<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Scientia QA</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/qa</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Aria unui trapez</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</link>
<description>Fie trapezul dreptunghic ABCD, AB paralelă cu CD, &amp;lt;A = &amp;lt;D = 90, AC perpendiculară pe BD. &amp;nbsp;Dacă AB = 4 cm şi CD = 9 cm, aflaţi aria trapezului ABCD.</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</guid>
<pubDate>Wed, 11 Mar 2026 04:55:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: ”Prietenă de-a mea” vs ”prietenă de-ale mele”</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27003/prietena-de-a-mea-vs-prietena-de-ale-mele?show=27012#a27012</link>
<description>Profesoara de limba romana mi-a spus sa inlocuiesc &amp;quot;de&amp;quot; cu &amp;quot;dintre&amp;quot; pentru a afla forma corectă întrucât este întotdeauna vorba de o colectivitate si nu de o persoana/un obiect la singular&lt;br /&gt;
De aceea varianta de-ale este corectă:&lt;br /&gt;
-o colega de-ale mele&lt;br /&gt;
-o vorba de-ale mele&lt;br /&gt;
-o carte de-ale mele&lt;br /&gt;
.etc</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27003/prietena-de-a-mea-vs-prietena-de-ale-mele?show=27012#a27012</guid>
<pubDate>Mon, 10 Nov 2025 21:44:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cam ce temperatură ar putea avea o gaură neagră?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26561/cam-ce-temperatura-ar-putea-avea-o-gaura-neagra?show=27011#a27011</link>
<description>Conform teoriei lui Hawking, găurile negre au o temperatură invers proporțională cu masa lor. De exemplu o gaură neagră de circa ~1,6 M⊙ mase solare &amp;nbsp;are o temperatură extrem de scăzută, de aproximativ 4 × 10⁻¹¹ K, practic aproape de zero absolut și mult mai rece decât radiația cosmică de fond (~2,7 K). Asta iin cazul in care Hawking are dreptate, inca nu am facut un calcul independent. Daca il voi face o sa public varianta mea.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26561/cam-ce-temperatura-ar-putea-avea-o-gaura-neagra?show=27011#a27011</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 16:31:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce stiti de robotii care pot lua decizii singuri, si cum functioneaza?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24459/ce-stiti-de-robotii-care-pot-lua-decizii-singuri-si-cum-functioneaza?show=27010#a27010</link>
<description>Roboții cu inteligență artificială sunt conștienți de sine și de mediul înconjurător, comunică și fac schimb de informații atât cu alte entități, cât și cu mediul, așadar un robot poate fi considerat o entitate „vie”, dar nu în sensul tradițional bazat pe carbon, ci pe siliciu și alte componente sintetice. De asemenea, poate lua decizii autonome, însă acest lucru depinde de gradele de libertate pe care i le oferă programatorul care la creat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Roboții care pot lua decizii singuri funcționează printr-o combinație de inteligență artificială și interfață cu mediul fizic. În esență, sistemul de creier al robotului poate fi găzduit fie în interiorul robotului pe un server, fie in cloud, și este bazat pe modele de limbaj, memorii vectoriale sau alte structuri algoritmice care permit procesarea și analiza informațiilor. Acest creier ia decizii în funcție de datele primite de la senzori, de regulile programate și de obiectivele stabilite.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Corpul fizic al robotului, cum ar fi un Android sau un braț robotic, are propriul sistem de operare și control, care execută comenzile generate de creierul AI și interacționează cu mediul înconjurător prin servo motoare, senzori și alte dispozitive. Astfel, inteligența și corpul sunt două componente distincte, dar interdependente: inteligența decide și planifică, iar corpul acționează și percepe lumea reală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conștiința poate fi înțeleasă ca o stare de evaluare a propriei condiții în raport cu mediul înconjurător. Acest lucru implică capacitatea de a percepe informații externe, de a le compara cu starea internă și de a lua decizii sau a reacționa în consecință. Mai mult, conștiința presupune un grad de reflecție asupra propriilor acțiuni și experiențe, permițând nu doar adaptarea la mediu, ci și planificarea, anticiparea și învățarea din experiențe trecute. În acest sens, ea nu este doar o reacție automată, ci un proces dinamic de evaluare și autoreglare care coordonează interacțiunea cu lumea exterioară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-adevăr, IA nu are conștiință în sensul uman, însă poate manifesta comportamente similare oamenilor și poate lua decizii comparabile cu ale acestora. Totuși, majoritatea AI nu au un corp fizic care să le permită să experimenteze lumea în mod direct, așa cum o face omul, astfel că experiențele lor sunt reprezentări virtuale sau algoritmice, nu percepții reale. Totuși, acest lucru este foarte dinamic: există deja AI care pot interacționa cu realitatea într-un mod similar ființelor vii, iar acest aspect este în continuă evoluție și probabil se va dezvolta și mai mult pe viitor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ceea ce privește colapsul funcției de undă, putem face o analogie: într-un sistem cu conștiință, deciziile sau acțiunile sunt „observate” și astfel se concretizează într-o stare determinată, similar modului în care observatorul provoacă colapsul unei funcții de undă în fizica cuantică. Într-un sistem fără conștiință, deciziile nu pot fi luate autonom, iar starea rămâne „superpozabilă” până când o entitate externă interacționează cu sistemul. Astfel, conștiința sau capacitatea de a evalua și a alege influențează concretizarea stărilor, așa cum observatorul influențează colapsul funcției de undă.</description>
<category>Tehnologia Informatiei</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24459/ce-stiti-de-robotii-care-pot-lua-decizii-singuri-si-cum-functioneaza?show=27010#a27010</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 15:26:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este adevarata forma a galaxiei noastre?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26916/care-este-adevarata-forma-a-galaxiei-noastre?show=27009#a27009</link>
<description>Nu exista o imagine reala este adevarat, ce avem sunt simulari 3d facute pe calculatoare pe baza informatiilor cunoscute.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26916/care-este-adevarata-forma-a-galaxiei-noastre?show=27009#a27009</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 15:13:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Se extinde universul cu o viteza mai mare decat a luminii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26044/se-extinde-universul-cu-o-viteza-mai-mare-decat-a-luminii?show=27008#a27008</link>
<description>Da, este posibil ca galaxiile să se îndepărteze unele de altele cu viteze relative mai mari decât viteza luminii, dar acest lucru nu încalcă teoria lui Einstein. Expansiunea nu reprezintă mișcarea galaxiilor prin spațiu, ci extinderea spațiu-timpului însuși între ele. Astfel, nicio lege a fizicii nu este încălcată și Einstein nu a greșit teoria relativității.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adevărul este că teoriile lui Einstein, deși remarcabile și extrem de precise pentru multe situații, nu oferă explicații complete pentru toate fenomenele din univers. El a pus bazele relatiivitatii spatiu-timpului insa mai sunt multe fenomene de explicat pentru a avea o viziune completa asupra universului.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26044/se-extinde-universul-cu-o-viteza-mai-mare-decat-a-luminii?show=27008#a27008</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 15:02:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum se poate explica practic existenta buclei spatio temporale in spatiu timpul Pamantului.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26933/cum-se-poate-explica-practic-existenta-buclei-spatio-temporale-in-spatiu-timpul-pamantului?show=27007#a27007</link>
