atunci când vine vorba despre civilizaţiile tehnologice şi să existe, de asemenea, o mulţime de forme de viaţă extraterestre care depăşesc imaginaţia noastră şi limitele ştiinţei noastre actuale. Poate că rino-cefalopozi cu 16 tentacule trăiesc în domuri din sticlă, iar acest fapt reprezintă un lucru normal în cazul lor. Sau poate că creiere inteligente ar putea fi observate în cadrul unor calculatoare biologice care se formează pe suprafaţa unor iazuri.
Fără îndoială extratereştrii ar putea fi foarte, foarte ciudaţi. Cel puţin în comparaţie cu noi. Şi nu doar în ceea ce priveşte constituţia fizică sau dezvoltarea lor culturală şi tehnologică. Chiar şi modul în care ei gândesc ar putea fi cu mult diferit faţă de cel prin care noi facem acest lucru. Extratereştrii ar putea avea diferite moduri alternative de inteligenţă, de comunicare şi cooperare socială pe care noi abia putem să ni le imaginăm.
Din fericire există alte inteligenţe pe care le putem studia. Într-o nouă lucrare publicată în Acta Astronautica se prezintă încercările efectuate de către oamenii de ştiinţă pentru a putea descrie inteligenţa animalelor şi care ne-ar putea ajuta să ne dezvoltăm anumite metode imparţiale pentru a studia şi alte tipuri de inteligenţă, atât de pe Pământ, cât şi dincolo de acesta. Mai mult, aceste profile de inteligenţă ne-ar putea oferi o nouă perspectivă cu privire la cum ar trebui să căutăm viaţa extraterestră şi la ceea ce ne-am putea aştepta să descoperim în acest caz.
Subiectivismul din analizele noastre
Pot exista anumite limitări atunci când ne referim la noi înşine ca la un model standard pentru toată inteligenţa. Aşa cum a menţionat biologul Denise Herzing, care studiază comportamentul mamiferelor marine şi care este autorul noului studiu, cele mai multe dintre definiţiile noastre cu privire la inteligenţă se bazează pe comparaţii ale unor competenţe cognitive nonumane şi ale unor abilităţi de vorbire cu cele ale noastre.
În special, avem o prejudecată faţă de speciile de primate şi asta dintr-un bun motiv. Ca primate noi avem cu siguranţă ceva special atât din punct de vedere al capacităţilor noastre fizice, cât şi al celor intelectuale. Dar, aşa cum am învăţat, oamenii nu reprezintă neapărat vârful de inteligenţă de pe această planetă. Diferite animale au capacităţi variate dintre care multe au condus la experienţe psihologice şi cognitive diferite. De exemplu, aşa cum cercetătorii japonezi au arătat, cimpanzeii sunt mai buni în testele de memorie decât oamenii.
Istoric vorbind, determinarea inteligenţei nonumane s-a făcut în felul următor:
Măsurători fizice: raportul dintre masa creierului şi a corpului, structura creierului, convoluţiile, densitatea de neuroni, prezenţa unor artefacte şi a uneltelor
Măsurători observaţionale şi senzoriale: semnale senzoriale, complexitatea unor semnale, complexitatea socială
Prelucrarea datelor: teoria informaţiei, raportul semnal/zgomot, recunoaşterea unor modele.
Experimentare: memorie, cunoaştere, înţelegerea/utilizarea limbajului, teoria minţii
Interfeţe directe: legături reciproce cu primatele, delfinii, păsările
Interacţiuni accidentale: simbioze om/animal, procese de asimilare între specii.
Dar acestea sunt în mare parte atribute şi măsurători „specifice omului". Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt deseori reticenţi în a lua în considerare alte tipuri de inteligenţă care nu au o analogie umană.
„Abilităţile noastre de a realiza profilul unor „tipuri" de inteligenţă care prezintă o mare varietate este redusă", scrie Herzing. „Aşa cum biologii îşi extind propriile definiţii asupra vieţii atunci când se uită la extremofile ce trăiesc în condiţii neobişnuite, ar trebui ca şi noi să ne reanalizăm modul în care descriem diferitele moduri de gândire şi modul în care realizăm profilul altor forme de viaţă pe care le putem întâlni, în loc să căutăm echivalenţe ale acestora".
Inteligenţa este COMPLEX
În acest sens Herzing a propus o nouă metodă de reprezentare a diferitelor inteligenţe nonumane. Denumită COMPLEX (COmplexity of Markers for Profiling Life în EXobiology), aceasta arată în felul următor:
EQ: coeficientul de encefalizare (n.t. reprezintă raportul dintre masa reală a creierului şi media de masă cunoscută a creierului)
CS: complexitatea semnalului de comunicare
IC: complexitatea individuală
SC: complexitatea socială
ÎI: interacţiunea dintre specii
De exemplu, delfinii au un coeficient ridicat de encefalizare, aceştia stabilesc modalităţi de comunicare complexe şi au un creier mare. Caracatiţa este capabilă de învăţare asociativă, blândeţe şi de explorare. Albinele au o inteligenţă colectivă şi sunt capabile de a număra şi a învăţa. Chiar şi bacteriile pot prezenta răspunsuri comportamentale complexe fără a avea creiere complexe. În ceea ce priveşte inteligenţa artificială, denumită AI (Artificial intelligence), aceasta îşi demonstrează trăsăturile specifice prin intermediul reţelelor neuronale, puterii de calcul şi a unor algoritmi specifici.
