Era începutul anului 1910 când două comete vizibile cu ochiul liber s-au îndreptat ameninţător spre Pământ. Prima, catalogată sub numele C1910A1, a fost cea mai luminoasă cometă vizibilă în secolul XX. Ea a trecut foarte aproape de Pământ  (la 0,129 unităţi astronomice), în data de 17 ianuarie 1910, provocând panică în rândul populaţiei. Este iminentă ciocnirea Pământului cu un asteroid? Câte astfel de corpuri cereşti reprezintă un pericol real pentru noi? Iată câteva dintre întrebările la care următorul articol încearcă să răspundă.

 

jupi si astro

 

Jupiter şi centura de asteroizi

A doua, care a ajuns la distanţa minimă faţă de Pământ în data de 20 aprilie 1910 era cometa Halley, ce a revenit mai apoi, în anul 1986. Anul 1910 a rămas, prin apariţia într-un interval atât de mic  a două corpuri cereşti aflate în imediata apropiere a Pământului, un an de referinţă pentru  astronomia modernă. Impactul psihologic (alimentat şi de ştirile alarmiste din presă) a fost deosebit. Bunicul meu, care avea pe atunci 8 ani, îmi povestea cândva că un atac de panică a cuprins populaţia când cometa C1910A1 sau Daylight Comet (cometa vizibilă la lumina zilei) a ajuns foarte aproape de Pământ. La piaţă, precupeţii îşi abandonaseră mărfurile, laptele era vărsat pe caldarâm, nimeni nu mai dădea nici o importanţă banilor. Se anunţase că o cometă uriaşă va lovi Pământul. Se anunţase că sfârşitul lumii este iminent. Din fericire, alarma a fost falsă. Cometa a trecut, într-adevăr, foarte aproape de Pământ, terorizând întreaga planetă.

Dar iată că au trecut de atunci aproape 100 de ani. Progresele ştiinţifice şi tehnologice ale secolului al XX-lea au schimbat radical modul în care omenirea priveşte cerul înstelat. Observatoare astronomice ultraperformante, sateliţi artificiali ce poartă telescoape uriaşe, o putere de calcul cândva de neimaginat, permit omenirii să privească adânc, în viitor. Dar ştirile alarmante nu încetează să apară. De fapt, analiza unor evenimente catastrofale ce au schimbat radical, în trecut, aspectul vieţii pe Pământ, ne îndreptăţeşte să fim îngrijoraţi în ceea ce priveşte viitorul planetei noastre.

 

crater asteroid 25m

Un meteorit cu diametrul de aproximativ 25m  a lovit Pământul în urmă cu zeci de mii de ani şi a format  un crater cu diametrul de 1,2km în deşertul Arizona (imaginea  a fost preluată de pe portalul NASA)


Nu demult au apărut în presa scrisă şi au avut loc multe dezbateri la posturi TV referitoare la o posibilă coliziune catastrofală la finele anului 2012, apoi în cursul anului 2036, care ar putea provoca extincţia vieţii pe Pământ. Ce este adevăr şi ce este fabulaţie în aceste sinistre previziuni?

Agenţia spaţială guvernamentală a Statelor Unite (NASA) acordă o atenţie deosebită problemelor legate de o posibilă coliziune catastrofală la nivel planetar şi din acest motiv are programe special finanţate pentru a căuta răspunsuri la următoarele întrebări:

- Când va avea loc o coliziune catastrofală?

- Ce efecte va avea asupra civilizaţiei actuale sau chiar a vieţii pe Pământ?

- Cum am putea mări precizia predicţiilor aferente unor astfel de evenimente?

- Cum am putea limita efectele unor astfel de coliziuni?

Există două categorii de corpuri cereşti ce pot pune în pericol viaţa pe Pământ: cometele şi asteroizii.

Cometele sunt corpuri cereşti mici ce au un nucleu format din gaze îngheţate, pietricele şi praf, înconjurat de o coamă rotundă formată din gaze şi praf, apoi o coadă lungă, formată din gaze şi praf.

 

ida si dactyl

Asteroidul  243 Ida cu lungimea de aproximativ  52 km şi satelitul său Dactyl, fotografiate de sonda Galileo la data de 28 august 1993.( Imagine preluată de pe portalul NASA)

 

Asteroizii sunt corpuri cereşti formate din materiale solide. Ei se găsesc în centura de asteroizi dintre orbitele lui Marte şi Jupiter, sau provin din această centură.

Programul spaţial al NASA privind predicţiile legate de corpuri cereşti ce pot pune în pericol viaţa pe Pământ le denumeşte pe acestea cu acronimul NEO (Near Earth Object). Acestea sunt corpuri cereşti (asteroizi sau comete) care ajung să se apropie de Soare la mai puţin de 1,3 UA (1 UA – unitate astronomică - este egală cu distanţa medie dintre Pământ şi Soare, adică aproximativ 150.000.000 de km.). Comunitatea ştiinţifică ce monitorizează  şi analizează  la nivel planetar acest potenţial pericol a creat “scara Torino” (în urma unei conferinţe internaţionale desfăşurată la Torino, în Italia). Scara Torino (Torino scale) are valori între 0 şi 10, în funcţie de probabilitatea aferentă coliziunii şi de amploarea posibilelor distrugeri cauzate. Nivelul 0 se referă la coliziuni a căror probabilitate este zero sau apropiată de zero, sau corpurile cereşti sunt atât de mici încât în mod sigur vor arde complet după intrarea în atmosfera Pământului. Nivelul 10 corespunde obiectelor cereşti ce vor lovi cu siguranţă Pământul, efectele unei astfel de coliziuni fiind schimbări climatice majore ce pot să distrugă civilizaţia actuală.

Conform actualelor estimări ale NASA (http://neo.jpl.nasa.gov/risk/ ), în următorii 100 de ani, doar asteroidul 2007VK184 poate fi cotat cu valoarea 1 pe scara de risc Torino, celelalte corpuri cereşti cunoscute fiind cotate cu valoarea zero. Acest asteroid va avea, în perioada 2048-2057, 4 impacturi potenţiale, cu o probabilitate de impact cumulată de 3.4x10-4. Diametrul estimat al acestui asteroid este de 130m.

Un alt asteroid ce merită atenţia specialiştilor din domeniu este 99942 Apophis (2004MN4) ce va avea, între anii 2036-2069, 3 posibile impacturi cu probabilitatea cumulată de 2,3x10-5 şi diametrul estimat de 270m.

Desigur, astronomii din întreaga lume continuă "vânătoarea" de obiecte cereşti ce pot pune în pericol civilizaţia şi chiar viaţa pe Pământ. Tehnologiile actuale permit deocamdată doar monitorizarea lor. Poate că în viitor, cu ajutorul unor sonde spaţiale specializate, să putem devia, îndepărta sau chiar distruge, corpurile cereşti ce ameninţă Pământul. Când se va realiza acest lucru vom putea spune că civilizaţia a ajuns la un nivel tehnologic care să-i permită să "intervină" pe cerul înstelat. Dar până atunci, pericolul autodistrugerii cauzate de conflicte militare, arme biologice necontrolabile sau conducători demenţi este mult mai mare. Pentru contracararea acestor pericole "pământeşti", omenirea ar trebui să fie mereu în alertă.

 


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!