Tabelul periodic al elementelor chimice - MendeleevScientia vă oferă astăzi un nou poster, dedicat tabelului periodic al elementelor chimice (tabelul lui Mendeleev), probabil cel mai complet tabel periodic existent în limba română. Posterul are o rezoluţie de 3000x2053 px, 72 ppi.

Scientia.ro este un proiect online de popularizare  şi promovare a ştiinţei şi tehnologiei.
Scientia.ro constă din trei componente: secţiunea de articole, o secţiune dedicată întrebărilor şi răspunsurilor (Q&A), precum şi un forum dedicat dezbaterilor pe diverse subiecte ştiinţifice.

Proiectul a demarat pe 30.04.08, când am publicat primul articol online.

Pe 29 ianuarie 2010 am deschis o nouă secţiune (Q&A) pe site-ul nostru, dedicată întrebărilor şi răspunsurilor.

Pe 26 martie 2011 am preluat ceea ce este astăzi forumul Scientia de la Adrian Buzatu.

Dacă doriţi să vă alăturaţi proiectului nostru, vă rog să ne scrieţi pe adresa de e-mail de mai jos.

Ne puteţi scrie pe adresa admin[at]scientia.ro. Vă vom răspunde pe cât de repede posibil.

 

CONCURSUL SCIENTIA !


SCRIE UN ARTICOL ŞI CÂŞTIGĂ
UNUL DINTRE PREMIILE PUSE ÎN JOC!

 

»» În perioada 20 aprilie - 10 iulie 2010 se desfăşoară concursul Scientia. Oferim premii în bani şi enciclopedia Britannica pentru cele mai bune materiale trimise spre publicare de cititorii noştri!

 

ÎN CE CONSTAU PREMIILE?

»» Premiul 1 - 150 de euro

»» Premiul 2 - enciclopedia Britannica (16 volume şi acces gratuit la Enciclopedia Britannica online până la sfârşitul anului 2010) oferită pentru acest concurs de Jurnalul Naţional

»» Premiul 3 - 50 de euro

»» Premiul 4 - cartea Universul Magic de Nigel Calder oferită de Karte.ro.

 

PENTRU CE SE ACORDĂ PREMIILE?

Pentru a participa la concurs trebuie să:
» scrieţi un articol/ o ştire;
» răspundeţi la întrebările puse de echipa Scientia în secţiunea Întrebări şi Răspunsuri a site-ului.


În fiecare duminică Scientia va publica una sau mai multe întrebări la care se va putea răspunde pe toată perioada concursului.
Pentru a putea participa la concurs prin răspunsuri la Întrebările Scientia din secţiunea Q&A, este necesară înregistrarea pe site, pentru a putea stabili identitatea autorilor răspunsurilor
.


DIN CE DOMENIU PUTEŢI SCRIE?

»» Puteţi să vă alegeţi orice domeniu al ştiinţei pentru a vă selecta subiectele. În partea de jos a site-ului puteţi vedea o serie de teme pe care noi le-am abordat până acum. Vi se potriveşte vreuna? Foarte bine! Nu? Sunt nenumărate altele neatinse încă! Fii tu primul!

»» Iată câteva sugestii de domenii din care vă puteţi alege subiectul articolului câştigător:

::: articole, tutoriale (how to...) şi ştiri din domeniul IT;
::: articole şi ştiri din domeniul telefoanelor mobile;

Mulţi dintre voi oricum citesc despre subiecte din aceste domenii. Scrieţi despre ceea ce citiţi şi veţi putea câştiga unul dintre premii!


REGULILE DE PUBLICARE A MATERIALELOR DUMNEAVOASTRĂ

Pentru ca articolele dumneavoastră ori răspunsurile la întrebările săptămânale Scientia să fie luate în calcul pentru concurs, trebuie să îndeplinească următoarele reguli de bun-simţ:

» Să fie scrise într-o limbă română corectă.
» Să aibă o lungime de minimum 1500 de semne, circa 4-5 paragrafe (nu se aplică răspunsurilor la întrebările Scientia).
» Să fie corecte din punct de vedere ştiinţific (nu promovăm pseudo-ştiinţa).
» Să fie originale (să nu fie traduceri, texte din cărţile de şcoală ori articole luate fără drept de pe alte site-uri).