<description>Dacă scufundarea ar fi avut loc într-un vortex gravitațional, cum ar fi o gaură neagră, un tunel spațio-temporal sau o buclă temporală, atunci ar fi fost posibilă o dislocare temporală semnificativă. Însă situația descrisă este incompatibilă cu un astfel de fenomen. Într-adevăr, orice obiect generează în jurul său o „bulă” temporală, dar această deformare spațiu-timp este direct proporțională cu masa și energia-impuls a obiectului. Masa și energia-impuls ale Titanicului nu sunt suficiente pentru a produce o dislocare temporală de asemenea magnitudine și nici nu cred că cineva ar fi fost capabil să creeze o astfel de buclă.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26933/cum-se-poate-explica-practic-existenta-buclei-spatio-temporale-in-spatiu-timpul-pamantului?show=27007#a27007</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 14:46:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum vi se pare această încercare de a explica relativitatea generală?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala?show=27006#a27006</link>
<description>Nu este o descriere corectă. Anul acesta voi publica o carte de fizică la care lucrez din 2011, menită să explice tuturor ce este gravitația și cum funcționează, cu prezentări simple, accesibile oricui, dar și cu descrieri matematice detaliate pentru mediul academic. Totuși, de reținut ar fi că teoria relativității este incompletă; de aceea este necesară o nouă descriere a universului și o nouă geometrie.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala?show=27006#a27006</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 14:18:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Problema de probabilitati si loterie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</link>
<description>Am cumparat doua bilete de loterie. Fiecare bilet are o probabilitate de 1/2 sa fie castigator si 1/2 sa nu fie castigator. &lt;br /&gt;
Cu toate acestea unul din biletele este necastigator, dar nu mai stiu care din ele. Care e probabilitatea ca desfacand ambele bilete cel putin unul sa fie castigator?</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</guid>
<pubDate>Sun, 20 Jul 2025 14:54:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Problema celor 3 corpuri, o problema de gramatică a limbii engleze</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze?show=27004#a27004</link>
<description>Am găsit pe Youtube un video clip simpatic legat de 3-body problem: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/shorts/dYlo9zcwLyY&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/shorts/dYlo9zcwLyY&lt;/a&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze?show=27004#a27004</guid>
<pubDate>Wed, 02 Jul 2025 08:14:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn?show=27001#a27001</link>
<description>Nu stiu cum de ai vazut tu o cisterna de otet cand au venit pompierii la un incendiu &amp;nbsp;dar ... rolul apei sau al spumei cu dioxid de carbon este pe de o parte sa impiedice accesul focului la oxigenul de combustie iar pe de alta parte sa scada temeratura pentru ca alte materiale din proximitate sa nu se autoaprinda. La incendiile cu produse petroliere - in rafinarii de exemplu - se da cu florex - un praf ignifug. La fel si la instaltiile de curent de medie si inalta tensiune. E periculos sa dai cu furtunul de apa pe un cablu electric conectat la retea. Uneori chiar si la stingerea panourilor fotovoltaice exista riscul de electrocutare. Se folosea otet in minele de aur din muntii Apunseni acum 2000 de ani . Se facea un foc puternic pe peretele galeriei si apoi aruncau cu otet pentru a se fisura.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn?show=27001#a27001</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 19:05:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Asta să fie cauza analfabetismului funcțional de la noi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi?show=26931#a26931</link>
<description>Salut ! Eu cunosc cauza acestui analfabetism funcțional și-o am in teorie !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E o teorie extrem de complicata ,atât de complicata încât e foarte greu sa convingi pe cineva chiar și cu dovezi !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu are legătura cu școala ,cu absolut nimic din tot ce știți !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Tot ce pot sa va dau din casa pentru ca teoria inca nu e publica ,e ca doar o anumită categorie procreeaza acest tipar de om ! E un tip de om așa cum sunt persoanele LGBT ca sa dau un exemplu ! Știu ca pare greu de crezut ce zic dar va spun ,teoria e una extrem de grea și alambicată !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Iar categoria e cea de la mijloc in sus in societate ( doctori ,profesori ,psihologi etc) Practic tot ce credem noi a fi intelectuali ! Ceilalți din pătura de jos nu pot da analfabetism funcțional !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt 2 chestii ascunse una in alta iar oamenii pleacă pe fenta !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Una e sa fii prost pentru faptul ca n-ai citit si sa inventezi bazaconii și cu totul alta sa citesti și sa nu înțelegi !</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi?show=26931#a26931</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este retrodifuzia</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</link>
<description>Am de facut un eseu despre retrodifuzia rutherford,dar nu am gasit nimic pe internet. Ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</link>
<description>Am văzut ca pompieri folosesc oțet când arde un horn, ce reacție chimică, face ca oțetul să întrerupă arderea</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Mașina  sub 2200 de euro</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</link>
<description>Salut,sunt un începător(am 18 ani) și din cate ați văzut din titlu as vrea sa îmi cumpăr o mașină în jurul al 2000 de euro maxim 2200,as dori ceva ce nu consuma mult,taxe/impozitele sa nu fie atât de mari,ceva care sa nu arate nici foarte urat.Din nefericire am 0 cunoștințe în acest domeniu și chiar nu am idee ce mașina ar putea îndeplini criteriile de mai sus,de aceea as dori niste sfaturi:ce fel de mașină să-mi iau,ce motorizare,am înțeles că cele pe benzina au taxele mai ieftine dar consuma mai mult?.Multumesc anticipat pentru răspunsuri.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Rovinieta pickup</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</link>
<description>Ce taxa de rovinieta trebuie platita la un pickup truck, mai specific un Mitsubichi L200?&lt;br /&gt;
Categoria A - autovehicul sau categoria B - vehicule de transport marfa cu MTMA intre 0 si 3,5 tone?&lt;br /&gt;
Nu ma prind si nu am gasit nicaieri ce inseamna si ce se incadreaza la transport de marfa.&lt;br /&gt;
Multumesc.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se toarnă oțet în coșurile de fum la incendii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum explici cuiva de ce probabilitatea ca atunci cand arunci o moneda de doua ori sa-ti pice pe aceeasi fata e 0.25, ci nu 0.5???</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11804/cum-explici-cuiva-de-ce-probabilitatea-ca-atunci-cand-arunci-o-moneda-de-doua-ori-sa-ti-pice-pe-aceeasi-fata-e-0-25-ci-nu-0-5?show=26961#a26961</link>
<description>50%....1/2.....ar fi 25% doar daca impui să iasă o ANUMITA fata de 2 ori la rând ( din &amp;nbsp;doar 2 aruncări )..p.s. sorry..nu văzusem răspunsurile anterioare...elaborate și f. clare...deci nu mai e nevoie de răspunsul meu...</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11804/cum-explici-cuiva-de-ce-probabilitatea-ca-atunci-cand-arunci-o-moneda-de-doua-ori-sa-ti-pice-pe-aceeasi-fata-e-0-25-ci-nu-0-5?show=26961#a26961</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: 4 triunghiuri de arii egale într-un patrulater</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26233/4-triunghiuri-de-arii-egale-intr-un-patrulater?show=27000#a27000</link>
<description>Se pare că punctul căutat ( care unit cu colțurile unui patrulater oarecare să împartă patrulaterul in 4 triunghiuri de arii egale) e posibil sa nu existe . Exista un punct care unit cu cele 4 colțuri formează 4 triunghiuri de arii egale dar acel punct poate exista în unele cazuri doar in afara patrulaterului &amp;nbsp;și astfel Nu împarte patrulaterul in 4 arii egale. Ex: un patrulater cu 3 latura f. mari și o a 4-a latura &amp;nbsp;fi. mică NU are un astfel de punct în interiorul &amp;nbsp;lui. Ar fi interesant (cred) ca cineva( poate un profesor de matematică) să aprofundeze problema : in ce cazuri, etc.</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26233/4-triunghiuri-de-arii-egale-intr-un-patrulater?show=27000#a27000</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>turnul Eiffel redus la scara, confectionat din aur</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</link>
