Tipărire
Categorie: Scepticus: graniţele gândirii
Accesări: 3914

Resurse. MineritDeşi preocupările cu privire la epuizarea materiilor prime utile au determinat de multe ori formularea de previziuni apocaliptice, totuşi nu trebuie să ne facem griji pe termen lung. Iată în cele ce urmează o serie de argumente în sprijinul acestei idei.

 

 

 

 

Viitorul îndepărtat: Ce locuri vom explora?

 

În 1924, un tânăr inginer minier pe nume Ira Joralemon trimitea, plin de zel, o adresă către Clubul Commonwealth din California. "Epoca energiei electrice şi a cuprului va fi scurtă," spunea el. "Având în vedere ritmul foarte ridicat al producţiei mondiale la care ar trebui să ajungă furnizarea de cupru, abia ne va mai ajunge pe câţiva ani... civilizaţia noastră bazată pe energie electrică se va restrânge până va dispărea cu totul."

Cuprul - şi civilizaţia - sunt încă aici. Cu toate acestea, după aproape un secol de la avertismentul lui Joralemon, interpelări alarmante similare pot fi încă auzite. Preţul cuprului a atins nişte maxime record pentru toate timpurile pe baza cererii crescute din China. "Punctul culminant al cuprului" este aproape, spun unii; rezervele se vor epuiza în câteva decenii, spun alţii.

Astfel de profeţii catastrofale trec cu vederea ceva important. Pentru cea mai mare parte din istoria noastră, modul în care s-a dezvoltat tehnologia a fost determinat de materialele disponibile: vezi Epoca de Piatră, Epoca Bronzului, Epoca Fierului. Dar în timp ce am putea eticheta era noastră ca fiind Epoca Siliconului - sau poate mai pertinent, Epoca Hidrocarburilor - nu mai suntem limitaţi la a privi lucrurile prin ochelari de cal. În aceste zile cu ritm atât de rapid de dezvoltare tehnologică ne este mult mai la îndemână să schimbăm materialele pe care ne bazăm.

 

 

Engineering and Mining Journal a demontat într-un răspuns editorial avertismentul lui Joralemon: "E greu de crezut că toată energia electrică din zilele noastre se va reîntoarce în norii în care Franklin a descoperit-o doar pentru că e atât de puţin cupru," s-a scris atunci.

"Poate cuprul va ajunge să nu mai fie deloc necesar în transportul energiei, poate ne vom folosi doar de eter." Şi într-adevăr, asta şi facem acum pentru comunicaţiile pe distanţe lungi, care necesitau odată cantităţi mari de cablu. Profităm de asemenea din plin de fibra optică, o tehnologie larg răspândită a cărei utilizare ar fi fost greu de imaginat în anii 1920.

Judecând lucrurile încă o dată pe aceste baze, e riscantă prezicerea naturii materialelor viitorului chiar şi pe un interval de doar câteva decenii, ce să mai vorbim de milenii. "În termen de 50 sau 60 de ani vom fi făcut progrese atât de mari încât a încerca predicţii de pe acum e o întreprindere lipsită de logică", spune Ian Pearson de la Futurizon, o firmă de consultanţă specializată în tehnologiile viitorului.

Metalele rare sunt un caz elocvent. Deficitul acestor elemente, ale căror aplicaţii variază de la touchscreen-uri, la baterii şi becuri economice, e prezis pe scară largă în următoarea decadă. Cu toate acestea, pare neverosimil de susţinut că nu va fi inovată o soluţie alternativă pentru a evita blocajele datorate epuizării rezervelor.

"Este la modă să vorbim despre un deficit de neodim pentru magneţii din turbinele eolienelor, de exemplu", spune Pearson, "dar problema fundamentală nu este neodimul. Problema este modul în care vom putea extrage energia vântului în mod eficient." Fără îndoială, e încă de neconceput cum am putea face acest lucru fără a construi turbine. Pe termen lung însă, alte inovaţii ar putea face ca însăşi ideea de energie eoliană să ţină de domeniul trecutului.

Oricare ar fi problemele cu care ne vom confrunta în viitorul îndepărtat, Pearson crede că deficitul de materiale este puţin probabil să fie printre ele. "Indiferent cum va arăta umanitatea în următorii 500 sau 1000 de ani, vom umple în continuare doar 10 până la 15 metri de aer deasupra solului cu fel de fel de lucruri", spune el. "Dar avem sub noi încă 6000 de kilometri de sol cu diferite materii prime în el."

De asemenea, este plauzibil că ar putea deveni viabil din punct de vedere tehnologic şi economic planul de a extrage de pe asteroizii din apropierea Terrei elementele în curs de epuizare.


Reciclarea atomilor

Pentru a asigura supravieţuirea speciei noastre, este logic că ar trebui mai degrabă să gospodărim cu atenţie resursele de pe Pământ şi din împrejurimile sale decât să continuăm să le prădăm. Tehnologia ar putea face asta mai uşor de realizat. Ori de câte ori ne folosim de materiale, doar rareori exportăm atomii şi moleculele constituente dincolo de Pământ, practic doar le rearanjăm chimic, un exemplu în acest sens fiind conversia carbonului blocat în combustibilii fosili în dioxid de carbon. În prezent nu suntem prea pricepuţi la convertirea deşeurilor în ceva util. Dar în câteva decenii lucrurile ar putea arăta foarte diferit datorită noilor metode de manipulare a materialelor la scara nanometrică, precum şi datorită bacteriilor modificate genetic, care ar putea "ingera" deşeurile, pentru ca mai apoi să le "evacueze" sub alte forme.

Până atunci, lucrurile vor fi probabil în mâinile noastre oricum, spune Ray Hammond, un consultant independent în domeniul futurologiei. La un moment dat, vom crea computere mult mai capabile decât noi înşine. "Ce ar putea aceste maşini să ne sugereze în privinţa modului de gestionare a resurselor sau în construcţia de resurse sintetice este cu totul necunoscut", spune el.

În concluzie, se pare că ar trebui să ne îngrijoreze şi preocupe alte ameninţări existenţiale pentru viitorul îndepărtat. "Ideea că 'unele resurse se vor epuiza' vine din faptul că ne gândim la viitor folosind conceptele de astăzi", a spus Hammond.

 

Viitorul îndepărtat: Ce se va şti despre noi

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Deep future: Will we run out of resources? publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Mihaela Gindu