Pentru a scala aceşti indicatori, Herzing a folosit un mic set de valori obţinute de către biologii Lori Marino şi Kathryn Denning. Fiecare categorie a fost evaluată de către experţi pe o scară de la 1 la 10. Prin folosirea acestui sistem delfinii au obţinut un scor ridicat în cele mai multe categorii, albinele şi maşinile inteligente au obţinut un scor relativ mare în categoria privind complexitatea semnalului de comunicare şi în categoria privind complexitatea socială, în timp ce microbii au obţinut scoruri ridicate în ceea ce priveşte interacţiunile dintre specii.
În tabelul de mai jos se arată scorurile obţinute pentru fiecare categorie de către inteligenţele nonumane analizate în acest studiu. Marcajele cu linie roşie evidenţiază cele mai interesante valori ale acestora.
Prin suprapunerea a cinci profile tridimensionale s-a generat o formă distinctă pentru fiecare organism în parte.
Au fost descrise următoarele cinci tipuri diferite de profile:
Party Animal: inteligent, comunicativ şi activ social (indică un potenţial ridicat pentru interacţiunile sociale)
Accountant: inteligent şi orientat către detalii (prezintă un potenţial ridicat pentru interacţiuni dedicate)
Loner: inteligent, comunicativ, dar nesociabil (prezintă un potenţial mediu de interacţiune individuală)
Crowd: comunicativ şi integrat (prezintă un potenţial scăzut de acţiune individuală)
Busy Body: orientat spre detalii şi care urmează autoritatea (inteligent, dar cu un potenţial scăzut pentru creaţie).
Reprezentarea acestor profile arată în felul următor:
Herzing spune că acest sistem poate fi uşor utilizat pentru a evalua o mare parte dintre inteligenţele nonumane.
Interesant, concluziile ei sugerează că, aşa cum am remarcat şi eu anterior, evoluţia convergentă poate duce la o anumită universalitate a aspectelor cognitive ale unor animale sociabile, inclusiv a capacităţii de a înţelege un limbaj artificial (ca în cazul mamiferelor şi al păsărilor) şi ne indică prezenţa unor competenţe numerice (precum în cazul mamiferelor, păsărilor, peştilor şi amfibienilor). Într-adevăr, multe dintre aceste trăsături preced de multe ori apariţia limbajului în general sau a celui verbal în special.
Deşi ea nu a afirmat acest lucru în lucrarea sa, nu este greşit să se sugereze că inteligenţele converg în jurul anumitor trăsături cognitive.
În căutarea inteligenţei extraterestre
În ceea ce priveşte problema exobiologiei şi a programului SETI, Herzing afirmă că sistemul ei poate fi folosit pentru a evalua inteligenţa nonumană extraterestră.
„În cazul în care putem folosi cu succes instrumentele de recunoaştere a modelelor pentru a reprezenta „tipurile de inteligenţă" de pe Pământ, atunci am putea aplica aceste teste speciilor aflate în afara Pământul?", se întreabă ea. „Am putea dezvolta instrumente de recunoaştere a modelelor şi tehnici care să verifice alte „tipuri" de inteligentă, pentru culegerea de informaţii de la distanţă?"
Ea spune că pe baza a ceea ce am aflat de la extremofile trebuie să ne aşteptăm la o diversitate similară de tipuri şi de manifestări ale inteligenţei. Aceasta înseamnă că unele tipuri de organisme pot folosi mai multe sisteme senzoriale sau unele chiar necunoscute nouă.
„Analizând comportamentul unei specii, cum ar fi cazul delfinilor, putem obţine exemple de măsuri cantitative", a declarat Herzing pentru io9. „De exemplu, prin măsurarea unor astfel de lucruri cum ar fi personalitatea, prin intermediul îndrăznelii, timidităţii, dorinţei de a explora, ne-am putea dezvolta instrumentele pentru a măsura aceste calităţi şi în cazul altor specii pentru a determina dacă acestea sunt abordabile sau nu, ca indivizi sau ca specie".
În consecinţă, atunci când căutăm viaţa extraterestră, aceasta ar putea să ne ajute, de exemplu, pentru a putea prezice biosemnăturile aflate în atmosfera exoplanetelor, dacă acestea au putut fi generate de către microbi sau de către o civilizaţie industrială. Toate acestea ar putea fi utile pentru SETI. În prezent suntem în căutarea unor semnale radio, dar poate că ar trebui să căutam un alt mod de comunicare care este specific unei civilizaţii care are capacităţi senzoriale, cognitive şi fizice diferite de ale noastre.
Într-adevăr, reprezentarea unor alte tipuri de inteligenţă aflate pe Pământ ar putea fi un bun exerciţiu pentru viitoarele explorări din cadrul exobiologiei. Un astfel de sistem ne-ar putea pregăti pentru ceea ce am putea găsi, fie că este vorba despre viaţă microbiană, organisme complexe terestre sau chiar o inteligenţă care este capabilă de a comunica cu noi.
Traducere de Cristian-George Podariu după a-new-scientific-model-that-defines-alien-intelligence. Imagine front: "Xenobiology" de Alex Ries.