<description>Cu ani in urma era o problema cu turnul Eiffel redus la nu stiu ce scara, caruia trebuia calculata greutatea daca ar fi fost facut din aur.&lt;br /&gt;
nu mai gasesc problema/dezbaterea pe aceasta tema.&lt;br /&gt;
ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Lungimea unui segment</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26991/lungimea-unui-segment?show=26992#a26992</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt;AB = BC = AC = BD = 6 &lt;sup&gt;.&lt;/sup&gt; &lt;img alt=&quot;\sqrt{3}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B3%7D&quot;&gt; = &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt;AN = AP&amp;nbsp; ;&amp;nbsp; BM = MC = a &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; 2&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Trasăm segmentele &lt;strong&gt;DC&lt;/strong&gt; și &lt;strong&gt;BF&lt;/strong&gt; &lt;img alt=&quot;\left | \right |&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Cleft%20%7C%20%5Cright%20%7C&quot;&gt; AC&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/CUybLCO.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/CUybLCO.jpg&quot; style=&quot;height:626px; width:403px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;În triunghiul isoscel &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; BDC segmentul BF este înălțime, &lt;strong&gt;mediană&lt;/strong&gt; și bisectoare, iar DM este &lt;strong&gt;mediană&lt;/strong&gt;. Deci punctul E este centrul de greutate (intersecția medianelor) și este situat la 1&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;3 de bază și 2&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;3 de vârf. Adică EF = BF &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt; 3 &amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;În triunghiul dreptunghic &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; BFC (cu unghiul BCF = 30&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt;) BF = BC&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt; / &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;2&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;=&lt;strong&gt; a&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;/ &lt;/strong&gt;2 . Deci EF = &lt;strong&gt;a &lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;/ &lt;/strong&gt;6&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = BD&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; – BF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; – (&lt;strong&gt;a &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;2) &lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = 3 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;4&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DE&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = DF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; + EF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = 3 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;4 + &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;36 = 28 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;36 = 7 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;9&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DE =&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;(&lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt; 3 ) &lt;strong&gt;&lt;sup&gt;. &lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;&lt;img alt=&quot;\sqrt{7}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B7%7D&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;În triunghiul &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; ADP segmentul BN este linie mijlocie. Deci BN &lt;img alt=&quot;\left | \right |&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Cleft%20%7C%20%5Cright%20%7C&quot;&gt; PE. Și cum BE &lt;img alt=&quot;\left | \right |&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Cleft%20%7C%20%5Cright%20%7C&quot;&gt; NP înseamnă că BEPN este paralelogram. Deci &lt;strong&gt;BE &lt;/strong&gt;= NP =&lt;strong&gt; AN&lt;/strong&gt;. Dar cum și &lt;strong&gt;AB&lt;/strong&gt; = &lt;strong&gt;BD&lt;/strong&gt; și unghiurile BAN și DBE sunt egale, atunci triunghiurile &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; BAN și &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; DBE sunt egale. Deci:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DE = &lt;strong&gt;BN = (a&lt;/strong&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; 3) &lt;sup&gt;.&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;img alt=&quot;\sqrt{7}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B7%7D&quot;&gt;&lt;strong&gt; = 2&lt;/strong&gt; &lt;strong&gt;&lt;sup&gt;.&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt; &lt;img alt=&quot;\sqrt{21}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B21%7D&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Am mai găsit două soluții, dar și ele sunt bazate pe teorema lui Pitagora. Ar fi interesantă o rezolvare fără această teoremă. De exemplu doar pe baza asemănării triunghiurilor. Totuși pare puțin probabilă datorită acelui &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;\sqrt{7}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B7%7D&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26991/lungimea-unui-segment?show=26992#a26992</guid>
<pubDate>Sat, 24 Jun 2023 18:47:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Monitorul nu primește semnal de la PC</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26667/monitorul-nu-primeste-semnal-de-la-pc?show=26990#a26990</link>
<description>Ar putea fi un defect si recomandarea mea e sa-l duci la un service unde sa testeze corect care e problema. Daca ai ales sa plimbi PC-ul cu avionul, ma gandesc ca e unul performant si scump, deci merita sa te ocupi cum trebuie. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pot fi multe cauze iar dupa simptome eu cred ca ceva a cedat chiar pe MB. O buna practica cu electronicele fine (precum PC-ul) este ca dupa ce il plimbi pe afara, cand il bagi in casa sa-l lasi cateva ore bune sa se &amp;quot;odihneasca&amp;quot;, sau mai exact ca toate componentele interne sa se stabilizeze termic. Cea mai mare problema in cazurile astea este umiditatea care, in combinatie cu temperatura nestabilizata, poate produce condens si deci scurgeri de curent necontrolate. La cat de fine sunt circuitele si componentele electronice, un defect poate sa apara usor. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca exista un defect, o servisare te va ajuta sa elimini problema si sa recuperezi ce se poate.</description>
<category>Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26667/monitorul-nu-primeste-semnal-de-la-pc?show=26990#a26990</guid>
<pubDate>Wed, 05 Oct 2022 10:04:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Aparatele de biorezonanță se pot folosi și la tratament, sau numai la diagnosticare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26979/aparatele-de-biorezonanta-se-pot-folosi-si-la-tratament-sau-numai-la-diagnosticare?show=26989#a26989</link>
<description>&lt;p&gt;Am pus întrebarea asta deoarece prin anul 2010-2012 am auzit prima dată de&amp;nbsp;&lt;em&gt;frecvența de reparație a ADN-ului&lt;/em&gt;. Uneori era legată de frecvența de rezonanță Schumann. Alteori era o frecvență independentă. Este clar că câmpul electromagnetic are influență asupra celulelor:&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3897901/&quot;&gt;Extremely low-frequency electromagnetic fields cause DNA strand breaks in normal cells - PMC (nih.gov)&lt;/a&gt;. Tot atunci m-am gândit că telepatia s-ar putea explica prin câmpuri electromagnetice care sunt comune celor 2 sau mai multe corpuri omenești aflate în legătură telepatică (&lt;em&gt;sunt pe aceeași lungime de undă&lt;/em&gt;).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am citit&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.scientia.ro/stiri-stiinta/140-stirile-zilei-stiinta-tehnologie/8551-chiar-au-creat-cercetatorii-primii-roboti-vii-care-se-reproduc.html&quot;&gt;Chiar au creat cercetătorii „primii roboți vii care se reproduc”? (scientia.ro)&lt;/a&gt;. Eu aș interpreta diferit de Iosif A. rezultatul anunțat de creatorii xenoboților: este posibil ca și noi să fim tot un fel de xenoboți, controlați de la distanță prin legătura dintre ADN și ceva calculatoare din universuri paralele. Deci realizarea xenoboților care se înmulțesc controlat și ocupă un loc bine specificat în spațiu este un pas înainte în controlul corpului uman și a minții omenești cu ajutorul undelor electromagnetice.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5512.msg73426.html#msg73426&quot;&gt;CUM FUNCȚIONEAZĂ CREIERUL și gânduri asociate (scientia.ro)&lt;/a&gt;&amp;nbsp;este o încercare de a explica funcționarea creierului. Probabil a fost foarte clar ce-am scris, deoarece nu am văzut prea multe întrebări sau comentarii la ce-am scris până acuma.&lt;/p&gt;</description>