Notă: Nu toate articolele trimise spre publicare vor intra în concurs.; toate materialele publicate vor participa la concurs.
Decizia publicării şi, deci, a intrării în concurs aparţine echipei Scientia şi se bazează exclusiv pe respectarea regulilor stabilite mai sus.
Articolele trimise de participanţii la concurs nu vor putea fi publicate pe un alt site până la sfârşitul anului 2010, iar autorii acestora nu vor putea cere vreodată eliminarea acestora de pe site-ul Scientia.ro, deşi drepturile de autor rămân ale autorilor.

Articolele ni le puteţi trimite la adresa de email Email Scientia.

»» CÂND SE ANUNŢĂ CÂŞTIGĂTORII?

Cele mai bune articole ale concursului vor fi anunţate pe data de 11 iulie 2010. Câştigătorii vor fi afişaţi pe site, împreună cu un link către articolele acestora.  De asemenea, câştigătorii vor fi notificaţi prin email ori/şi sms, în cazul în care ne vor furniza aceste date. Modalitatea de livrare a premiilor va fi discutată cu fiecare câştigător, în funcţie de localitatea de domiciliu şi dorinţa acestora.

 


 

DACĂ DORIŢI SĂ DEVENIŢI AUTOR SCIENTIA ŞI SĂ PUBLICAŢI PE SITE-UL NOSTRU, VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAŢI LA ADRESA DE EMAIL Email Scientia.

 

Karte.ro

În cei aproape 11 ani de existenţă, Scientia.ro a reuşit să se impună în spaţiul online ca o sursă de informaţii ştiinţifice de calitate. Multe dintre articolele publicate au fost scrise de către voluntari. Alătură-te comunităţii Scientia!

CONDIŢII COLABORARE

Scientia.ro este un site construit, în parte, prin eforturile a numeroşi voluntari. Cum e de aşteptat într-un proiect non-profit, voluntarii vin şi pleacă...

Suntem interesaţi să continuăm proiectul nostru ca efort comun al celor interesaţi de ştiinţă şi tehnologie. În măsura în care sunteţi interesat, vă rugăm să citiţi tot acest articol şi să ne scrieţi apoi la adresa noastră de e-mail: admin[at]scientia.ro.

Suntem interesaţi de colaboratori în domeniile:
::: tehnologie, IT
(articole şi ştiri despre software, hardware, gadgeturi şamd);

::: sănătate, psihologie
(ştiri, articole din medicină, biologie, psihologie, alimentaţie şi domenii asociate);

::: fizică, astronomie
(ştiri, articole din aceste domenii).

Cei interesaţi sunt rugaţi să ne scrie la adresa menţionată mai sus, precizând domeniul în care doresc să scrie.
Pentru cei care nu au mai scris pentru Scientia, sunt necesare 3 articole de probă, pe baza cărora vom lua decizia cooptării în colectivul nostru.

de la arta la radiatia de fondÎn ultima parte a documentarului intitulat "Istoria Universului" facem o rapidă trecere în revistă a primelor manifestări artistice ale omului, a primelor civilizaţii apărute pe Terra şi a câtorva descoperiri şi personalităţi care au marcat ştiinţa ultimilor 150 de ani.

Contesa de Chinchon A cincea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1635-1660 şi cuprinde subiecte ca: apariţia geometriei analitice, calculul frecvenţei sunetului, introducerea tratamentului malariei în Europa, inventarea barometrului, triunghiul lui Pascal, descoperirea sistemului limfatic etc.

KeplerA patra parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1600-1635 şi cuprinde subiecte ca: enunţarea principiului inerţiei de către Galileo Galilei, descrierea Pământului ca un uriaş magnet de către William Gilbert, inventarea telescopului, inventarea logaritmilor, descrierea mişcării planetelor în jurul Soarelui etc.

Modele fulgi zăpadăA treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.

