Credit: NIAID

Virusurile sunt cunoscute mai ales pentru natura lor agresivă și infecțioasă. Este adevărat, majoritatea virusurilor provoacă boli, care variază de la o răceală ușoară până la afecțiuni grave, precum sindromul respirator acut sever (SARS). Virusurile invadează celula gazdă, preluând controlul mecanismului celular, generând noi particule virale, care vor continua să infecteze mai multe celule, producând boli.

Dar nu toate virusurile sunt nocive. Unele virusuri pot ucide bacterii, în timp ce altele pot lupta împotriva unor virusuri mai periculoase. Așadar, avem mai multe virusuri protectoare în corpul nostru.

Comentarii -

Animalele nu au nevoie de pașapoarte sau vize și nu le pasă de granițele țărilor, iar acest lucru este ilustrat în mod clar de animaţia din videoclipul de mai jos. Puteţi vedea traseele migrației a circa 150 de specii de animale, pe baza datelor de urmărire colectate (şi puse la dispoziţie) de peste 11.000 de cercetători din întreaga lume.

Liniile roz urmăresc mișcarea animalelor care acoperă cel puțin 500 de kilometri pe o direcție, timp de cel puțin 45 de zile, combinând aproximativ 8.000 de trasee, pe o perioadă de aproximativ 10 ani. Puteți vedea trasee care se întind din Africa până în Turcia, apoi până în Europa, precum și din Canada până în Statele Unite și invers.

Comentarii -

 

Biologii au descoperit până în prezent peste 2.500 de varietăţi de ţânţari. Cea mai veche fosilă de ţânţar are circa 80 de milioane de ani, găsită într-o bucată de chihlimbar. Ţânţarii sunt foarte enervanţi pentru oameni, iar uneori chiar letali (prin bolile pe care le transmit, precum malaria, febra galbenă, febra dengue etc.); se apreciază că în jur de 1 milion de oameni mor anual ca urmare a unei boli care a fost contactată în urma muşcăturii de ţânţar.  

Dar cum ne detectează ţânţarii? Cum ştiu ei de unde să ne muşte?

Iată "detectorii" folosiţi de ţânţari pentru a ne repera şi, finalmente, a ne muşca (ceea ce pentru ei reprezintă, în fapt, hrană). E de precizat că doar ţânţarii-femelă muşcă; acestea au nevoie de proteinele din sânge pentru dezvoltarea ouălor pe care le poartă.

Comentarii -

Conform unui studiu realizat de către cercetători francezi de la Ecole Polytechnique, publicat în Physical Review Letters, în timpul furtunilor, există o viteză critică a vântului, de circa 42 m/s, la care trunchiurile copacilor se rup, indiferent de grosime, vârstă ori specie. Până acum, deşi se cunoştea că în condiţii de vânt trunchiurile copacilor se rup în anumite zone, nu era clar dacă ruperea este corelată cu o anumită viteză a vântului.

Comentarii -


Apristurus

Rechinii pot fi înspăimântători. Dar dacă cei mai mulţi dintre noi se tem de rechini, unii sunt fascinaţi de aceste creaturi, în special de cele care vieţuiesc în apele adânci. La adâncimi de până la 3.000 de metri trăiesc adevăraţii monştri ai oceanelor: rechinii pisică-demon (eng. demon cat shark), peştele-câine şi rechinii fantomă.

Comentarii -

Înţelegerea noastră şi  tratamentul bolilor psihice sunt primitive. Abordarea modernă a sclerozei multiple, a bolii Parkinson, a atacului cerebral sau a Alzheimerului este una nesatisfăcătoare. De ce stau lucrurile astfel? Pentru că nu înţelegem suficient despre cum funcţionează creierul. Dar ce înseamnă să "înţelegem creierul"? Ce căutăm să aflăm? Ce vrem să ştim în fapt?

Comentarii -

Atracţia gravitaţională este o constantă pentru toate organismele de pe Pământ. Aceasta acţionează asupra fiecărui aspect al fiziologiei, comportamentului şi dezvoltării; indiferent de ce eşti, ai evoluat într-un mediu în care gravitaţia ne ţine pe sol. Dar ce se întâmplă dacă eşti luat din mediul familiar şi plasat într-unul în afara experienţei tale evolutive?