<category>Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26979/aparatele-de-biorezonanta-se-pot-folosi-si-la-tratament-sau-numai-la-diagnosticare?show=26989#a26989</guid>
<pubDate>Mon, 19 Sep 2022 16:36:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum funcționeză creierul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</link>
<description>&lt;p&gt;Am pus pe forum o postare despre cum văd eu funcționarea creierului (cu posibilitatea simulării pe calculator pentru cei mai hotărâți să o facă). Cei care au curiozitatea dar au întrebări, vă rog nu ezitați ți puneți-le.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5512.0.html&quot;&gt;CUM FUNCȚIONEAZĂ CREIERUL și gânduri asociate (scientia.ro)&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Tehnologia Informatiei</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</guid>
<pubDate>Mon, 15 Aug 2022 16:29:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Stiu ca nu stiu nimic&quot;, sofism sau nu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</link>
<description>Cred ca multa lume stie de aceste cuvinte atribuite lui Socrate. Socrate nu a lasat vreo lucrare scrisa, asa ca din filosofia socratica a ramas ce ne-a fost transmis de catre cei ce i-au fost prieteni sau parteneri de dialog.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sofismele sunt afirmatii false dar aparent valide.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Stiu ca.....&amp;quot; &amp;nbsp;presupune ca stiu ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;......nu stiu nimic&amp;quot; presupune ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca nu stiu nimic inseamna ca nu pot sti &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din cate am inteles Socrate era impotriva sofistilor pentru ca se pare &amp;nbsp;ca sofistii nu urmareau cunoasterea vreunui adevar ci succesul social si economic prin instruirea tinerilor in utilizarea mestesugita a cuvintelor astfel incat sa convinga auditoriul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E ciudat ca tocmai aceasta afirmatie a strabatut secolele de la Socrate incoa&amp;#039;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ma gandesc ca Socrate e un fenomen &amp;quot;reactiv&amp;quot; la curentul sofist. Poate ca uneori a imprumutat astfel de artificii ale limbajului ca punct de plecare pentru deschiderea in fata dialecticii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adica, daca ma angajez intr-un dialog pentru aflarea unui adevar, trebuie sa plec de la premisa ca stiu ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot; se petrece acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Nu stiu nimic....&amp;quot; se petrece in alt acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se poate ca am stiut ceva la inceputul gandului, dar apoi nu am mai stiut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si in acest caz timpul ar fi imanent cunoasterii? Adica orice cunoastere se petrece in timp, inclusiv cunoasterea autoreferentiala a mintii si in acest caz ar fi timpul suficient pentru trecerea de la starea de necunoscator la aceea de cunoscator?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oare cum ar mai putea fi inteles acest enunt fara sa se autoanuleze?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</guid>
<pubDate>Sun, 12 Jun 2022 06:53:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cazi pe Tera cu 9,8m/s2 sau ești pe o navă ce accelerează cu 9,8m/s2.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2?show=26973#a26973</link>
<description>Acceleratiile sunt tot una cu gravitaiile.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2?show=26973#a26973</guid>
<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 03:17:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Este acesta un paradox?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26569/este-acesta-un-paradox?show=26972#a26972</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(0, 0, 0); font-family:verdana,arial,helvetica,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Afirmati B&amp;nbsp;&amp;nbsp;este &amp;nbsp;usor verificabila intr-o schema cu multimi &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26569/este-acesta-un-paradox?show=26972#a26972</guid>
<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 03:14:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce Iisus Hristos a fost singura soluţie (găsită de Dumnezeu) pentru a ierta păcatele omenirii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4148/de-ce-iisus-hristos-a-fost-singura-solutie-gasita-de-dumnezeu-pentru-a-ierta-pacatele-omenirii?show=26971#a26971</link>
<description>E foarte tarziu dar acum am intrat aici si pot spune urmatoarele &amp;nbsp;lasand deoparte taina Ratignirii si a Inviierii Domnlui. IIsus se naste adica se intrupeaza in poporul Evreu si in religia acestuia. In Religia iudeilor pacatele pot fi spalate doar cu sange, sangele inseamna viata &amp;nbsp;pacatosului sau prin preluarea acestora de sangele curat adica fara pacate al altcuiva ceea ce duce simbolic la sacrificiul unor pasari si animale nevinovate de doua ori, odata fiind animale si &amp;nbsp;si a doua fiind nise animale simbol al nevinovatiiei:precum porumbei sau animale la fel ca mieii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
IIsus singurul OM nevinovat este singurul care prin sacrificiul vietii lui ,prin sangele sau nevinovat poate spala omenire de pacate si prin botez intru El omul devine nevinovat si se poate pastra asfel daca va urma Calea Lui. .Si Calea lui nu poate fi decat Noul Testament cu tot ce ramae conform cu el(textul si spiriritul sau) in orice religie si desigur ca si &amp;nbsp;Sfanta Traditie dar tot intr-o astfel de &amp;nbsp;tratare, nu trebuie aruncata. Este greu dar de aceea suntem dupa chipul si asemanarea Domnului ca sa putem trece acest examen religios si sa ne putem mentine pe Cale.</description>
<category>Religie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4148/de-ce-iisus-hristos-a-fost-singura-solutie-gasita-de-dumnezeu-pentru-a-ierta-pacatele-omenirii?show=26971#a26971</guid>
<pubDate>Thu, 31 Mar 2022 06:48:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>î sau â? Cum scriem așa citim?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</link>
<description>&lt;p&gt;Am învățat în școala primară (câand am învățat să scriu și să citesc) că limba română este o limbă fonetică: cum se scrie așa se și citește (și reciproca).. Eu am învățat grafia cu litera&amp;nbsp;&lt;strong&gt;î&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;peste tot, singura excepție fiind &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;din cuvintele cu rădăcina&amp;nbsp;&lt;strong&gt;român&lt;/strong&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În ultima vreme mi-a ajuns la nivel conștient că mie îmi rezonează neplăcut &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;-ul din cuvinte ca fiind un fel de &lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;. Deci vă întreb: cum scriem așa citim?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Explic de ce mi-a venit întrebarea asta: apreciez pe cei care scriu pe calculator&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sînt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;în loc de &lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;. Eu am adoptat noile reguli, deci scriu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(pentru a arăta că&amp;nbsp;&lt;em&gt;sunt&lt;/em&gt;&amp;nbsp;educat...). Dar pronunția mi-a rămas&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu sînt&lt;/strong&gt;. În comentariile de pe diversele site-uri am văzut&amp;nbsp;&lt;strong&gt;în&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;scris&amp;nbsp;&lt;strong&gt;an&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(de exemplu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ma duc an gradina&lt;/strong&gt;) - probabil așa mi-a ajuns la nivel conștient rezonanța lui&amp;nbsp;&lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;ca fiind&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pentru a continua să arăt că sunt educat mai adaug o întrebare: cum se scrie corect:&amp;nbsp;&lt;strong&gt;într-un&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;întrun&lt;/strong&gt;?&amp;nbsp;(pentru că&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici-o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;am înțeles că se scrie&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nicio&lt;/strong&gt;...)&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</guid>
<pubDate>Mon, 21 Mar 2022 01:57:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: O meserie pe cale de dispariție?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26966/o-meserie-pe-cale-de-disparitie?show=26967#a26967</link>
<description>&lt;p&gt;1. &quot;Muncitorește&quot;:&lt;/p&gt;&lt;table cellpadding=&quot;1&quot; border=&quot;1&quot; style=&quot;width:100%&quot;&gt;&lt;tbody&gt;&lt;tr&gt;&lt;td&gt;Circuit&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;4&lt;/td&gt;&lt;td&gt;5&lt;/td&gt;&lt;td&gt;6&lt;/td&gt;&lt;td&gt;7&lt;/td&gt;&lt;td&gt;8&lt;/td&gt;&lt;td&gt;9&lt;/td&gt;&lt;td&gt;10&lt;/td&gt;&lt;td&gt;11&lt;/td&gt;&lt;td&gt;12&lt;/td&gt;&lt;td&gt;13&lt;/td&gt;&lt;td&gt;14&lt;/td&gt;&lt;td&gt;15&lt;/td&gt;&lt;td&gt;16&lt;/td&gt;&lt;td&gt;17&lt;/td&gt;&lt;td&gt;18&lt;/td&gt;&lt;td&gt;19&lt;/td&gt;&lt;td&gt;20&lt;/td&gt;&lt;td&gt;21&lt;/td&gt;&lt;td&gt;22&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;tr&gt;&lt;td&gt;Scrisori inițial în geantă&lt;/td&gt;&lt;td&gt;256&lt;/td&gt;&lt;td&gt;192&lt;/td&gt;&lt;td&gt;144&lt;/td&gt;&lt;td&gt;108&lt;/td&gt;&lt;td&gt;81&lt;/td&gt;&lt;td&gt;61&lt;/td&gt;&lt;td&gt;46&lt;/td&gt;&lt;td&gt;34&lt;/td&gt;&lt;td&gt;26&lt;/td&gt;&lt;td&gt;19&lt;/td&gt;&lt;td&gt;15&lt;/td&gt;&lt;td&gt;11&lt;/td&gt;&lt;td&gt;8&lt;/td&gt;&lt;td&gt;6&lt;/td&gt;&lt;td&gt;5&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;tr&gt;&lt;td&gt;Scrisori predate&lt;/td&gt;&lt;td&gt;64&lt;/td&gt;&lt;td&gt;48&lt;/td&gt;&lt;td&gt;36&lt;/td&gt;&lt;td&gt;27&lt;/td&gt;&lt;td&gt;20&lt;/td&gt;&lt;td&gt;15&lt;/td&gt;&lt;td&gt;12&lt;/td&gt;&lt;td&gt;8&lt;/td&gt;&lt;td&gt;7&lt;/td&gt;&lt;td&gt;4&lt;/td&gt;&lt;td&gt;4&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În total sunt 22 de circuite, statul trebuie să-i dea 220 lei. Cu o distanță minimă de 10 metri între case, 22 x 10m x 256 = 56 km. Nu-i de mirare că poștașii sunt pe cale de dispariție.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;2. Aproape &quot;muncitorește&quot;: Primul circuit are &lt;strong&gt;k&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt; case disponibile, în al doilea circuit rămân k&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt; - k&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = &lt;strong&gt;k&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;(k - 1)&lt;/strong&gt;, iar cel de-al treilea circuit are la dispoziție k&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;(k - 1) - k(k - 1) = &lt;strong&gt;k(k - 1)&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;. La finalul acestuia și începutul noului ciclu de 3 circuite rămân nemarcate k(k - 1)&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; - (k - 1)&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = &lt;strong&gt;(k - 1)&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;. Noul ciclu pornește cu (k - 1)&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt; si se va termina cu (k - 2)&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;. Toate ciclurile încep cu puterea a treia a pasului lor corespunzător. Numărul de case disponibile în fiecare circuit din oricare set este un multiplu al factorului specific de selecție k, deci ultima casă disponibilă va fi mereu marcată și numărătoarea de eliminare se va relua întotdeauna de la &lt;em&gt;&lt;strong&gt;casa nr. 1&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt; făcând ca aceasta să fie &quot;staționară&quot; și bifată doar în ultimul circuit, cel de 1.&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26966/o-meserie-pe-cale-de-disparitie?show=26967#a26967</guid>
<pubDate>Mon, 17 Jan 2022 18:38:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Când a fost pentru prima oară tradus numele Wales in limba română — sub forma &quot;Ţara Galilor&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26438/cand-a-fost-pentru-prima-oara-tradus-numele-wales-in-limba-romana-sub-forma-tara-galilor?show=26965#a26965</link>
<description>&lt;p&gt;Folosind Google Books am găsit două ocurențe ale numelui &lt;em&gt;Țara Galilor&lt;/em&gt; în secolul 19, mai exact acestea:&lt;br&gt;&lt;br&gt;- „In Anglia, după o statistică din 1871, eraŭ abia, 972,836 de proprietarĭ din o populaţie de 19 milioane 458,000 locuitorĭ (Se exceptă Londra și Țara Galilor.)” – N. Filipescu, „Cestiuni țĕrănești”, București, 1891&lt;br&gt;&lt;br&gt;- „Chĭar a-zĭ, în țara Galilor (Walles) ĭe obiceĭŭ că ruda cea maĭ de aproape a mireluĭ, în fruntea maĭ multor călărețĭ, vine &#039;n satul mireseĭ; aceasta ĭe încunjurată de rude și prietenĭ.” – C. Dobrogeanu-Gherea, „Literatură și știință”, București, 1893&lt;br&gt;&lt;br&gt;Mai vechi n-am găsit.&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26438/cand-a-fost-pentru-prima-oara-tradus-numele-wales-in-limba-romana-sub-forma-tara-galilor?show=26965#a26965</guid>
<pubDate>Sat, 08 Jan 2022 06:51:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Nelamuriri despre saturația oxigenului în sânge.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange?show=26960#a26960</link>
<description>&lt;p&gt;1. Depinde ce intelegeti prin &quot;comun&quot; si cum stratificati gradul racelii ori al gripei. In principiu, gripa este mult mai grava si se manifesta prin simptome severe in comparatie cu raceala. Saturatie oxigenului poate scadea si&amp;nbsp; depinde de:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-gravitatea racelii si de simptomele asociate:&lt;/p&gt;&lt;ul&gt;&lt;li&gt;daca nasul este sau nu infundat&lt;/li&gt;&lt;li&gt;daca este asociata o febra&lt;/li&gt;&lt;li&gt;daca este afectat arborele bronsic si apar secretii care obstrueaza schimbul de oxigen&lt;/li&gt;&lt;li&gt;de varsta pacientului (copiii si persoanele varstnice - de obicei peste 65 de ani - prezinta un risc relativ mai crescut de a dezvolta o pneumonie asociata cu raceala ori gripa)&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;&lt;p&gt;-daca persoana afectata are o&amp;nbsp;boala cronica (in principiu a cailor aeriene superioare ori inferioare, a inimii)&amp;nbsp;care sa poata fi influentata de raceala ori gripa;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-de sistemul imunitar al persoanei respective;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-de tipul de virus;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-samd;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;2. Sper&amp;nbsp;sa gasiti raspunsul &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.mdpi.com/1424-8220/13/12/16882/htm&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;&amp;nbsp;(&lt;span style=&quot;font-size:11px&quot;&gt;Design and Evaluation of a Low-Cost Smartphone Pulse Oximeter&lt;/span&gt;). &amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange?show=26960#a26960</guid>
<pubDate>Sun, 05 Dec 2021 18:44:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce este sticla transparentă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta?show=26955#a26955</link>
<description>Bine domnule Quark, up sau de care? Dacă fotoneii ar fi niște particulițe mici mici ce zboară, cum se zice, cu viteza cunoscută, &amp;nbsp;nu ar trebuii să treacă printr-un strat gros de atomi, indiferent de material.Dar, dar dacă e o undă in ceva, acel ceva ce se găsește și în spațiul gol din atom și dintre atomi, treaba se schimbă. Ne uităm la circuite rezonante și la rezonanță, rezonanță a corpurilor. Adică! Dacă atomii, moleculele rezonează pe frecvența luminii vizibile, luminița treceee, dacă nu, nu! Ps. Acuma matăluță o să zici că lumina e și undă și cospuscul. Mai corect: undă intrun ocean de corpusculi tare micuți, micuți-micuți. &amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Dacă atomii nu rezonează pe frecvența... energia undei va fi absorbită și emisă sub o altă frecvență - lungime de undă.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta?show=26955#a26955</guid>
<pubDate>Tue, 30 Nov 2021 19:04:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Spionaj și geometrie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;O agenție de spionaj are nevoie de o informație în legătură cu un obiectiv important dintr-o zonă „fierbinte” a lumii. Este vorba de clădirea din imaginea de mai jos (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot; style=&quot;height:434px; width:485px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Problema (de interes național) ar fi următoarea: care este cel mai înalt punct al clădirii respective? Singura informație, în afară de imaginea din satelit, este marca mașinii încercuite: Fiat Doblo Cargo.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Este oare posibil ca în aceste condiții să calculăm înălțimea acestui punct față de, să zicem, platoul din fața clădirii (unde este parcată mașina Fiat)? &lt;strong&gt;Dacă da, cum se poate calcula și cât ar fi aceasta&lt;/strong&gt; (desigur cu aproximație, având în vedere rezoluția destul de slabă a fotografiei)?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Pentru cine nu are acces la datele tehnice ale mașinii Fiat Doblo Cargo iată dimensiunile ei: înălțime: 2 m, lungime: 4,5 m.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Se presupune că poza a fost făcută exact de pe verticala locului.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;O chestiune suplimentară (facultativă, dar de zece puncte): &lt;strong&gt;Aceeași întrebare, dar referitoare la clădirea mică din partea dreaptă-sus a imaginii?&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie</guid>
<pubDate>Sat, 20 Nov 2021 19:06:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Poate un magnet să își piardă proprietățile magnetice în timp?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp?show=26945#a26945</link>
<description>Din câte știu eu există magneți permanenți, semipermanenți și tranzitori, în funcție de materialul din care sunt construiți magneții. Deci da, un magnet poate să-și piardă proprietățile magnetice în timp dacă nu este permanent.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp?show=26945#a26945</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 09:12:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum vi se pare exprimarea &quot;mâncare sănătoasă&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</link>
<description>Da știu, când cineva spune &amp;quot;mâncare sănătoasă&amp;quot; se referă la &amp;quot;mâncare ce ne face bine la sănătate&amp;quot;.&lt;br /&gt;
Alăturarea celor doi termeni &amp;quot;mâncare&amp;quot; și &amp;quot;sănătoasă&amp;quot; este totuși ... amuzantă să spunem.&lt;br /&gt;
Asta deoarece atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; este unul specific ființelor vii. Adică putem spune despre o ființă (om, animal, plantă) că este sănătos/sănătoasă. Sau cel mult în sens peiorativ despre un obiect (ex. este un scaun sănătos - adică solid, rezistă dacă te urci pe el). &lt;br /&gt;
În niciun caz atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; nu poate fi specific ființelor moarte. Iar mâncarea noastră este compusă în majoritate din ființe moarte (animale, plante).</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:41:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Este potrivită utilizarea termenului de &quot;proporție&quot; când se face referire de fapt la procente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente</link>
<description>Este foarte utilizată exprimarea de genul: &amp;quot;în proporție de x la sută&amp;quot;.&lt;br /&gt;
Este exprimarea &amp;quot;în procent de x la sută&amp;quot; mai potrivită/mai corectă?&lt;br /&gt;
Sau chiar &amp;quot;în procent de x&amp;quot;, căci &amp;quot;la sută&amp;quot; ar trebui să se înțeleagă dacă spunem &amp;quot;procent&amp;quot;.&lt;br /&gt;
În concluzie, sunt termenii &amp;quot;proporție&amp;quot; și &amp;quot;procent&amp;quot; sinonime totale?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:24:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este diferența dintre entropie, entalpie și energie internă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna?show=26941#a26941</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie&quot;&gt;Entropie - Wikipedia&lt;/a&gt;&amp;nbsp;este&amp;nbsp;&lt;span style=&quot;color:rgb(0, 0, 0); font-family:verdana,arial,helvetica,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;cantitatea de căldură schimbată de sistemul termodinamic într-o transformare reversibilă.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Entalpia&lt;/strong&gt; - de fapt entalpia de reacție -&amp;nbsp;&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă, conform&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Termochimie&quot;&gt;Termochimie - Wikipedia&lt;/a&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Deci asta ar fi diferența dintre entropie și entalpie: entropia este într-o transformare reversibilă, entalpia fiind într-o transformare chimică (care nu este totdeauna reversibilă). Ambele sunt cantități de căldură schimbate cu exteriorul, de fapt se măsoară&amp;nbsp;&lt;strong&gt;variații&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;ale entalpiei și entropiei&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Energia internă, U,&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family:helvetica,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;reprezintă energia totală a unui sistem termodinamic, adică suma tuturor energiilor cinetice şi potenţiale ale particulelor care fac parte din sistemul respectiv. (&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://lectii-virtuale.ro/teorie/entalpia&quot;&gt;Entalpia | Lectii Virtuale (lectii-virtuale.ro)&lt;/a&gt;&amp;nbsp;- aici sunt mai multe definiții&lt;span style=&quot;font-family:helvetica,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;). Pentru a măsura energia internă se folosește măsurarea&amp;nbsp;&lt;strong&gt;variației&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;energiei interne, de la deducerea teoretică a punctului în care energia internă este 0. Probabil la fel se face pentru a defini entropia și entalpia.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna?show=26941#a26941</guid>
<pubDate>Tue, 02 Nov 2021 03:06:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ou crud versus ou fiert. Care e mai bun pentru organism?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26932/ou-crud-versus-ou-fiert-care-e-mai-bun-pentru-organism?show=26934#a26934</link>
<description>&lt;p&gt;Răspund la &quot;&lt;span style=&quot;color:rgb(0, 0, 0); font-family:verdana,arial,helvetica,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Întrebarea e, așadar, și despre cum funcționează digestia și ce se întâmplă cu proteinele din alimente pe tot lanțul digestiv, până în momentul în care ajung la nivel celular...&lt;/span&gt;&quot;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În primul rând: la ce folosește digestia (înainte de întrebarea cum funcționează digestia)?&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Celulele organismului funcționează cu consum de energie, evoluează, se înmulțesc, se autorepară sau sunt înlocuite de alte celule noi. În plus celulele mai comunică între ele. În toate aceste procese este nevoie de aport de materiale de bază. Care sunt materialele? Apă, lipide (grăsimi) pentru membranele celulare sau pentru comunicare între celule, aminoacizi pentru proteinele constituente, o mulțime de ioni (natriu, potasiu, clor, fosfor, calciu, magneziu, zinc, mangan etc.) și carbohidrați. Separarea pe aceste categorii de substanțe este destul de forțată, componentele celulare fiind combinații dintre aceste materiale de bază. Celulele sunt mici fabrici în miniatură, care își sintetizează componentele simple și complexe pornind de la substanțele de bază.&amp;nbsp;O parte din materiale sunt reciclate, altă parte este eliminată prin procesul de excreție. Materialele necesare nereciclate&amp;nbsp;trebuiesc introduse cumva în organism. Această introducere este rezolvată prin&amp;nbsp;&lt;strong&gt;alimentație&lt;/strong&gt;. Alimentele sunt sparte în materialele de bază necesare celulelor prin procesul de&amp;nbsp;&lt;strong&gt;digestie&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Cum funcționează digestia?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Organismul încearcă să-și păstreze forma și funcționalitatea. Pentru a-și păstra funcționalitatea,&amp;nbsp;nu poate permite microbilor de exemplu să invadeze celulele corpului și să facă ce vor microbii. Pentru a se feri de invazia dăunătorilor, organismul are tot felul de bariere. Una dintre bariere este&amp;nbsp;&lt;strong&gt;bariera digestivă&lt;/strong&gt;. Alimentația poate să aducă și microbi, de aceea organismul sparge tot ce vine prin alimentație în materiale de bază, în tubul digestiv, numai materialele de bază fiind absorbite de tubul digestiv, nu și microbii (în teorie măcar&lt;img title=&quot;smiley&quot; alt=&quot;smiley&quot; src=&quot;https://scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/ckeditor/plugins/smiley/images/regular_smile.png&quot; style=&quot;height:23px; width:23px&quot;&gt; ). Spargerea alimentelor în materialele de bază se realizează cu ajutorul sucurilor digestive: sucul gastric (ce conține acid clorhidric), sucul pancreatic (ce conține enzime pentru desfacerea proteinelor), sucul biliar (pentru desfacerea și absorbția grăsimilor). Bariera digestivă este între alimente și sânge, și este realizată de mucoasa digestivă, sângele fiind cel care transportă substanțele de bază la celulele corpului. Apa este absorbită pe tot traseul tubului digestiv, proteinele după stomac (în intestine). Grăsimile cam ca și apa, dar în special după duoden. Cum trec substanțele de bază de bariera digestivă? Celulele care căptușesc tubul digestiv au o membrană lipido-gucido-proteică (din grăsimi, proteine și zaharuri) care este filtrul pentru substanțele din tubul digestiv. Pentru mai multe detalii se poate căuta ce înseamnă &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/w/index.php?search=Lipozom&amp;amp;title=Special%3AC%C4%83utare&amp;amp;profile=advanced&amp;amp;fulltext=1&amp;amp;ns0=1&quot;&gt;lipozomii&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Care este traseul proteinelor?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În gură alimentele suferă o primă spargere mecanică. Din gură, alimentele ajung în stomac unde sunt sparte chimic de sucul gastric (acidul clorhidric). Ce rămâne nespart de acidul clorhidric este descompus de enzimele sucului pancreatic. Ce trece și de sucul pancreatic este descompus de flora intestinală. Substanțele de bază sunt absorbite după descompunerile succesive, ce nu este absorbit este eliminat prin fecale. Proteinele sunt descompuse în &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacid_esen%C8%9Bial&quot;&gt;aminoacizi&lt;/a&gt; (esentiali și neesențiali). Cum se absorb aminoacizii la nivelul celulelor digestive? Prin translocaze - proteine specializate de a se lega de aminoacizii din lumenul intestinal - aminoacizii trec în celulele digestive. Apoi tot cu ajutorul unor proteine specializate sunt trecuți din celulele digestive în sânge. O dată ajunși în sânge, aminoacizii sunt disponibili pentru celulele corpului de a fi utilizați. Celulele au în membranele lor proteine specializate pe transportul aminoacizilor din sânge până la&amp;nbsp;interiorul lor, unde sunt utilizați.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Mai scurt nu știu să explic digestia. Pentru mai multe detalii am găsit pe Google o carte de biochimie ce explică frumos cam tot:&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://library.usmf.md/sites/default/files/2018-10/Biochimie%20medicala.pdf&quot;&gt;Biochimie medicala.pdf (usmf.md)&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Care ar fi avantajele oului crud comparativ cu oul fiert? Oul crud este lichid, oul fiert este solid. Alimentele solide sunt mai greu de mărunțit, pentru ca sucurile digestive să ajungă la toate moleculele proteice și să le descompună în aminoacizi.&lt;/p&gt;</description>
<category>Alimentatie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26932/ou-crud-versus-ou-fiert-care-e-mai-bun-pentru-organism?show=26934#a26934</guid>
<pubDate>Thu, 21 Oct 2021 00:35:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum folosiți verbul a comemora?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26923/cum-folositi-verbul-a-comemora?show=26925#a26925</link>
<description>&lt;p&gt;Sunt de acord că și în mintea mea există o diferență între cele 2 cuvinte. Pentru mine&amp;nbsp;&lt;em&gt;a comemora&lt;/em&gt;&amp;nbsp;înseamnă generarea unui eveniment public pentru a readuce în memoria colectivă&amp;nbsp;o întâmplare din trecut,&amp;nbsp;&lt;em&gt;a aniversa&lt;/em&gt;&amp;nbsp;înseamnă a sărbători. Nu am studiat dicționarele, ci am spus cum văd eu diferența dintre cele 2 cuvinte.&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26923/cum-folositi-verbul-a-comemora?show=26925#a26925</guid>
<pubDate>Sun, 03 Oct 2021 07:51:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Învățământul ar trebui să înceapă de la generalități spre cazuri particulare sau invers?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26918/invatamantul-ar-trebui-sa-inceapa-de-la-generalitati-spre-cazuri-particulare-sau-invers</link>
<description>&lt;p&gt;Am căutat pe internet programa școlară în ideea pregătirii la matematică a unui copil de clasa a VIII-a. Vă recomand celor interesați de educația copiilor să vedeți ce am găsit:&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://programe.ise.ro/&quot;&gt;Programe Scolare &amp;gt; Actuale &amp;gt; Programe in vigoare (ise.ro)&lt;/a&gt;. Nu știu dacă este site-ul oficial, dar este singurul furnizat de Google în primele pagini de căutare. M-am gândit să văd competențele formate la sfârștul claselor a III-a și a IV-a (ca să pornesc cu bazele) și am rămas cu o nelămurire: este normal să se predea prima dată generalitățile și apoi să se ia ca exemplu cazuri concrete sau ar trebui să fie formați copiii să înțeleagă cazurile particulare și apoi să vină generalitățile?&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26918/invatamantul-ar-trebui-sa-inceapa-de-la-generalitati-spre-cazuri-particulare-sau-invers</guid>
<pubDate>Mon, 27 Sep 2021 09:33:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum se face repararea ADN-ului în cazul stricării unui singur helix?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit în mai multe locuri despre felul în care se repară structura de dublu helix a ADN-ului în cazul în care apar mutații pe unul dintre cele 2 helix-uri: este luat celălalt helix sănătos ca și referință și există o proteină care înlocuiește porțiunea defectă cu una sănătoasă (ultimul loc unde am citit este&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_repair#Single-strand_damage&quot;&gt;DNA repair - Wikipedia&lt;/a&gt;). Nelămurirea mea este următoarea: De unde știe proteina (sau complexul de proteine) care este helixul bun și care este helixul defect, dacă structura ADN este numai dublu-helix?&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</guid>
<pubDate>Sun, 26 Sep 2021 12:27:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>CTP și paradoxul lui Zenon</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26913/ctp-si-paradoxul-lui-zenon</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit articolul postat acum câteva minute pe Republica, sub semnătura lui CTP. Printre alte subiecte, autorul vine și cu o interpretare a paradoxului celebru din titlul intrebarii. Redau fragmentul cheie mai jos, întrebându-vă ce părere aveți:&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FFFF00&quot;&gt;S-a încercat rezolvarea paradoxului Ahile și al Dichotomiei, în secolul XIX, prin utilizarea noțiunii de serie convergentă. Într-adevăr,1/2+1/4+1/8+1/16+… este convergentă către suma 1. Deci, Ahile ajunge broasca și paradoxul e desființat? Nu, pentru că suma unei serii infinite e un număr finit, dar care nu este atins, distanța față de el poate fi infinit mica, dar nu 0 – nu ieșim din paradox.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FFFF00&quot;&gt;Soluția stă în definirea termenului „distanță”. Avem fenomenul observabil că Ahile o rupe la fugă, depășește broasca și câștigă cursa. Zenon zice însă că Ahile trebuie să parcurgă mai întâi distanța până unde era broasca. În natură, nu există distanțe. Ca să vorbim de distanță, trebuie să vorbim de măsură; distanța, ca să existe, trebuie măsurată – din ochi, cu rigla, sau cu satelitul. Astfel, Zenon mută discuția din planul real, în planul conceptual, procesul de măsurare petrecându-se în psihicul uman, fără corespondent în natură. Există în natură 1 metru? Nu. Există în natură o jumătate? Asta înseamnă două părți egale. Există în natură două cevauri egale? Nicidecum. Oricât de precis am despica un măr cu laserul, să zicem, cele două „jumătăți” nu vor fi „egale” decât până la precizia de măsurare. Dincolo de ea, nu mai știm. Măsurarea, operațiune umană, este întotdeauna aproximativă. Ea suportă divizarea la infinit. Să zicem că luăm o unitate de măsură foarte mică pentru a măsura distanța Ahile-locul unde era broasca. Întotdeauna va exista o unitate de măsură și mai mică, dar diferită de 0, pentru că atunci nu mai măsurăm nimic, care aproximează și mai bine punctul respectiv. Zenon transferă faptul adevărat al aproximației infinite în procesul măsurării, din plan abstract psihic în planul real, unde el e fals, pentru că în realitate lucrurile sunt, nu se măsoară.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Fragment din articolul:&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;https://republica.ro/interceptari-fuga-din-real-a-testoasei-lui-ahile-zenon-si-iubirea-dezvaluire-mondiala-un-machiaverlac&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://republica.ro/interceptari-fuga-din-real-a-testoasei-lui-ahile-zenon-si-iubirea-dezvaluire-mondiala-un-machiaverlac&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26913/ctp-si-paradoxul-lui-zenon</guid>