Columb îngenunchind  în faţa regineiA doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.

Istoria ştiinţeiPrima parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1300-1400 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea acidului sulfuric, introducerea în Europa a roţii de tors, cum s-a inventat coniacul, despre apariţia ceasurilor mecanice în Europa, primele cercetări asupra naturii curcubeului, aducerea ciumei în Europa de către marinarii italieni etc.

HieroglifeCuvintele, în mare parte, au o poveste... Călătoresc prin timp, se îmbogăţesc cu sensuri noi ori dispar. De multe ori povestea cuvintelor surprinde povestea unei culturi şi despre oamenii ce o alcătuiesc. Astăzi vă invităm la o introducere în etimologia câtorva termeni ştiinţifici, cum sunt: cosmos, astronomie, aritmetică etc.

Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.


Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.

Să luăm un exemplu: 63*11.
Regula este următoarea: se adună cele două cifre ce formează numărul (în cazul nostru, 6+3=9), se aşază acest număr între cele două cifre ale numărului, adică între 6 şi 3 (vom avea 693) şi astfel am aflat rezultatul înmulţirii!

Alt exemplu: 54*11=5(5+4)4=594


Dar ce facem în cazul în care suma celor două cifre este mai mare decât 9? În acest caz adăugăm 1 la cifra din stânga a numărului, astfel:

67*11=6!(6+7)7=6!(13)7=737

 

+++ matematica distractivă +++ matematica distractivă +++ matematica distractivă ++

Iată un truc cu ajutorul căruia, folosind matematica, vă veţi putea impresiona prietenii cu abilităţile dumneavoastră de ghicitor. Înainte să explicăm trucul, să-l experimentăm împreună. Aşadar:

Calculul factorial... De acord, este o chestiune simplă pe care mulţi elevi o stăpânesc pentru că o folosesc la şcoală. Dar scopul acestui articol nu este să creeze matematicieni, ci doar să reamintească celor care au uitat ce este factorialul, cum se calculează şi la ce foloseşte.

Iată un lucru interesant care se întâmplă atunci când înmulţim numere identice. Să înmulţim de exemplu 12*12. Dacă păstrăm suma celor două numere, adică 24, dar scădem unu din partea stângă a înmulţirii şi îl adunăm în dreapta, vom avea următorul şir de înmulţiri

Caracteristica cea mai evidentă a sistemului nostru de numeraţie este folosirea bazei 10. Numărăm în unităţi de câte zece. Această bază a fost aleasă de multe culturi, dar şi alte baze sunt posibile şi uzitate, ca de exemplu baza 2, folosită de computere. De ce folosim baza 10?

Ce vrem să facem este să ridicăm la pătrat (ori să înmulţim cu sine însuşi) un număr ce se termină cu cifra 5, ca de exemplu 45 ori 85 ori 125. Desigur, există calea folosirii calculatorului, a unui creion şi a unei bucăţi de hârtie ori, pentru cei mai versaţi în ale calculelor, efectuarea înmulţirii în minte.

 

Adeseori se face confuzie între "domiciliu" şi "reşedinţă". Din această cauză apar diverse variaţiuni pe această temă în scopul nobil de a aduce lămuriri suplimentare, ca: "domiciliu permanent", "reşedinţă permanentă, "domiciliu stabil", "domiciliu flotant" etc.

Din fericire există un text de lege care clarifică lucrurile,  Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 97 din 2005 (actualizată ianuarie 2017), unde putem găsi definiţii pentru ambii termeni.

Iată cele mai importante prevederi din această ordonanţă referitoare la subiectul nostru:

cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele;

domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală;

reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.

Aşadar, după cum se poate observa din lectura definiţiilor de mai sus, nu există domiciliu permanent şi altul de sezon. Atunci când o persoană are încheiat un contract de locaţie (chirie) pentru un apartament, în fapt respectiva persoană are reşedinţa la adresa apartamentului închiriat, iar nu domiciliu flotant ori domiciliu temporar. Domiciliul persoanei rămâne cel trecut în cartea de identitate.