Comentarii -

Fermierii care deţin culturi rezistente la erbicide, precum cele de porumb sau soia, s-ar putea identifica, în viitorul apropiat, cu personajul Audrey Jr. din filmul Little Shop of Horrors. În filmul respectiv, asistentul unui florist cultivă o plantă pe care o denumește  Audrey Jr., fiind îndrăgostit de colega sa cu același nume. Planta nu este una banală, ci una care necesită sânge pentru a crește, ajungându-se la catastrofe și pierderi de vieți umane.

Comentarii -

Mărul este un fruct, corect? La fel şi banana. Dar ce spuneţi de castravete? Legumă, nu-i aşa? Nu chiar, din perspectivă botanică. Vestea bună este că, din punct de vedere nutriţional, în ceea ce priveşte alimentele pe care ar trebui să le consumaţi zilnic, fructele şi legumele sunt de obicei puse laolaltă, deci puteţi pur şi simplu să vă alegeţi favoritele şi să mâncaţi liniştiţi, fără să aveţi vreo diplomă în domeniul ştiinţelor. Vestea surprinzătoare este aceea că, din punct de vedere ştiinţific, multe din alimentele la care ne referim drept legume sunt, de fapt, fructe!

Comentarii -

Unul dintre cele mai cunoscute experimente din domeniul evoluţiei este experimentul profesorului Richard Lenski. Pregătirea experimentului e foarte simplă. Lenski a cultivat bacterii E. coli pornind de la o singură bacterie, astfel încât intreaga populaţie de celule a avut un singur înaintaş. A împărţit populaţia de bacterii în 12 tuburi identice, având mediu de creştere identic şi le-a lăsat să se reproducă timp de aproximativ 24 de ore.

Comentarii -

Imaginaţi-vă următoarea scenă: un lider slab se străduieşte să se menţină la putere, în timp ce indivizi ambiţioşi de rang inferior se străduiesc să-l înlocuiască. Pe măsură ce tensiunea creşte, comunitatea se împarte în două, iar crimele încep să apară, comise de ambele părţi. Se declanşează un război care va dura ani...

Comentarii -

Explozie nuclearaÎn prezent, mai mult de 1,6 milioane de oameni trăiesc în oraşele Hiroshima şi Nagasaki, dar zona de excludere de la Cernobîl, o zonă de 30 de kilometri pătraţi din jurul centralei, a rămas relativ nelocuită. Iată de ce.

Comentarii -

Am aflat că omenirea întreagă este descendenta unei singure femei denumită Eva mitocondrială. Se consideră că această femeie ar fi ”mama” tuturor celor care se află azi în viaţă. O afirmaţie temerară din partea oamenilor de ştiinţă. Dar pe ce se bazează această afirmaţie? Mai întâi explicaţia simplă: atunci când spermatozoidul fertilizează ovulul are loc fenomenul de recombinare genetică a ADN-ului patern şi matern.

Comentarii -

SifilisÎn secolul al XVI-lea duşmanii sculptorului Benvenuto Cellini au încercat să-l omoare punându-i otravă în mâncare. Au sfârşit în schimb prin a-l vindeca de sifilis. Vreţi să ştiţi ce anume i-au pus acestuia în mâncare? Aflaţi în cele ce urmează...

Comentarii -

Este unul dintre animalele care nu ar fi trebuit să existe în prezent. Cum a ajuns o creatură unică asemănătoare lupului şi care în prezent este pe cale de dispariţie, să se stabilească în Insulele Falkland? Noi dovezi ADN susţin o explicaţie puţin probabilă. Nu deseori se întâmplă să putem identifica locul exact  în care o specie a dispărut, însă Shallow Bay de pe îndepărtata coastă de nord  a West Falkland este un astfel de loc.

Comentarii -

Natura nu este neapărat un loc al contemplării, păcii şi iubirii. În fapt, natura poate fi destul de înspăimântătoare şi, câteodată, excesiv de  nemiloasă. Iată nouă dintre cele mai nefericite modalităţi de a muri în mâinile sau dinţii unui animal de pradă. Înainte să continuăm, merită să menţionăm că unele dintre acestea sunt destul de răvăşitoare, deci să continuăm cu atenţie.

Comentarii -

Tema  favorită a inorogului, a cărui imagine strălucitoare circulă pe Internet şi pe reţelele de socializare  are o lungă şi stranie istorie ştiinţifică – naturaliştii şi oamenii de ştiinţă au fost obsedaţi de inorog timp de mai mult de 2.000 de ani. Ce a transformat oare o curiozitate ştiinţifică a anului 398 î.Hr. în simbolul creştin îndrăgit de fecioare?

Comentarii -

Măsurarea inteligenţei la animale este extrem de dificilă, însă unele animale pot fi mai inteligente decât credem. Se gândeşte câinele meu numai la mâncare, la somn şi la vânătoarea de veveriţe? Este posibil ca pisica prietenei mele să aibă într-adevăr capacitatea de a complota moartea mea neprevăzută? Sunt vacile doar nişte hamburgeri care merg pe jos şi au porumbeii intenţia de a domina lumea?

Comentarii -

PisicăCei mai mulţi dintre noi ştiu cel puţin un mit despre pisici. Poate că are legătură cu grosimea mustăţilor lor sau cu  presupusa lor putere de a fura respiraţia unui bebeluş. Majoritatea acestor superstiţii sunt nişte prostii. Dar "clipnoza" se pare că este ceva adevărat. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu termenul “clipnoză”, acesta se referă la acel fenomen prin care puteţi face o pisică să devină imobilă, strângându-i uşor pielea de pe spatele gâtului.

Comentarii -

V-aţi întrebat vreodată ce simte iarba de sub picioarele voastre, ce miroase un măr sau ce vede o gălbenea? Plantele ne stimulează simţurile în mod constant, dar cei mai mulţi dintre noi nu considerăm că şi ele pot fi fiinţe senzoriale. În realitate simţurile sunt extrem de importante pentru plante. Indiferent de ce le rezervă viaţa, ele rămân înrădăcinate în acelaşi loc – nu pot migra în căutarea hranei, nu pot scăpa de invazia lăcustelor şi nici nu pot să îşi găsească adăpost pe timp de furtună.

Comentarii -

Au existat o serie de incidente în care angajaţi ai statului au luat copii cu părul deschis la culoare de lângă părinţii lor romi - o ”vânătoare de vrăjitoare” declanşată de evenimentele recente din Grecia. Dar, spre deosebire de ceea ce se întâmpla în trecut, acum avem un mod ştiinţific de a lupta împotriva acestui tip de rasism.

Comentarii -

Mit: Un an de câine este egal cu în jur de şapte ani umani. Este un mit cunoscut că un an câinesc este egal cu şapte ani calendaristici, deoarece durata de viaţa a câinilor este aproximativ de şapte ori mai mică decât durata medie de viaţa a oamenilor. Aşadar un câine de doi ani este echivalentul unui adolescent de paisprezece ani în ceea ce priveşte procesul de îmbătrânire.

Comentarii -

PisicaPisicile sunt o enigmă, chiar şi pentru proprietarii lor. Acum ştiinţa ne oferă o incursiune în lumea lor secretă. Pisica domestică este cel mai popular animal de companie, întrecând ca număr câinii (sunt trei pisici la un câine).  Această popularitate este sporită fără îndoială de faptul că sunt atât pline de afecţiune, cât şi independente.

Comentarii -

Parazit MelcNumeroşi paraziţi se mulţumesc doar să convieţuiască alături de gazdelor lor, în timp ce alţii decid că gazdele lor trebuie să moară. Dar există, de asemenea, unii paraziţi care pot schimba comportamentul sau fiziologia gazdelor lor într-o măsură care pare science-fiction.

Comentarii -

FurnicăCa membri ai speciei celei mai inteligente şi avansate tehnologic de pe Pământ, nouă, oamenilor, ne place să credem că  dominăm întreaga planetă. Dar succesul evolutiv poate fi măsurat în diverse ale  moduri. Iată 8 super-organisme remarcabile.

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!