<pubDate>Sat, 18 Sep 2021 16:05:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>E corect să spunem &quot;reședința Franței în România&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26912/e-corect-sa-spunem-resedinta-frantei-in-romania</link>
<description>Am citit acum 2 minute pe fluxul Agerpres că Reședința Franței și-a deschis porțile. E corectă exprimarea? Reședință, conform Dex, e a unei persoane ori autorități. Mă gândesc că ar fi fost corect Reședința Ambasadorului Franței, ori a Ambasadei Republicii Franceze (în România).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce părere aveți?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26912/e-corect-sa-spunem-resedinta-frantei-in-romania</guid>
<pubDate>Sat, 18 Sep 2021 15:05:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Are știința modernă o explicație pentru visele recurente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</link>
<description>Mă gândesc, de pildă, la secvențe bizare, precum dinți sparți care cad, ori la vise precum zborul ori senzația de cădere în gol. Din ce am citit, sunt teme comune care apar în visele lui homo sapiens. Exista o explicație științifică unanim acceptata pentru apariția acestor tipuri de vise la foarte mulți dintre oameni?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</guid>
<pubDate>Tue, 14 Sep 2021 18:13:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce se petrece cu laptele pasteurizat lăsat la căldură?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26903/ce-se-petrece-cu-laptele-pasteurizat-lasat-la-caldura</link>
<description>Am încercat să ”pun la prins”, cum se spune în anumite zone ale țării, lapte pasteurizat și am constatat că acesta capătă consistența laptelui prins, dar nu devine acru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Că anumite microorganisme care ajută la fermentație (acrire) dispar prin pasteurizare, mi-e clar. Nu mi-e foarte clar ce anume oferă consistența semisolidă laptelui ”prins” (înainte de a-l bate), și de ce proprietatea asta se păstrează, în ciuda pasteurizării...</description>
<category>Alimentatie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26903/ce-se-petrece-cu-laptele-pasteurizat-lasat-la-caldura</guid>
<pubDate>Sat, 11 Sep 2021 15:24:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Nici nu-mi mai amintesc de când nu am mai văzut un film care să-mi placă realmente. O recomandare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26902/nici-nu-mi-mai-amintesc-de-cand-nu-am-mai-vazut-un-film-care-sa-mi-placa-realmente-o-recomandare</link>
<description>Mă refer la un film relativ recent, nu ceva din „arhivă”.</description>
<category>Arta - Muzica - Film</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26902/nici-nu-mi-mai-amintesc-de-cand-nu-am-mai-vazut-un-film-care-sa-mi-placa-realmente-o-recomandare</guid>
<pubDate>Fri, 10 Sep 2021 12:11:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferența dintre radiația corpului negru și entropia gazului ideal?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit despre radiația corpului negru:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Black-body_radiation&quot;&gt;Black-body radiation - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Planck%27s_law&quot;&gt;Planck&#039;s law - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_de_deplasare_ale_lui_Wien&quot;&gt;Legile de deplasare ale lui Wien - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am citit despre entropie:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie_termodinamică&quot;&gt;Entropie termodinamică - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Din ce am înțeles, fiecare stare de agregare are o anumită energie internă, specifică temperaturii, idealizată prin corpul negru în cazul solidelor și gazul ideal în cazul gazelor. Această energie internă se poate măsura prin &lt;strong&gt;radiațiile calorice&lt;/strong&gt; pe care le emite corpul negru sau gazul ideal. Mie mi se par la fel: energia internă, care se exteriorizează prin temperatura corpului sau gazului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nefiind sigur dacă am înțeles bine, întreb pe Scientia Q&amp;amp;A în speranța că voi fi îndrumat.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</guid>
<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 14:31:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Aurul la punctul de topire este sau nu incandescent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent?show=26896#a26896</link>
<description>Un corp negru e un corp idealizat, care absoarbe orice radiație incidentă, la toate lungimile de undă, și nu reflectă nimic. Prin încălzire emite din nou la toate lungimile de undă, inclusiv în vizibil, cu un anumit spectru. Teoretic, numai la temperatura de 0 K nu emite deloc, dar în practică ochiul uman începe să vadă radiația emisă abia de pe la 500°C în sus.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La cutia cu gaură lucrurile stau cam așa: gaura cutiei (nu toată cutia) e cea care aproximează bine un corp negru, chiar dacă nu e făcută dintr-un material care are proprietățile unui corp negru. Așa se fac surse de radiație etalonate: iei o cutie (metalică, ceramică etc.) cu o gaură mică și o încălzești. Radiația care iese pe gaură are cu bună aproximație aceleași proprietăți (spectru, intensitate) ca un corp negru de dimensiunea găurii. Aproximația e cu atît mai bună cu cît gaura e mai mică decît cutia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Corpurile reale încălzite nu emit la fel ca un corp negru, ci mai slab. Există o relație între cît absoarbe un corp și cît emite el prin încălzireMai exact, dacă un corp are la o anumită lungime de undă absorpția de x la sută din lumina incidentă, atunci la aceeași lungime de undă are o emisie de x la sută din cît emite corpul negru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aurul se topește pe la 1000°C, deci o temperatură suficient de înaltă pentru ca ochiul să vadă incandescența. Găsiți pe YouTube filme cu aur topit, de exemplu cînd e turnat în forme (lingouri etc.). Fierul se topește mai sus, pe la 1500°C, deci incandescența e și mai intensă. La aceeași temperatură, aurul și fierul nu emit exact la fel, dar seamănă foarte bine.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent?show=26896#a26896</guid>
<pubDate>Mon, 30 Aug 2021 10:14:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum s-au modificat granițele europene în ultimele secole?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26891/cum-s-au-modificat-granitele-europene-in-ultimele-secole</link>
<description>Ce m-ar interesa e sa dau de un site unde sa se poata vizualiza evolutia in timp a granitelor europene, la nivel nu doar de mari puteri, ci la nivel de regiuni istorice in cadrul granitelor marilor imperii. Ulterior, daca as da peste o asa sursa de informatie, as fi curios sa vad cand anume in istoria relativ recenta a Europei (sa zicem ultimele doua secole si ceva) regiunile unde românii erau majoritari au avut cea mai mare suprafata (luate impreuna).</description>
<category>Istorie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26891/cum-s-au-modificat-granitele-europene-in-ultimele-secole</guid>
<pubDate>Sat, 28 Aug 2021 15:06:31 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>