 

CNP

· CE ESTE CODUL NUMERIC PERSONAL?

Conform articolului 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 97 din 2005 (aprobată prin Legea 290/2005), Codul numeric personal (C.N.P.) reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.

MuscăMusca neagră de carne sau Phormia regina este una dintre vietăţile pe care mulţi le-ar dori dispărute, pentru că au prostul obicei de a se hrăni direct din alimentele noastre, cu o insistenţă enervantă. Acest articol este dedicat mecanismului de hrănire la muscă şi cercetătorului care l-a descoperit, Vincent G. Dethier.

Impuls nervosConcepţia modernă dominantă astăzi este una care poate fi numită "materialistă", susţinând că ceea ce numim "minte" este produsul interacţiunilor fizice inter-neuronale din creier. Dar cum se transmit "comenzile" creierului către restul corpului? Şi cu ce viteză? Cine şi cum a determinat viteza impulsului nervos?

 

HARTA METROU BUCUREŞTI
(FUNDAL: HARŢI BINGO-MICROSOFT)

Clic pe imagine pentru a vedea harta la dimensiunile reale

Harta Metrou Bucureşti

 

 

HARTA METROU BUCUREŞTI
(CREATĂ DE METROREX BUCUREŞTI)

Clic pe imagine pentru a vedea harta la dimensiunile reale

Harta metrou Bucureşti

 


DIONISIE EXIGUUS ŞI ÎMPĂRŢIREA TIMPULUI ÎN ERE

Împărţirea timpului în sistemul clasic pentru noi, Era noastră (e.n.) şi Înaintea erei noastre (î.e.n), a fost realizată de către călugărul Dionisie Exiguus (circa 470-544), născut în Scythia Minor, actualmente Dobrogea. Acesta a fost chemat la Roma de către Papa Gelasius I (papă în perioada 492-496), unde a petrecut întreaga viaţă, sub zece papi, de la Anastasiu al II-lea (496-498), urmaşul lui Gelasius, la Papa Vigilius (537-555).

Aici, la Roma, Dionisie, călugărit la Constantinopol, a conceput numerotarea anilor începând de la naşterea lui Iisus Hristos, numerotare ce se va răspândi apoi în întreaga lume prin intermediul calendarelor iulian şi gregorian. Ulterior calculelor lui Dionisie şi stabilirii anului de început al erei noastre s-a stabilit că de fapt, după Dionisie, era noastră este cu 4-7 ani în urmă.

 

Dionisie Exiguus a schimbat în fapt modul de concepere a calendarului, care începea de la primii împăraţi romani şi s-a raportat la Iisus, fundamentându-şi alegerea în mai multe lucrări: Liber de Paschac (Cartea despre Paşti), Argumenta paschalia (Argumente pascale) şi epistolele: Epistola prima de ratione Paschae şi Epistola secunda.

Propunerea lui Dionisie Exiguus a fost acceptată în Italia în anul 527, o sută de ani mai târziu în Franţa, în secolele VIII-IX în Anglia, iar apoi în toată lumea. Acest sistem de numărare a anilor a fost asumat şi de biserica română, întâi prin Molitvelnicul slavon, tipărit la Târgovişte în 1545, iar după doi ani, în Apostolul, tipărit la Târgovişte începând cu 1547.

 


Misterele ştiinţeiAl patrulea articol din seria "Ce nu ştim încă" oferă o scurtă introducere în alte patru probleme pentru care ştiinţa nu are un răspuns încă. Vorbim despre ADN şi funcţiunile nelămurite ale acestuia, despre incredibila capacitate a creierului de a coordona mişcările corpului, despre inversarea polilor Pământului şi despre ipoteza Riemann.

Misterele ştiinţeiPublicăm astăzi al treilea articol din seria dedicată întrebărilor esenţiale pentru care ştiinţa încă nu are un răspuns. Vom vorbi despre natura gravitaţiei, mecanismul de funcţionare a memoriei, de ce organismul uman nu poate recrea părţi nefuncţionale ale acestuia şi despre prognoza stării meteo.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro